Fandom

Coman Wiki

Sindromul de tunel carpian

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

De curând a fost clasificat ca fiind o boală profesională mai ales la persoanele care sunt implicate intensiv în folosirea tastaturii şi a mouse-ului, dar şi la cei angrenaţi în linii de producţie, încasatori la supermarket, măcelari, mecanici sau violonişti, etc.

Acest sindrom este reprezentat de suferinţa nervului median în momentul traversării tunelului carpian, printre tendoanele flexoare, posterior şi ligamentul transvers al carpului, anterior.

Dacă nu este tratat, degradarea continuă a funcţiei nervului median poate duce către un punct unde nu se mai poate face nimic, deoarece afectarea devine permanentă şi ireversibilă. Rezultatul poate fi o slăbiciune accentuată a mâinii, până la un nivel la care obiectele nu mai pot fi apucate ferm, iar activităţiile care presupun abilităţi de muncă cu detalii fine devin imposibile.

Etiologia poate fi pe de-o parte idiopatică şi apare mai ales la femeia în premenopauză, dar şi cauze locale/generale.

Cauzele locale sunt reprezentate de:

Traumatism al articulaţiei pumnului;

Microtraumatisme repetate;

Tenosinovita de origine infecţioasă sau inflamatoare;

Amiloidoza;

Anomalii osoase sau ligamentare congenitale;

Cauze vasculare;

Tumori, ca de exemplu lipomul.

Cauzele generale:

Hipotiroidia;

Acromegalia;

Sarcina;

Hemopatie;

Sarcoidoza;

Diabetul zaharat.


Tabloul clinic are un debut progresiv, apar parestezii nocturne, acroparestezii unii- sau bilaterale care afectează primele 4 degete şi respectă întotdeauna cel de-al cincelea. Apar senzaţii de rigiditate, scăderea progresivă a sensibilităţii tactile a degetului mare, arătătorului şi degetului mijlociu, înregistrarea unor senzaţii de “curent electric” ce traversează mâna atunci când medicul loveşte uşor traseul nervului median la nivelul încheieturii pumnului, neîndemânare, durere în articulaţia pumnului iradiind spre partea proximală a membrului superior.

Examenul obiectiv ar trebui să deceleze existenţa:

a) Semnelor neurologice: cum ar fi o hipoestezie parcelară a pulpei policelui şi a indexului; un deficit motor al muşchilor opozant şi scurt abductor al policelui cu amiotrofie.

b) Tulburări trofice: edem, fenomen Raynaud, acrocianoză, hipersudaţie

c) O tumefacţie a feţei anterioare a articulaţiei pumnului

d) Prin intermediul semnului Tinel, dupa percuţia ligamentului transvers al carpului apar acroparesteziile

e) Manevra Falen, se flexează uşor încheietura pumnului şi se observă apariţia simptomelor.

Investigaţiile care se pot face:

Radiografia articulaţiei pumnului;

Electromiograma care poate evidenţia o încetinire a conducerii motorii şi senzitive în teritoriul nervului median;

Se poate realiza şi un test terapeutic prin injectarea intracanalara de corticoizi care antrenează dispariţia simptomelor.

Diagnosticul diferenţial se face cu alte cauze ce duc la apariţia acroparesteziilor: nevralgie cervicobrahială la nivelul vertebrei cervicale 6 sau 7; sindromul Pancoast-Tobias; mai rar poate apare în scleroza în plăci, tumora medulară, polinevrita sau poliradiculonevrita.


Tratamentul nechirurgical se recomandă în cazuri uşoare şi constă în utilizarea unor atele sau aparate de contenţie flexibile. Punând în repaus articulaţia pumnului inflamaţia şi edemaţierea membranei sinoviale sunt reduse, ceea ce micşorează presiunea exercitată asupra nervului.

De asemenea, se utilizează şi medicaţiei antiinflamatorie, cum ar fi Ibuprofenul. În cazurile mai severe tratamentul presupune injectarea de cortizon în tunelul carpian, care va reduce inflamaţia membranei sinoviale. Doza uzuală de cortizon este mică (0.5-1 ml, 3 injecţii la interval de 15 zile), nu are efecte secundare şi prin reducerea inflamaţiei diminuează presiunea ce afectează nervul. Tratamentul nechirurgical este eficient dacă diagnosticul este stabilit la scurt timp după debutul bolii.

Tratamentul chirurgical se aplică la pacienţii la care alte metode terapeutice nu au reuşit să amelioreze durerea şi celelalte simptome. Intervenţia chirurgicală constă în secţionarea ligamentului care formează "tavanul" tunelului carpian, astfel eliminându-se presiunea ce acţionează asupra nervului median. Operaţia se efectuează sub anestezie locală, iar ligamentul se secţionează printr-o mică incizie, care are rolul de a scădea presiunea la nivelul nervului şi de a facilita recuperarea. Ocazional poate fi necesară anestezia generală, în cazurile mai complicate. O altă tehnică, artroscopia, permite o perioadă de recuperare mai scurtă, iar incizia este mult mai mică. Cel mai frecvent pacientul nu necesită spitalizare.

Medicul trebuie să explice pacientului că dacă există o afectare extensivă datorată unei perioade de compresie de câteva luni, vor fi necesare alte câteva luni, chiar un an, până ca nervul să-şi reia complet funcţia. În această perioadă mâna va deveni progresiv mai puternică şi se va recăpăta capacitatea senzitivă. Dacă nu s-au produs leziuni permanente la nivelul nervului este posibil ca funcţiile acestuia să revină la normal în proporţie de 100%.

Complicaţiile posibile post operatorii sunt infecţia, lezarea nervului, vaselor de sânge sau tendoanelor, persistenţa simptomelor, probleme privind anestezia (sunt rare). Prognosticul este cu atât mai favorabil cu cât tratamentul este aplicat mai curând.

Sursa: ePufu.com

Also on Fandom

Random Wiki