Fandom

Coman Wiki

Michael Farday

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Te afli în: Home / Savanți celebri, Ştiinţa... altfel / Natura – izvor al științei – Michael Faraday (1791-1867) Natura – izvor al științei – Michael Faraday (1791-1867) By Mădălina Melinte on 12 aprilie 2010

 ,,Nimic nu este prea frumos ca să fie adevarăt dacă este în concordanţa cu legile naturii.”

Michael Faraday şi-a petrecut copilăria muncind greu, zi de zi. Spre fericirea micului Michael, în vecinătatea casei părinteşti se afla o librărie cu un atelier pentru legatul cărţilor. Aici ajungeau, după tipografie, multe cărţi ştiinţifice, enciclopedice. Absolvind şcoala primară, la numai 13 ani, se angajează la stăpînul atelierului în calitate de ucenic. Pe lîngă însuşirea meşteşugului de a lega cărţi, băiatul a prins pasiunea de a le citi. Astfel el găseşte răspunsuri la multe întrebări, înţelege că numai cunoştinţele îl fac pe om mai puternic.

Ulterior, savantul englez Faraday a devenit un strălucit experimentator. El a descoperit: inducţia electromagnetică (1831), legile electrolizei (1833), autoinducţia (1834), liniile de forţă electrice şi dielectrice (1837-1838), schimbarea planului de polarizare a luminii sub acţiunea unui câmp magnetic (1845), diamagnetismul şi paramagnetismul (1846). Fiecare dintre aceste descoperiri a antrenat lucrări teoretice-experimentale generatoare de aplicaţii practice esenţiale pentru tehnica modernă; ele au constituit totodată baze de plecare în dezvoltarea unor direcţii noi, esenţiale, ale fizicii moderne, care au dus la cunoaşterea ştiinţifică, la marile descoperiri cu privire la structura fizica a materiei.

Primele cercetări în domeniul chimiei, duc la descoperirea benzenului în gudronul din huilă, cu ajutorul unui aparat conceput de el. Era un aparat prin compresie şi răcire, cu care a putut să lichefieze aproape toate gazele cunoscute în acel timp. Tot el, este cel ce introduce termenii de ion, catod, anod, anion, cation, echivalent electrochimic.


Ca preţuire a cercetărilor sale şi a contribuţiei sale în fizică, denumirea unităţii de capacitate se numeşte “Farad”, iar numărul care exprimă cantitatea de electricitate necesară depunerii prin electroliză a unui atomogram dintr-un element – “constanta lui Faraday”.

Orator entuziast, Faraday a creat și tradiţia lecţiilor ştiintifice de Crăciun care se ţin la Institutul Regal al Angliei chiar şi în zilele noastre, numele savantului englez rămânând astfel pe buzele contemporanilor.

JocSecund.info

Also on Fandom

Random Wiki