Fandom

Coman Wiki

Kibbutz

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Kibbutz1.jpg

Viata în kibbutz - Reportaj din Israel Edit

La ora actuala, mai putin de 2% din populatia Israelului traieste in kibbutz-uri. Multi tineri locuitori ai faimoaselor comunitati egalitare vor sa plece spre oras. Totusi, starea de fapt nu ameninta pozitia pe care kibbutz-urile o ocupa in imaginarul colectiv israelian – si nu numai. La 100 de ani de la fondarea primei asezari de acest tip, liderii politici israelieni, indiferent de partid, s-au intrecut in a-si exprima omagiul si admiratia fata de proiectul centenar al muncii si traiului in comun. Mai important decit reverenta politicianista e urmatorul paradox: in vreme ce tinerii nascuti in kibbutz tinjesc dupa viata citadina, colegi de generatie din alte tari, din America de Sud in Japonia, inca se ofera sa lucreze in regim de voluntariat, pentru o perioada, in locurile a caror denumire provine din controversata arie semantica „colectiv“, „a colecta“.

Voluntarii Edit

Motivele pentru care voluntarii aleg sa vina in kibbutz sint diverse. Unii au radacini evreiesti si vor sa se stabileasca sau sa traiasca o perioada in tara careia cred, sufleteste, ca ii apartin. Altii vor sa transpuna in practica etica aspra si altruista a muncii in comun. Mai sint cei care vin de dragul experientei, sa se distreze si sa cunoasca tineri din alte colturi ale lumii sau pentru ca e cool (printre voluntari s-au numarat, de-a lungul timpului, Jerry Seinfeld si Sacha Baron Cohen, alias Ali G – Borat) ori sa se obisnuiasca cu disciplina. Sau, pur si simplu, pentru ca atractia ideii „de la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi“ inca produce adepti. Asa ca trimit pe Internet un formular catre KPC – Kibbutz Program Center – din Tel Aviv, dupa care urmeaza selectia.

Golan-kibbutz april-061.jpg

Vocile circotase sustin ca acest sistem de voluntariat aduce prea mult cu exploatarea: tinerii trebuie sa munceasca 8 ore pe zi, sase zile pe saptamina, uneori si in schimburi de noapte, pentru un adapost si citiva firfirei, cot la cot cu cei care primesc, pentru acelasi efort, salarii adevarate. Astfel suplinesc, nestipendiat, munca acelora care pleaca din kibbutz spre alte zari. Functionarii KPC sustin, in apararea lor, ca tinerii sint majori, capabili sa aleaga, si cunosc foarte bine care sint conditiile, inainte sa vina in Israel.

In piscina si la saiba Edit

Ein Hashofet este un kibbutz cu citeva sute de locuitori, aflat la vreo 30 km de Haifa, cel mai important oras industrial al tarii. „Sinteti norocos daca ajungeti aici – e unul dintre cele mai frumoase kibbutz-uri din Israel. Pe deasupra, e asezat strategic, la o ora si ceva cu autobuzul de Ierusalim si Tel Aviv“ – li se spune voluntarilor inca din biroul KPC Tel Aviv. Ce e drept, prima intilnire e pozitiva: liniste, multa verdeata, straturi ingrijite de flori, curatenie, casute cochete. Impresia e mai degraba de statiune, decit de proiect comunitar cu accente fourieriste. Si, chiar de la intrare, te astepta piscina imensa, de tip hollywoodian, asezonata cu trupuri bronzate, voci de toate virstele, chicoteli. Majoritatea kibbutz-urilor si-au construit piscina. Aceasta imagine la dolce vita a bunastarii apare in mai toate articolele de prezentare sau in pliantele turistice cu mesajul „Live the kibbutz experience!“. Cind te familiarizezi cu viata in Ein Hashofet, iti dai seama ca piscina joaca, cu aproximatie, rolul sezatorii de prin satele noastre. Este locul obligatoriu de socializare, de omorit plictiseala, de petreceri si aniversari, de citit, de iesit cu familia sau de intilniri amoroase, de deconectare dupa munca. Din pacate, din septembrie pina in mai se inchide. Nu din cauza timpului (vara prelungita din regiune i-ar permite sa functioneze aproape tot anul), ci pentru ca e tot mai greu si costisitor sa o intretii. Regula profitabilitatii a mototolit un pic imaginea idilica. Atunci, in viata sociala din Ein Hashofet se simte un gol de neinlocuit.

Forta de munca e absorbita, preponderent, de doua fabrici: una de baterii, pe nume Eltam, si una care produce suruburi, Mivrag. Pe linga ele, exista o ferma maricica de vaci, care asigura consumul de lactate pe plan local, si terenuri cultivate, indeosebi cu pomi fructiferi. Pentru timpul liber al kibbutznicilor s-au construit un cinematograf, un club, un pub, o mini-gradina zoologica cu activitati speciale pentru copii, teren de fotbal si baschet, sala de fitness. Locuitorii si-au dat toata silinta ca mirajul succesului colectiv sa functioneze. Si sa convinga generatiile urmatoare sa ramina. Dar, cum se intimpla cu mirajele, cu cit crezi ca te apropii mai mult de tinta, cu atit se departeaza mai tare.

Ce a ramas din proiect Edit

Ein Hashofet e unul dintre kibbutz-urile conservatoare care a pastrat, pe cit a fost posibil, cutumele inceputurilor. Dar schimbarea a devenit inevitabila. Copiii nu mai sint crescuti de comunitate, ci in familii, si se duc la o gradinita si o scoala obisnuite. Cantina pentru servirea mesei in comun a ramas si e inca frecventata, dar la modul facultativ: poti sa gatesti acasa si sa iei masa in familie, daca vrei. In schimb, banii sau cartea de credit nu-ti folosesc la nimic: drept plata pentru munca depusa, primesti unitati pe o cartela de cumparaturi, care functioneaza exclusiv in Ein Hashofet. In vecinatate insa, un alt kibbutz, Remat Hashofet, a inceput sa accepte bani lichizi la magazin. Casele, autoturismele, bicicletele – aratoase, de altfel – apartin comunitatii. Le primesti la cerere, dar nu le poti cumpara. Caracterul secular al comunitatii e respectat cu sfintenie: in localitate nu exista sinagoga si rabin, iar din sarbatorile religioase s-au pastrat mai ales mesele festive si mincarurile specifice.

Munca se distribuie in functie de necesitati. Te duci unde e nevoie de tine. Debbie lucreaza dimineata ca educatoare si, dupa-amiaza, la ferma de vaci. Kathy coordoneaza munca voluntarilor si, in timpul liber, e vinzatoare la magazin. Exemplele pot continua.

Kibbutznicii Edit

In engleza li se spune kibbutzniks: sub aceasta denumire sint cunoscuti cei care s-au nascut si au crescut in kibbutz. Locuitorii din Ein Hashofet nu au nimic de gen incrincenare proletara sau vreun fanatism de falanster. Sint oameni obisnuiti, cu familii, aspiratii, impliniri, griji, probleme. Poseda insa un cult al muncii (mai ales in folosul celorlalti) dus pina in pinzele albe. Cum ar fi cazul lui Zachi, nascut in Romania, deportat in Transnistria pe vremea regimului Antonescu, plecat in Israel la 20 de ani. Dupa cinci decenii, inca vorbeste bine romaneste. La peste 70 de ani, desi pensionar, impacheteaza si sorteaza in continuare suruburi in Mivrag, fara plata, fiindca asa vrea. Pleaca de acasa de dimineata, tirindu-si un picior bolnav. „Cind a venit pensionarea, am crezut ca o sa mor de inima rea. Nu pot sa stau acasa fara sa muncesc, in locul unde mi-am petrecut buna parte din viata. Dupa citeva saptamini, s-au trezit cu mine la poarta fabricii. Acum n-au incotro, vor, nu vor, trebuie sa ma primeasca la munca.“

La celalalt pol al virstei se afla Alon. Are 17 ani, este elev de liceu si, in timpul liber sau in vacante, isi pune salopeta de muncitor si bocancii si da o mina de ajutor in fabrica. El se numara printre tot mai putinii tineri care vor sa ramina in Ein Hashofet. „Intii o sa fac armata, pe urma ma duc la universitate, dupa care o sa ma intorc sa traiesc in kibbutz. Aici sper sa am o familie si sa-mi cresc copiii. Stiu ca prietenii ma iau peste picior fiindca nu vreau neaparat un job bine platit, la Haifa sau in alt oras mare, dar eu aici ma simt acasa. Cred in continuare ca ideea de munca in comunitate si pentru ea nu e rea, chiar daca unele lucruri vor trebui schimbate.“ In schimb, tinerii din kibbutz-uri incep sa se exprime in alt mod, tot mai raspicat. Este eterna intrebare care arunca manusa oricarui demers egalitarist: „Daca sint mai harnic, mai bun si pot sa cistig mai mult, de ce trebuie sa impart ce am cu ceilalti?“.

Cele doua lumi Edit

In Ein Hashofet intilnesti, in paralel, doua moduri de viata si, drept rezultat, doua tipuri de peisaje: casele de familisti ale kibbutznicilor si, pe o arie mai restrinsa, dormitoarele cu doua-trei paturi, de camin studentesc, ale voluntarilor veniti din strainatate. Relatiile intre protagonisti variaza, de la acomodare la conflict. Cum voluntarii sint indeosebi tineri, aflati departe de casa, dornici de aventura si, vorba cliseului, „fara obligatii“, petrecerile se tin lant. Muzica la maximum, alcoolul, „iarba“ (interzisa in Israel), apetenta pentru „traieste-ti clipa“ si „Let’s have fun“ ii incinta pe tinerii kibbutznici, dar provoaca nemultumite ridicari din sprincene printre ceilalti. Cum spunea cu amaraciune un veteran – „cam asta s-a ales, astazi, din idealurile noastre. Am inceput cu egalitatea si am sfirsit in clubbing“. Citeodata, voluntarii sint expulzati din kibbutz. Cum ar fi cei doi sud-americani care i-au procurat alcool unei adolescente de 16 ani, fapt care a stirnit protestele parintilor fetei. Sau Mark, americanul care a furat bicicleta unui pensionar. Uneori, dupa un scandal sau un furt, politia e chemata sa faca razii. Kibbutznicii sint impartiti intre forta de munca proaspata si neplatita adusa de voluntari, pe de o parte, si problemele create de acestia, pe de alta. Oricum, si aici se produc transformari: multe kibbutz-uri au renuntat la voluntariat. „Putem sa ne descurcam si singuri“ – spun ei. Ar fi insa gresit daca impresia finala ar retine doar acest aspect, preponderent anecdotic. Experienta de voluntar in kibbutz inseamna, nu de putine ori, intilniri cu oameni deosebiti, experiente unice, discutii de neuitat, povesti de iubire si prietenii pe viata. Suficiente motive pentru ca tinerii sa trimita in continuare formularele pentru voluntariat.

Sursa: RomanianTribune.net

Also on Fandom

Random Wiki