Fandom

Coman Wiki

Istoria lumii

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Preistorie Edit

Cronologie
4,5 miliarde î.Hr. Formarea Pământului
3 miliarde î.Hr Primele semne de viaţă (bacterii, alge)
4,4 milioane î.Hr. Primele fosile umane[1]
1,7 milioane î.Hr. Homo erectus părăseşte Africa
150 - 300 de mii î.Hr. Apariţia lui Homo sapiens în Africa

Preistoria începe acum 2,5 (după alţii 2,6) milioane de ani, odată cu apariţia lui Homo habilis, primul făuritor de unelte şi arme. Alte descoperiri recente susţin că omul a apărut acum vreo 6 milioane de ani în Africa de est. Primii hominizi au început să utilizeze arme şi unelte din ce în ce mai sofisticate şi s-au răspândit pe tot globul, plecând din Africa cu 1,4 milioane de ani în urmă (după alţi autori, acum 1,7 - 1,8 milioane de ani) şi a ajuns acum 60.000 de ani în Australia, iar în cele două Americi cu 11.500 de ani în urmă. Cele mai vechi fosile din Asia sunt datate la 1,7 milioane de ani, iar în Europa 40.000 de ani.

Homo sapiens (cel mai apropiat strămoş al nostru) a evoluat în perioada 200.000 î.Hr - 100.000 î.Hr.[2]

Primele unelte şi arme au fost realizate din piatră (epoca pietrei). Un salt important l-a constituit descoperirea focului (acum 800.000 de ani). Prin acesta, omul nu obţine numai o nouă armă dar şi nu nou mod de a prepara alimentele, care astfel dau mai multe calorii, deci mai multă energie, ceea ce conduce la dezvoltarea creierului. O altă consecinţă e situată în plan tehnologic: acum lutul poate fi transformat în ceramică, iar ulterior conduce la apariţia şi dezvoltarea metalurgiei.

Acum 200.000 de ani, omul primitiv are deja forma similară omului modern: transformarea laringelui permite apariţia vorbirii. Astfel informaţiilor pot fi transmise între indivizi şi între generaţii.

Trecerea de la viaţa de culegător la cea de vântor a diversificat regimul alimentar al omului şi a stimulat formarea calităţilor sociale. Descoperirea focului şi apariţia limbajului au constituit paşi importanţi în evoluţia strămoşilor noştri.

Acum 100.000 de ani, omul începe să părăsească Africa, migrând către Europa (acum 30.000 de ani) şi Asia.

Cu 500.000 de ani în urmă, gheţarii încep să avanseze de la Polul Nord. Erele glaciare testează rezistenţa speciei umane la vicisitudinile naturii.

Oamenii continuă cucerirea planetei, ajungând până în China şi Australia de astăzi.

Acum 20.000 de ani când gheaţa este aproape la limita extremă, omul ajunge până în nord-estul Siberiei.

În ciuda tuturor acestor încercări din era glaciară, omul îşi dezvoltă noi abilităţi; s-a adaptat devenind chiar mai inteligent. Una dintre adestea este utilizarea simbolurilor şi formarea gândirii abstracte.

Scăderea nivelului mării face să dispară ultimele obstacole în calea dispersării speciei umane. Era glaciară a creat punţi pentru trecerea oamenilor de pe un continent pe altul. Trecând ceea ce astăzi este strâmtoarea Bering, omul ajunge din Siberia în America de Nord şi apoi în cea de sud, astfel că întrega planetă este colonizată.

După încheierea erelor glaciale, creşte nivelul mării, iar continentele încep să se separe unele de altele şi astfel civilizaţiile umane evoluează separat. Retragerea gheţarilor determină apariţia lacurilor şi râurilor. Printre cele mai importante cursuri de apă cu rol crucial în apariţia şi dezvoltarea primilor civilizaţii se pot enumera: Nilul, Tigrul şi Eufratul, Indusul, Yangtze şi Fluviul Galben. Văile acestor râuri devin foarte fertile, ceea ce permite plantarea primelor seminţe de civilizaţie şi astfel apar primele aşezări permanente. Populaţia creşte şi omul e nevoit să descopere noi surse de alimentaţie. Astfel apare agricultura, o altă sursă de calorii pe lângă vânătoare. Trecerea de la vânătoare la agricultură conduce la o mai bună valorificare a terenului locuit.

Preistoria se încheie odată cu apariţia scrierii şi a primelor state.

Antichitate Edit

Are loc o concentrare a populaţiei umane în zonele cele mai favorabile existenţei. În Cornul Abundenţei, o regiune deosebit de fertilă din Orientul Mijlociu, se cultivă: grâu, secară, orz, linte, smochine şi se cresc: bovine, porcine, ovine şi caprine.

Un alt animal care oferă avantaje este calul. În jurul anului 4.000 î.Hr., nomazii din Asia Centrală învaţă să îmblânzească acest animal.

Acum 6.000 de ani, domesticirea plantelor şi animalelor conduce la apariţia primelor civilizaţii. Un prim exemplu îl constituie Mesopotamia. Pe la 3.000 î.Hr. apar primele oraşe, cu o mare densitate a populaţiei. Aceasta impune apariţia unor noi abilităţi de organizare, programare. Pentru menţinerea evidenţei recoltelor, strămoşii omului modern dezvoltă ceea ce ulterior va fi scrierea.

Apar primele armate, necesare pentru protecţia acestor societăţi, iar administrarea acestora conduce la apariţia politicii. Existenţa a sute sau mii de oameni care conveiţuiesc într-u spaţiu relativ restrâns conduce la ideea de guvernare şi de eficientizare a acesteia. Apare ierarhia socială şi politică.

Apariţia comerţului reprezintă un pas important în evoluţia civilizaţiei urbane. Apar primele rute comerciale sub forma unor caravane care converg către Golful Persic. Au loc nu numai schimburi materiale, dar şi culturale între civilizaţii şi asistăm la începutul tendinţei de globalizare.

Primele mari construcţii ale antichităţii:

  • Pe malurile Nilului se ridică Marile Piramide;
  • Se ridică Stonehenge în Britania antică;
  • în Sumer, temple ridicate pe movile artificiale, numite zigurate

Pentru a cimenta aceste structuri masive, constructorii din Sumer folosesc ca substanţă care se prelinge prin infiltraţiile de-a lungul Eufraului: bitumul, utilizat ca asfalt în lumea modernă, primul produs petrolier exploatat de către omenire.

Se pare că sumerienii au inventat roata, cu impact colosal asupra evoluţiei civilizaţiei. Astfel, în anul 1.200 î.Hr. are loc o ciocnire a civilizaţiilor bazată pe carele de luptă, în scopul întreruperii rutelor comerciale pentru cupru şi staniu, metale necesare pentru a confecţiona unelte şi arme din bronz.

Apariţia fierului conduce la o schimbare dramatică în primul mileniu î.Hr.

Separarea continentelor face ca vaste regiuni ca America, Africa subsahariană să rămână izolate şi având resurse oarecum limitate să nu poată dezvolta civilizaţii aşa avansate precum spaţiul european.

Apariţia şi evoluţia tehnologiei fierului, precum şi utiliarea cavaleriei conduce la devoltarea tehnicii militare şi implicit la apariţia unor mari imperii, cum este Imperiul Persan (500 î.Hr.) care se întindea pe peste 5 milioane km2, iar în 323 î.Hr. a imperiului lui Alexandru cel Mare, care se întindea pe o arie similară. Cam aceeaşi mările avea şi Imperiului Dinastiei Han (50 î.Hr.). Ceva mai mic era Imperiul Roman, care a atins apogeul în 117 d.Hr.

Odată cu devoltarea imperiilor se devoltă noi credinţe. Se impune tot mai mult ideea de monoteism, de cea a unuei divinităţi universale. Apare iudaismul, din care îşi au originea creştinismul şi islamul.

Apar de asemenea budismul şi hinduismul.

Toate cele cinci mari religii de azi îşi au rădăcinile în antichitate.

Deşi imperiile se răspândesc, câteva mari puteri rămân izolate. Munţii Himalaya împiedică comerţul dintre China şi restul lumii. Dar în jurul anului 100 î.Hr., un împărat chinez trimite un emisar spre vest în căutare de alianţe. Drumul pe care acesta călătoreşte va deveni Drumul Mătăsii. Se formează masivă reţea comercială care leagă China prin Asia Centrală de Imperiul Roman. Acest schimb comercial atinge apogeul în perioada 100 î.Hr - 200 d.Hr.


Egiptul Edit

Considerat cel mai vechi regat din istorie, Egiptul prezintă o civilizaţie înfloritoare care va dăinui până la cucerirea lui de către Alexandru cel Mare.

India Edit

Civilizaţia Indusului a apărut în jurul anului 2.500 î.Hr.[3] Pe valea acestui fluviu apar oraşele Mohenjo-daro si Harappa.[4]

Gloria Indiei este contemporană celei a Egiptului, Babilonului, Persiei, Greciei, Romei.

Evul Mediu Edit

Aceste reţele comerciale servesc şi la importante schimburi culturale, dar şi la răspândirea religiei. În 312 d.Hr., Constantin cel Mare se converteşte la creştinism, deschizând calea acestei religii către întreaga Europă şi a emisferei vestice. Trei secole mai târziu apare şi islamul, o religie care va unifica un teritoriu de 2,5 ori mai mare decât cel al Imperiului Roman.

Comerţul arab va stimula inovaţiile în următorul mileniu. Cămilele arabe pot ajunge atât la marginea Europei, cât şi Extremul Orient şi chiar şi în Sahara. Este transportată sarea din Sahara la Roma, orez din Asia de Est în India şi secretul fabricării hârtiei din China în Europa şi multe alte idei şi inovaţii dintr-o parte în alta a lumii. Astfel apar primele state din Africa de Vest.

Progresul lumii islamice Edit

Cruciadele Edit

Tranziţia la epoca modernă Edit

Marile descoperiri geografice Edit

Epoca modernă Edit

Cronologie
1815 Bătălia de la Waterloo

Bătălia de la Waterloo a condus la încheierea a 23 de ani de războaie şi la decăderea lui Napoleon, care apoi a fost obligat să abdice.


Primul Război Mondial Edit

Al Doilea Război Mondial Edit

Pe fondul instabilităţii create în Europa în urma Primului Război Mondial, Hitler, propulsat prin inetrmediul Partidului Nazist încheie tratate cu Italia şi Japonia, manifestându-şi intenţiile de dominare globală. Invadarea Poloniei în 1939 obligă Regatul Unit şi Franţa să declare război Germaniei şi astfel izbuneşte al Doilea Război Mondial.

În următorii şase ani, conflictul se extinde, conducând la cel mai înalt nivel al distrugerilor de război, nemaiatinse până atunci. Au murit între 45 şi 60 de milioane de oameni,[5] iar în cadrul a ceea ce a fost numit Holocaust, se estimează că au fost ucise 11 milioane de persoane, din care 6 milioane au fost evrei.[6] Numai la Auschwitz au pierit circa două milioane de oameni.

Epoca contemporană Edit

Cronologie
4 aprilie 1949 Crearea NATO
octombrie 1973 Războiul de Iom Kipur
9 noiembrie 1989 Căderea Zidului Berlinului

Tensiunile politice din Orientul Mijlociu au generat Conflictul arabo-israelian.

Căderea Zidului Berlinului a marcat nu numai începutul procesului de unificare a Germaniei, dar şi eşecul comunismului.

Note Edit

  1. FactMonster.com
  2. FactMonster.com
  3. Politeia.org
  4. Cultural.BZI.ro
  5. History.com
  6. FindFast.org

Resurse Edit

Cronologii Edit

Resurse Scribd Edit

Marea istorie ilustrată a lumii Edit

Also on Fandom

Random Wiki