Fandom

Coman Wiki

Noile moravuri din Principatele Române

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

ImagesCAI8OODM-150x150.jpg

Secolul XVIII este perioada când luxul, trândăvia, înclinarea spre moliciune,lâncezeala, lipsa de interes pentru progresul material şi spiritual au caracterizat clasa dominantă. Sub influenţa turco-fanariotă, o parte a elitei cedează în faţa străinilor însuşindu-şi limba şi obiceiurile lor astfel devenind o lume lacomă de bani. Boierii nu fac nimic, se scoală târziu petrecându-şi ziua făcând vizite, stând acasă şi aşteptând să fie serviţi. Radu Rosetti descrie în ,,Amintirile’’ sale o zi din viaţa acestor boieri din a cărui descriere reiese clar starea lor de pasivitate. Micul dejun îl iau la ora zece, după masă stau de vorbă, apoi merg la plimbare în trăsuri şi la întoarcere se aşează în grădină unde stau până se înnoptează. Boierii au numeroase slugi, care trebuie să le satisfacă dorinţele, astfel vara, când îi deranjau muştele doi până la patru băieţi apărau pe meseni cu apărători făcute din pene de păun. Pentru a-şi chema servitorii băteau din palme. În această stare de lene unii boieri sunt exageraţi:,,în casă chiar, dintr-un amestec de trufie şi de lene, selasă purtat dintr-o cameră într-alta de slugi sau robi, care nu-l lasă să atingă podeaua cu picioarele şi care, din când în când, îi spun ,,Aici e un prag, Înălţimea ta!’’ Călătorii sunt uimiţi să-i vadă cum petrec ore în şir lăsându-se gătiţi şi parfumaţi ori întinşi pe sofale, fumând şi sorbindu-şi cafeaua fără să scoată un cuvânt, ascultând liniştea sau dormind’’[1] .

În secolul XIX, boierimea îşi schimbă preferinţele, schimbă estul cu vestul. În prima jumătate a secolului al XIX –lea, Occidentul devine modelul pentru protipendada din Ţara Românească şi Moldova. Noile moravuri sunt introduse în Principate de ofiţerii ruşi, austrieci, de profesorii şi guvernantele veniţi din Occident. Sub ocupaţia rusească din anii 1806-1812, ofiţerii au adus cu ei risipa şi dezmăţul; În urma acestora mulţi negustori s-au îmbogăţit, dar şi mulţi boieri şi-au pierdut o parte din averea lor jucată la cărţi. Ruşii au adus cu ei jocul de cărţi şi adulterul, după părerea călătorilor francezi. De aceeaşi părere este şi Radu Rosetti, care afirma că în perioada 1806-1812 a înflorit adulterul, tot atunci, în Iaşi, s-a întemeiat viaţa mondenă, ruşii fiind aceia care au ajutat la depravarea moravurilor, introducând dansurile apusene, jocul de cărţi – una dintre pasiunile boierimii din prima jumătate a secolului al XIX-lea – petrecerile până noaptea târziu.

ImagesCA89Z3ER-150x150.jpg

Cu toate acestea, ruşii au meritul că au introdus în Principate manierele, politeţea făcând comportamentul monden să se transforme; Multe obiceiuri barbare au fost înlăturate şi înlocuite cu obiceiuri ce sporeau gradul de civilizaţie astfel încât manierele boierilor s-au îmbunătăţit. Din interes, dar şi din spirit de imitaţie, boierii români care voiau să-şi păstreze vechile ranguri şi posturi urmează exemplul domnilor şi în casele lor începe să se vorbească limba franceză, cu timpul vor ajunge să o vorbească bine, lucru pe care îl menţionează călătorii străini ce trec pe aici; Aceştia erau uimiţi de faptul că boierii români sunt instruiţi, că vorbesc mai multe limbi ca: franceza, greaca, rusa, germana, italiana. Introducerea limbii franceze se face în timpul fanarioţilor şi prin intermediul acestora, dar şi prin intermediul ruşilor. Printre ofiţerii ruşi se aflau oameni de toate neamurile: francezi, greci, polonezi, englezi, nemţi, care se înţelegeau între ei mai curând în franceză decât în ruseşte; Aceştia vorbeau cu boierii români tot în franceză. De asemenea franceza era folosită şi în raporturile cu agenţii consulari.

Transformarea moravurilor s-a realizat sub influenţa apuseană, însă această influenţă a fost adusă prin intermediari. Elita românească se occidentalizează în mare măsură preluând mai ales modelul francez, se obişnuieşte cu modul de viaţă şi ideile care ţin de civilizaţia apuseană.


Note: [1] Pompiliu Eliade, Influenţa franceză asupra spiritului public în România. Originile. Studiu asupra societăţii în vremea domniilor fanariote, Bucureşti, Editura Humanitas, 2000, p.66


În prima jumătate a secolului al XIX-lea, nobilimea autohtonă trece printr-o nouă shimbare. Viaţa elitei este tot mai mult influenţată de elementele modului de viaţă apusean.Conacele se construiesc în stil nou, neoclasic sub influenţa poloneză: clădiri mari cu un singur cat, asemănătoare locuinţelor nobililor polonezi.


Interioarele îşi schimbă aspectul, mobilierul oriental este treptat înlocuit de cel din Occident, sofalele şi măsuţele scunde înlocuite cu mobilele europene. Are loc o europenizare a garderobei, a mentalităţii, a conştiinţelor. Sensul modernizării a fost la români, ca de altfel la toată lumea din alte zone decât cele occidentale, sincronizarea dezvoltării spaţiului românesc cu aceea a Occidentului.


Odată cu intrarea în declin a dominaţiei otomane şi în urma luării contactului cu civilizaţia europeană, boierii români abandonează treptat moda ţarigrădeană înlocuind-o cu cea occidentală. În timpul fanarioţilor aceştia se îmbrăcau cu haine orientale: cămaşă de mătase, anteriu cu mâneci lungi, căptuşit, şalvari lungi, pe cap un calpac sau işlic având în picioare papuci ţuguiaţi. Soţiile şi fiicele acestora purtau şalvari fini, anteriu lung peste care purtau ilic sau pieptar; Rochiile erau de mătase şi sub rochii purtau pantaloni foarte largi. Moda apuseană este însuşită mai întâi de femei încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, dar mai ales în timpul ocupaţiei ruseşti din anii 1806-1812. La 1807, contele de Rochechouart vizitează Moldova şi va scrie în memoriile sale despre boieri, care erau îmbrăcaţi după moda orientală, în timp ce soţiile lor urmau moda apuseană. Între 1806-1812 unii boieri tineri adoptă hainele nemţeşti, însă odată cu întoarcerea turcilor vor renunţa la ele. Cu toate opoziţiile boierilor faţă de moda occidentală, secolul al XIX-lea reprezintă secolul prefacerii vestimentare, a europenizării definitive a costumului. ,,Fiecare deceniu care se scurge accentuează tot mai mult declinul portului oriental, pentru ca anul 1850 să însemne pentru noi emanciparea totală de veşmintele răsăritului.’’[1]


În anul 1813, Lagarde vorbeşte despre veşmintele boieroaicelor, acestea au adoptat moda de la Paris şi Viena,veşmintele orientale mai erau purtate doar de femeile în vârstă şi nevestele boierilor de gradul trei. Fiii de boieri întorşi de la studii din Occident adoptă şi ei costumul european.


Moda apuseană pătrundea în Principate din ce în ce mai mult astfel încât numărul boierilor,care se încăpăţânau să o primească începea să se împuţineze, însă transformarea costumului se va întinde până la 1850.


Influenţa franceză se manifestă asupra Principatelor Române începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea. Până la 1804, boierii români învaţă limba franceză, adoptă manierele franceze şi formele exterioare ale civilizaţiei franceze datorită contactului cu grecii, ofiţerii ruşi şi străinii ce vin din apus. Noile moravuri ale boierilor – jocul de cărţi, obişnuinţa cu lecturile, ieşirea din starea de pasivitate – sunt introduse de fanarioţi, apoi de ruşi, de profesorii şi guvernantele veniţi din Franţa şi găzduiţi în casele boierilor. Fanarioţii introduc un climat favorabil europenizării societăţii româneşti.


Boierii aduc profesori străini, cumpără cărţi, se abonează la gazete occidentale -din Franţa, Germania, Olanda, Austria – încep să-şi schimbe modul de viaţă, moravurile sub influenţa străinilor. Ocupaţiile străine permit ca boierii să intre în contact cu ofiţerimea occidentalizată. Principala influenţă a ocupaţiei ruseşti şi austriace se situează în planul transformării moravurilor. Dorind să imite pe domni, boierii români încep să înveţe limba franceză, să citească, să acorde o mai mare atenţie educaţiei.Tot imitând pe domni, boierii îşi angajează profesori aduşi din Franţa. La început numărul acestora era mic, însă va deveni un obicei ca în casa unui boier ce se respecta să se afle măcar un străin. Pentru a dobândi o poziţie socială înaltă era nevoie de cunoaşterea limbilor greacă, italiană şi franceză şi era foarte important să ai un profesor francez. Spiritul de imitaţie, dorinţa de a fi pe placul domnului au dus la transformarea boierilor; Aceştia încep să înveţe limba franceză, îşi alcătuiesc biblioteci, ies din acea stare de pasivitate de care vorbeam în articolele precedente.


La începutul secolului al XIX-lea, literatura occidentală ,,invadează’’ rafturile marilor biblioteci private. La sfârşitul epocii fanariote, moravurile boierimii pământene au început să se transforme, această evoluţie continuă pe întreaga perioadă a primei jumătăţi a secolului al XIX-lea. În primele decenii ale secolului al XIX-lea se produce schimbarea nu numai în ceea ce priveşte mobilierul, îmbrăcămintea ci şi în ceea ce priveşte muzica. Balurile iau locul tradiţionalelor ospeţe. Astfel că moravurile boierilor nu vor mai fi aceleaşi.


Note:

[1] Al. Alexianu, Mode şi veşminte din trecut. Cinci secole de istorie costumară românească, vol.II, Bucureşti, Editura Meridiane, 1987, p. 207.


Sursa: FoaieNationala.ro

Vezi şi Edit

Also on Fandom

Random Wiki