Fandom

Coman Wiki

Internet

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

INTERNET.jpg

Apariţia internetului Edit

Pe 29 octombrie 1969 o echipa de cercetatori americani a depasit suspiciunile vremii si s-au conectat pentru prima data la o retea de computere. Atunci Charley Kline, de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), a facut atunci sa apara cuvantul magic LOGIN pe ecranul negru al unui computer de prima generatie care s-a conectat cu succes la computerul gazduit de Institutul de Cercetare Stanford (SRI).

Asa s-a nascut Internetul.

Prima denumire a fost ArpaNet, iar dupa doua decenii s-a oprit la numele actual World Wide Web.

La 40 de ani de la aparitia sa Internetul are aproape doua miliarde de utilizatori pe tot globul, iar ziua de 29 octombrie se numeste Ziua Mondiala a Internetului.

Sursa: Scienceline.ro


Utilizatorii activi timp de 24 de ore: Geovideo.gif


Internet Community.png

LUMEA INTERNETULUI Edit

Internetul prezinta un subiect care preocupa in ultimul timp din ce in ce mai multa lume,iar multe sunt cartile despre Internet care presupun ca avem o pregatire in informatica si ca ne-ar placea sa stim orice lucruri stranii si hidosenii inutile despre Internet ,ca ne face placere sa memoram comenzi si optiuni imposibil de pronuntat.

Deoarece Internetul a evoluat in circa 30 de ani,aflat mult sub influenta unor oameni extrem de narozi,el a fost proiectat sa fie deosebit de usor de folosit de catre oamenii obisnuiti.La urma urmelor,cei mai multi utilizatori ai calculatoarelor n-au avut niciodata de-a face cu ceva atat de complex,dar in acelasi timp uimitor,ca Internetul.

Ce este de fapt Internetul?Dar Web-ul? Sunt ele oare acelasi lucru? Pai,Internetul,Web-ul si tehnologiile care le fac sa functioneze se schimba mai repede decat le poate urmari cineva,insa sunt doua elemente la fel de importante si nu inseamna acelasi lucru.

INTERNETUL nu este un pachet de programe si nu se preteaza usor la explicatii pas cu pas pe care le furnizam de obicei pentru un singur program fix.El se aseamana mai degraba cu un organism viu care sufera mutatii cu o viteza uimitoare mult mai mult decat,de exemplu Word-ul sau Excel-ul,care stau linistite in calculatoarele noastre si-si vad de treaba lor. Internetul,care este cunoscut si sub denumirea prescurtata de NET,este cea mai mare retea de calculatoare din lume.

Dar,ce este o retea?

Retea de calculatoare.jpg

O retea de calculatoare este,in esenta,un grup de calculatoare legate intre ele pentru a putea comunica intr-un fel oarecare,fiecare mesaj particular fiind indreptat catre un anumit calculator. Net-ul,in realitate,nu este doar o singura retea --- este o retea de retele,de la mari si oficiale,cum ar fi retelele de corporatii de la AT & T sau General Electric,la unele mici si neoficiale.De altfel,retelele universitatilor,colegiilor si liceelor sunt si ele deja de mult timp o componenta a Internetului. Net-ul are acum circa 100 de milioane calculatoare si aproximativ 300 de milioane utilizatori,acest numar crescand cu 40-50% pe an.Acesta este o noua tehnologie de comunicatii care ne afecteaza viata la o scara la fel de mare ca telefonul sau televizorul.Capabilitatile acestuia sunt atat de intinse incat ar umple cateva carti,insa in continuare sunt prezentate cateva din “partile bune” ale Net-ului:

Posta electronica sau e- mail- ul,care e un serviciu larg utilizat.Se pot schimba e-mail-uri cu oameni din orice “colt” al lumii.Oamenii folosesc e-mail-ul pentru treburi felurite cum ar fi barfele,retetele,scrisorile de dragoste sau chiar pentru serviciu.

WWW sau World Wide Web-ul. In ziua de astazi se vorbeste mai mult despre Web decat despre Net.World Wide Web si Internetul nu sunt acelasi lucru deoarece Web-ul traieste in varful Internetului,reteaua Internetului fiind inima Web-ului,iar Web-ul este ca un parazit binevoitor care are nevoie de Net pentru supravietuire. De fapt,Web-ul este un set de pagini conectate intre ele pe tot Globul care apar in fiecare minut.

Discutiile sau chat-ul.Oamenii vorbesc cu alti oameni din toate lumea despre tot ce exista sub soare.Ei intra in grupuri de discutii sau chat-rooms impreuna cu altii folosindu-se de programe specifice ca Internet Relay Chat (mIRC-ul),America Online (AOL) si multe altele.

Metodele de cautare sunt instrumente speciale,folosite pentru gasirea unor informatii pe Net,cum ar fi Yahoo! sau Google.

Comertul electronic.Cu toate ca acest termen e unul fantezist pentru a desemna cumpararea si vinderea marfurilor pe net,se pare ca mai toata lumea o face si,mai nou,a aparut si un software destinat sa transmita numarul unei carti de credit in conditii de siguranta si securitate.Asa se poate cumpara orice,de la carti la masini si multe alte produse.

Intraneturi ,extraneturi ,portaluri si hub-uri.Oamenii de afaceri folosesc e-mail-ul si tehnologiile web in propriile lor retele numindu-le intraneturi,iar unii ai avut ideea sa foloseasca aceeasi treaba si pentru a lucra cu clientii sau cu alte companii numind noua permutare extranet.Ba au avut si alte idei acesti oameni de afaceri.Ei au observat ca ar putea partaja acelasi si te si si-au pus serviciile impreuna intr-un fel de mall de afaceri,iar pentru ca un grup de sevicii are un singur punct de intrare le-au numit portaluri. Altii,pentru a avea mai mult succes si-au recreeat un centru de afaceri online numit business hub.

Jo©uri si barfe.Exista un tip de joc multi utilizator numit MUD (Multi User Dimension) in care putem juca cu oricine din lume,dar cu care putem pierde un numar important din orele de somn.

Educatie.Chiar si profesorii coordoneaza proiecte cu clase din toata lumea,iar elevii si studentii fac cercetari pe calculatorul lor de acasa sau de la scoala.

Dragoste.Da,e posibil si acest lucru! Oamenii isi gasesc chiar si marea lor dragoste pe Net. ........si lista ar putea continua in ceea ce priveste capacitatile Net-ului,dar sa vorbim si depre Web...

Pe la inceputuri,World Wide Web-ul,panza de paianjen care acopera intreg Globul,era asa de nou incat avea doar cateva sute de pagini.Acum,reteaua a crescut nebuneste pentru a include zeci de milioane de “oameni normali”,conectati de acasa,impreuna cu elevi si studenti din scoli si universitati.

Stim ca Web-ul si Net-ul nu sunt unul si acelasi lucru si ca Web-ul este un “set de pagini” conectate una cu cealalta,fiecare din ele putand fi o combinatie de text,imagini,clipuri si altele. Mai interesante sunt aceste pagini atunci cand ele contin hiperlegaturi sau hyperlinkuri sau,simplu,linkuri,fiecare dintre aceste linkuri trimitandu-ne la alte pagini de Web. De fapt,de unde vine Web-ul? El a fost inventat in anul 1989 in “Laboratorul European de Fizica Particulelor”(European Particle Physics Lab) din Geneva (Elvetia) de Tim Beners-Leem,un cercetator britanic,exceptional de inteligent si muncitor. Un astfel de sistem de documente cu legaturi intre ele se numeste hypertext.Hypertextul este o cale de legare a informatiei intr-un mod care o face usor de gasit.Aici,informatia este organizata in legatura cu alte informatii.

Termenul de hypertext a fost inventat prin 1989 de Ted Nelson. Remarcabil la Web e faptul ca leaga informatii de pe toata planeta,pe calculatoare diferite si in baze de date diferite si ca informatia din el poate fi cautata si gasita in vreo 10 secunde.

Sa revenim la Internet,la una din partile bune ale acestuia,si anume posta electronica si sa ne intoarcem in timp cu vreo 6 ani....Pe atunci se stia ca posta electronica a fost unul din primele servicii introduse-n era digitala.Se face referinta la acest serviciu ca e-mail(pronuntat “imeil”),abreviere de la electronic mail.Si pentru ca tot suntem la terminologie,dupa introducerea si folosirea tot mai frecventa a postei electronice,posta normala se numeste sugestiv “snail mail”(posta melc). In esenta,posta electronica este o analogie a celei normale,avand principii de functionare asemanatoatoare.Si aici exista un oficiu postal care in termeni de specialitate se numeste mail server si care pastreaza cutiile postale ale abonatilor.Atunci cand se doreste trimiterea unui mesaj,expeditorul tasteaza mesajul sau scrisoarea intr-un program specializat.Dupa scrierea adresei detinatarului,respectivul program se ocupa cu trimiterea scrisorii la oficiul postal.Aici,scriosarea trimisa este pastrata pana cand abonatul doreste sa o preia in cutia sa postala locala. Acest serviciu de e-mail se-ntalneste in diverse sisteme si sub diverse forme.Cei mai multi sunt familiarizati cu posta electronica locala a unui BBS (Buletin Board Service).De altfel,aceste BBS-uri au fost create anume pentru posta electronica. BBS?! Cine detine un BBS poate transmite mesaje catre toti abonatii acestui sistem sau numai catre unul.Datorita acestui sistem userii pot comunica intre ei.Deosebit de avantajos este acest sistem in cazul companiilor mari,caz in care se instaleaza un sistem de posta electronica astfel incat fiecare dintre angajatii firmei sa aiba o cutie postala.Usurinta si flexibilitatea intervin atunci cand,de exemplu,un director doreste sa-i informeze de un anumit eveniment doar pe cei de la directia sa.

Alte avantaje ale acestui tip de posta ar fi ca este mai rapida,costa mai putin si permite confirmarea imediata a primirii mesajelor.

Cu functioneaza e-mail-ul? E o filozofie relativ simpla care sta in spatele actualului sistem de posta electronica pe Net.Ea are la baza serverele de posta pe care le detine fiecare institutie sau companie,care la randul lor au cutii postale.Cand cineva doreste sa trimita un mesaj trebuie doar sa scrie mesajul,sa scrie adresa destinatarului si sa-l trimita oficiului postal.Acesta descompune adresa destinatarului(alcatuita din numele cutiei postale si oficiul postal de destinatie),contracteaza oficiul postal destinatie si va transmite mesajul scris cu mentiunea ca trebuie pus intr-o anumita cutie postala,cea specificata de expeditor.Mesajele sunt centralizate pe un server anume de posta,lucru avantajos deoarece avem posibilitatea de a primi e-mail-uri cand calculatorul e oprit sau cand nu e conectat la Net si altele.

O adresa de posta electronica este alcatuita din doua parti separate printr-un “@” care in engleza inseamna “at” si se traduce cu “de la” sau “cu cutie postala la”. Partea dinaintea lui @ este cutia postala,adica numele nostru personal sau inventat,iar partea de dupa acest caracter este domeniul,adica numele furnizorului de servicii Internet (ISP):

abonat@oficiul_postal sau

utilizator@calculator.domeniu

Astfel,adresele de e-mail se citesc: “abonatul utilizator cu cutia postala la oficiul postal calculator din domeniul domeniu”.Exemple de furnizori de servicii sunt: aol.com sau fltg.net sau hotmail.de. Despre partea numelui de utilizator...

Cutia postala este de regula numele de utilizator,nume pe care ni-l atribuie ISP-ul sau ni-l putem alege chiar noi.Unele nume de utilizator poate fi doar numele de botez,numele de familie,initiale sau chiar nume inventate,de exemplu: Margy,Ionut_Pantea,JR. A avea cateva nume pentru aceeasi cutie postala nu esti nici o problema. Despre partea numelui de domeniu...

Numele de domeniu pentru ISP se termina de obicei cu trei litere numite zona sau top-level domain(domeniu de nivel inalt) sau TLD care dau un indiciu despre ce fel de loc este.Astfel,organizatiile comerciale se termina in”.com”,care include furnizori ca America Online,colegiile,facultatile,liceele se termina cu”.edu”,organizatiile de retele se termina cu “.net”,site-urile guvernamentale se termina cu “.guv”,iar organizatiile care nu intra in nici o categorie,cu “.org”. Exista multe site-uri pe Web care furnizeaza cutii postale gratis ca de exemplu: Hotmail,Yahoo!,Mail,Personal,Aol si multe altele.Aceste conturi folosesc numele de domenii ale site-ului(yahoo.com) ca a doua parte a adresei de e-mail Despre scrierea unei scrisori...

Cand dorim sa scriem un e-mail trebuie sa utilizam un client de posta cum ar fi Netscape Navigator-ul,Eudora,Pegasus etc.Respectiva de scrisoare se caracterizeaza prin adresa destinatarului(campul To),adresele altor persoane(campul Cc-Carbon copy) si cateva cuvinte de descriptie(campul Subject line).Dupa completarea acetor randuri si scrierea scrisorii se poate trimite e-mail-ul serverului de posta care se ocupa cu transmiterea lui.La un e-mail putem atasa fisiere binare,de exemplu fotografii scanate sau chiar un program interesant.

O modalitate de a face acest lucru este folosirea lui UUENCODE(Unix to Unix Encoding).Acest UUENCODE este omodalitate clasica de a converti fisierele binare in fisiere ASCII pentru a putea fi trimise perin e-mail. O alta metoda este cea de folosire a MIME-ului(Multipurpose Internet Mail Extensions)care da posibilitatea utilizatorului de a include si un alt tip de date decat text in mail-uri.MIME-ul structureaza un mesaj de e-mail in functie de ceea ce contine.Daca este text,va fi marcat ca text/plai-ascii,daca e imagine Gif atunci i se va spune image/gif. De exemplu:daca avem in posta electronica o imagine Bmp atasata MIME mesajului primit si daca apasam pe numele ei,clientul de posta va lansa automat Power Point-ul sau orice alta aplicatie cu care se pot vizualiza fisiere Bmp. Pe langa trimiterea si primirea unui mesaj,mai exista o actiune numita reply cu ajutorul careia raspundem direct la mesajul primit.Mai exact,in loc sa apasam pe “New Message” si sa completam din nou toate campurile,exista acel buton “Reply” care le face pe toate(inafara de a scrie mesajul).

Cand soseste posta,ea nu este livrata calculatorului nostru direct.Ea vine la un server de sosire al postei cunoscut sub numele de Server POP3 de la Post Office Protocol(protocol de posta) care pastreaza posta pana cand il apelam si ne citim mesajele.Acest cont este cel mai evoluat si mai bine integrat,raspunzand cel mai bine cerintelor utilizatorilor,dar poate fi folosit doar de ce care,pentru o legatura Net prin modem,folosesc protocolul SLIP(Serial Line Internet Protocol) sau PPP (Point to Point Protocol).Marele avantaj al acestui cont este acela ca permite scrierea mesajelor offline.

Acest POP3 nu e singurul cont.Mai exista si altele cum ar fi contul IMAP si contul UUCP(Unix to Unix Copy Protocol).

Contul de IMAP (Internet Message Acces Protocol) prezinta cateva imbunatatiri fata de predecesorul sau POP3 si permite o mai mare flexibilitate in gestionarea mesajelor,o manevrare a cutiei postale de la distanta.Aici,mesajele nu sunt transferate direct de la server la client pentru a putea fi citite.Intai sunt luate numai header-ele mesajelor,adica expeditorul,subiectul,dimensiunea,apoi sunt luate de pe server mesajele dorite.Contul este destul de util mai ales cand utilizatorii manipuleaza foarte des aplicatii multimedia(de exemplu,cand se primeste un film ca attachement la e-mail),anume cand au de-a face cu e-mail-uri de dimensiuni mari sau cand au de-a face cu mesaje-farsa de vreo 10 Mb. Pentru a trimite e-mail-uri,programul de posta trebuie sa trimita mesajele la oficiul postal – serverul de iesire al postei sau serverul SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) care inseamna Protocolul simplu de transfer al postei. E ca si cum am avea o casuta postala la oficiu in loc sa avem una acasa.

Exista anumite programe care fac ceea ce dorim noi.Acestea sunt:Eudora Light,Microsoft Outlook Express,Netscape Messenger si Pine,doar patru din cele mai populare.

Eudora Light-ul lucreaza sub Microsoft Windows (3.1;’95 si ’98) si pe Macintosh si comunica cu serverul de e-mail.El este usor de folosit si ieftin.

Pine-ul este un program frumos de posta cu o interfata de terminal full-screen.De obicei,este disponibil la majoritatea furnizorilor de UNIX Shell deoarece e gratuit.

Netsacpe Messenger-ul are un program adecvat,daca nu chiar superb,de posta precum si un browser Web.

Cat de privat este e-mail-ul? Asa cum a fost proiectat sistemul de posta electronica,nu ofera confidentialitate...pe scurt: relativ,dar nu absolut. Cu toate ca singura persoana care primeste mesaje este destinatarul,acest lucru nu impiedica orice intrus sa incerce sa “sparga”(sa incalce abuziv sistemul de protectie) sistemul pana la ISP. Regula obisnuita este sa nu trimitem nicodata nimic din ceea ce nu ne-ar placea sa vedem afisat la chiuveta de apa sau zgariat langa telefonul public.Exista totusi o modalitate de a proteja documentele,si anume criptarea.Un program care permite integrarea unei criptari cu posta electronica este PGP(Pretty Good Privacy) considerat atat de puternic incat nici Agentia Nationala de Securitate nu-l poate descifra.

Spam ,oua si sunca...E-mail-ul la semafor...

Bucatica roz si moale

Stralucind sub gel cu sare

Ce-o mai fi si asta oare?

Haiku Spam,gasit pe Internet

Se pare ca din ce in ce mai des suntem bombardati cu posta nesolicitata,asa-numitul spam,de la vreo organizatie sau de la o presoana care,sa spunem,n-are ce face.Cuvantul spam (a nu se confunda cu Spam,un produs din carne al firmei Hormel) inseamna de fapt mii de copii ale aceluiasi mesaj de posta nedorita trimis fie unor conturi individuale,fie unor grupuri de stiri.Mai e cunoscut si ca “posta gunoi” sau e-mail comercial nesolicitat al carui mesaj consta de obicei dintr-o reclama fara gust pentru scheme de imbogatire rapida sau chiar oferte pornografice. Mesajul se numeste spam,practica se numeste spamming,iar persoana care-l trimite este un spammer. Sapm-ul este,din pacate,o problema majora pe Internet deoarece oamenii de afaceri sau politicieni considera ca este o cale ideala de a-si face reclama pe Net.Si de ce se numeste spam?Nimeni nu stie.Provine dintr-un scheci in care un grup de vikingi canta cuvantul “spam’ repetat intr-un tempo de mars.

Spam-ul ne costa bani! Trimiterea unui e-mail este ieftina de aceea un spammer poate trimite sute de mesaje pe ora,dar ne costa pe noi timpul de descarcare,de citire si de stergere a mesajului,iar daca volumul acestuia continua sa creasca adresa de mail se va dovedi a fi inutila. Raspunsul la intrebarea” de ce primim spam?” este destul de simplu: adresa noastra de e-mail a ajuns pe mainile cui nu trebuie si acesta a “vandut-o” catre diferite organizatii interesate sa plaseze e-mail-uri publicitare in casuta noastra.Insa,doar o adresa de mail nu este suficienta;sansele ca cel ce primeste mesajele sa devina clinetul frimei respective sunt destul de mici.E nevoie de mii sau chiar de zeci de mii de adrese pentru a “prinde” cativa utilizatori in carlig.Pentru a obtine aceste adrese se folosesc programe(roboti de cautare de spam=spambots) care functioneaza asemenator cu motoarele de cautare(asa-numitii spideri sau web-crawleri care ne ajuta sa gasim informatia). In momentul in care ne inregistram la un site cu adresa de e-mail sau participam la un grup de discutii si ne scriem adresa pe undeva exista posibilitatea ca aceasta sa fie culeasa de un spambot si sa fie inscrisa in baza lui de date. Cand se strange un numar suficient de adrese,cel care utilizeaza spambot-ul vinde lista unei firme.

Se stie ca,de obicei,dupa ce incepem sa primim spam nu mai e mare lucru de facut:ori stergem mesajele in continuare ori ne schimbam contul de e-mail,dar nu intotdeauna putem face acest lucru.In concluzie,cel mai bine e sa ne protejam adresa,sa “o ascundem” cumva.Sa nu ne mai inregistram nicaieri cu adresa este o aberatie,deoarece sunt site-uri la care nu avem acces decat daca oferim o adresa de mail valida.Avem deci doua posibilitati:ori ne cream o adresa pe un server gratuit de mail si o folosim doar in acest scop,ori apelam la un site/program ce ofera un soi de “camuflaj” pentru adresa noastra. Un site care ofera un “costum de protectie” impotriva spam-ului este Sneakmail(www.sneakmail.com) unde trebuie sa ne inregistram cu un nume de utilizator,parola si adresa pe care dorim s-o protejam.Cand promim un mail pe adresa alternativa(pe cea creata la Sneakmail),acesta va fi verificat de serverul sneak si redictionat catre adresa reala. Daca insa nu primim mult spam,avem si posibilitatea de a filtra mesajele pe care le primim cu ajutorul filtrelor (Hotmail sau Yahoo!). Exista unele lucruri pe care nu ar trebui sa le facem pentru a scapa de spam.De fiecare data cand completam un formular,trebuie verificat daca exista checkbox-uri bifate implicit prin care confirmam ca suntem de acord sa primim publicitate-n casuta noastra de mail.Trebuiesc doar debifate acele casute. Atunci cand primim spam,mesajul contine la sfarsit o linie prein care suntem invitati sa dam clic pe “Remove” pentru a fi stersi din lista de e-amil a firmei respective.De fapt,acest clic confirma faptul spammer-ului ca adresa noastra este una valida si ca mesajul a fost citit,deci si-a facut datoria,si in consecinta:more spam! In nici un caz nu trebuie sa raspundem la spam,ci sa-l raportam catre organizatiile care se ocupa cu combaterea acestui fenomen.

Atat despre spam! Si acum cateva cuvinte de la doamnele cu bunele maniere..... Din pacate,Marile Doamne ale Bunelor Maniere(Emily Post si Amy Vanderbilt) au murit inainte de a se inventa e-mail-ul,insa acestea ne-ar fi putut sugera unele lucruri despre ceea ce sa spunem si mai ales despre ceea ce nu ar trebui sa spunem in posta electronica. Stim ca e-mail-ul este un hibrid caraghios,ceva intre un apel telefonic si o scrisoare.Atunci cand trimitem un mesaj trebuie sa ne controlam tonul limbajului,sa nu scriem cu majuscule ceea ce inseamna ca srtigam.Cand primim un mesaj neplacut si ofensator,e mai bine sa nu ne aprindem si sa nu raspundem cu aceeasi moneda...poate ca expeditorul nu si-a dat seama cum arata mesajul.Sarcasmul subtil si ironia sunt aproape imposibil de folosit in mail deoarece,cel care citeste un astfel de mesaj nu are idee despre ceea ce am vrut sa spunem ci el citeste ceea ce am spus.Uneori e necesar sa adaugam cate un J smiley(zambaret) daca credem ca cel care citeste o gluma nu ar intelege-o.

Prea bine se stie ca cu ajutorul Internetului se pot face atatea si atatea lucruri,insa multi si-au pus intrebarea:” ce se poate invata de pe Internet (despre calculator sau altceva) si mai ales cine certifica faptul ca s-au acumulat cunostinte care se pot utiliza?”

Internetul a fost gandit initial ca o sursa de informare si si-a pastrat de-a lungul timpului acest profil.Exista locuri in care putem afla foarte multe informatii si ne putem imbogati cunostintele,ba chiar mai mult,prin intermediul Net-ului putem certifica faptul ca am absolvit niste cursuri.S-ar crede intai ca este un fel de invatamant la distanta,insa invatarea prin Internet are totusi caracteristici specifice. Aici se poate invata absolut orice,incepand de la limbi straine pana la cum sa educam copii.Folosit eficace,Net-ul este o sursa educationala exceptionala,iar folosit ineficace,este o teribila pierdere de timp si bani.Dar,daca dorim,putem sa acumulam pur si simplu informatia care ne este prezentata intr-o forma sistematizata si organizata astfel incat,daca ne preocupa doar cresterea bagajului de cunostinte,putem asimila extrem de repede o serie de informatii care ne pot fi de folos in domeniul de activitate sau pur si simplu sa ne largeasca sfera de preocupari

Un alt tip de invatamant pe care-l propune Internetul este cel prin intermediul caruia ni se furnizeaza o documnetatie,dupa care putem da un examen online.Aceasta documentatie ni se poate furniza fie sub forma de manuale,fie sub forma de fisiere care pot fi vizualizate chiar si offline.Avantajele cursurilor prin Net sunt preturile relativ scazute si faptul ca ne sunt puse la dispozitie documente interactive cu ajutorul carora se poate invata mai usor. Se pune deci intrebarea:”cat e de necesar acest tip de invatamant?”Pai...un certificat in plus ne poate ajuta in obtinerea unei pozitii mai bune in domeniul nostru de activitate sau ne poate oferi chiar posibilitatea de a ne recalifica. Din pacate,exista si reversul medaliei,in sensul ca,daca dorim intr-adevar sa avem un certificat recunoscut pe plan international,trebuie sa fim dispusi sa platim pentru acesta o suma care poate incepe de la cativa dolari pana la cateva sute. Acest tip de invatamant este relativ bine dezvoltat in Romania,existand o multime de posibilitati pentru cei care vor sa obtina certificari mai ales in domeniul limbilor straine sau al stiintelor economice.

Asa cum se tin cursuri online,asa s-a ajuns la performanta de a tine licitatii online... La moda in Statele Unite inca din primii ani ai Internetului,site-urile de licitatii online au aparut ca ciupercile dupa ploaie si pe piata romaneasca,lucru destul de normal pentru cei care doresc sa cumpere mai ieftin.Pana si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a deschis un astfel de site.Site-ul reprezinta un pas important facut pentru curatarea unei economii dominata de frauda si binecunoscuta “spaga”. La o licitatie normala,casa de licitatii castiga o anumita suma atunci cand se vinde un anumit produs.Site-urile de licitatii pe net nu cer nici un comision deoarece ele castiga din reclama(cu cat mai multi internauti,cu atat profiturile din publicitate sunt mai mari).Faptul ca o licitatie se tine pe Net prezinta anumite avantaje,intai,poate fi scos la licitatie orice tip de produs,de la pixuri la automobile si mai apoi,pentru un produs poate dura zile,chiar saptamani. Exista insa si unele minusuri in cazula cestor licitatii.Intai,nu exista siguranta ca utilizatorul care castiga licitatia pentru un produs il va cumpara intr-adevar si apoi exista un numar de zile ca vanzatorul sa intre-n contact cu castigatorul licitatiei.Un alt aspect negativ il reprezinta distanta dintre ofertant si cumparator.O solutie a acestei probleme ar fi Posta Romana care ofera posibilitatea de a trimite un colet cu plata la destinatie.De asemenea,cumparatorul plateste oarecum “orb”,deoarece coletul poate sau nu sa contina produsul.

Cel mai notoriu nume atunci cand vine vorba de licitatii electronice este cel al site-ului www.eBAY.com.Aparut acum 7 ani,acest site a prins extraordinar la public,iar acum are miloane de clienti de pe tot mapamondul tranformandu-se intr-o adevarata masina de facut bani.Dupa parerea multora este un site serios,profesionalist si care stie mereu sa surprinda cu elemente noi in d-ale designului sau continutului.Dar,din pacate,imaginatia extrem de activa a unor compatrioti de-ai nostri,atunci cand vine vorba de a castiga ceva fara munca,precum si placerea “mirifica” pe care o simt atunci cand le reuseste un atac asupra unui server de aiurea,au facut ca romanii sa fie tratati ostil pe eBAY. Nu-i nimic,avem si noi site-uri romanesti de licitatii cum ar fi www.okazii.ro,un site destul de des vizitat cu articole de pescuit si vanatoare pana la componente de calculatoare si automobile.

Oricum ar fi,atunci cand ne hotaram sa licitam trebuie sa studiem cu atentie atat produsul cat si vanzatorul acestuia ca sa nu apara probleme in viitor.

Nu doar site-urile cu licitatii au priza la public ci si cele cu locuri de munca.Piata muncii pe Net este si ea destul de dezvoltata si exista destule site-uri care ofera locuri de munca sau permit inscrierea doritotorilor unui loc de munca. Dupa o licitatie reusita si un loc de munca gasit am vrea stim ultimele stiri,programul TV,horoscopul,starea vremii,lucruri pe care le gasim bineinteles pe Net.Nu este insa asa de usor sa le alegem pe cele mai satisfacatoare,de aceea exista unele locatii Web numite portaluri care se lauda ca ne ofera totul pe tava. Multi au gasit in casuta lor de e-mail mesaje de genul:”viziteaza www.nustiuce.ro; cel mai tare portal romanesc”si altele si si-au pus intrebarea :”cu ce se ocupa aceste portaluri,la ce trebuie sa ne asteptam de la un asemenea portal?” Una din definitiile portalului ar fi ca “este un site Web care ofera o gama larga de resurse si servicii,precum e-mail,forumuri,motoare de cautare sau magazine online”.De fapt,cu ajutorul unui portal putem gasi aproape orice,scopul acestuia fiind acela de a ne oferi cel mai scurt drum catre informatii,din orice domeniu. De exemplu,ne intereseaza ce program e la televizor intr-o anume zi.Avem doua metode de afla:cautam programul fircarei televiziuni in parte sau apelam la un portal(de exemplu:www.home.ro)care ne ofera centralizat toate aceste informatii,ba chiar si suplimentare(descrierea filmelor sau comentarii asupra unei anumite emisiuni). Exista insa elemente fara de care “nu se poate” atunci cand e vorba de portaluri. Un portal trebuie sa contina stiri chiar pe prima pagina vizibila actualizate macar zilnic,daca se poate.Stirile sunt foarte importante,iar multi dintre noi nu putem trai fara ele,referindu-ne aici la stirile de importanta generala,nu la cele de scandal.Daca mai au si comentarii,cu atat mai bine. Un alt element esential pentru un portal este motorul de cautare,iar cu cat acesta este mai performant si rezultatele sunt mai exacte si numeroase,cu atat utilizatorul este mai multumit. Alte doua elemente pe care orice portal ar fi bine sa le afiseze pe prima pagina ar fi cursul valutar actual si starea vremii,deoarece exista un interes general pentru aceste doua elemente.Exista si o colectie de lunk-uri care se regaseste in structura oricarui portal numita de unii “Catalog Web” sau “Directory”. Acestea sunt selectate si adunate pe domenii de interes pentru o navigare facila.In general,s-au punctat trei aspecte:cate link-uri sunt daca acestea sunt verificate periodic de catre administratorul portalului si in ce masura gasim ceea ce cautam in aceasta colectie.Un portal serios nu poate ignora cel mai utilizat serviciu pe Net,si anume e-mail-ul,pentru a-si atrage membri fideli. Pana acum nu s-a creat portalul care sa-i satisfaca pe toti utilizatorii,dar ceea ce e considerat dezavantaj pentru unii este un avantaj pentru altii. Si pentru ca tot eram in domeniul cautarilor,sa vorbim acum despre unele site-uri Web care ne ajuta sa obtinem rezultatele dorite in cat mai scurt timp.

Sa ne imaginam o biblioteca imensa ale carei rafturi sunt pline de carti continand toate cunostintele noastre de pana acum.Diferiti insi intra din cand in cand si mai adauga cate o carte oriunde doresc.Volumele de carti nu sunt aranjate in nici o ordine si nici nu sunt catalogate.Exista si cati va bibliotecari care scotocesc printre rafturi cercetand cartile si indexandu-le.Sistemele de indexare sunt diferite si nici unul nu include decat un numar infim din totalitatea volumelor.Acesta nu e un vis urat,ci o imagine a internetului,asa cum este el in ziua de astazi. Un studiu citat adesea estima numarul pagininilor Web indexabile la 800 milioane.Acum numarul acestora este apreciat la 1,5 miliarde,chiar dublu.Astfel,chiar si cele mai bune motoare de cautare nu indexeaza decat cel mult o sesime din ele. Pana acum exista zeci de situri Web majore de cautare,care se bazeaza in general pe propriile indexuri pe care le actualizeaza mereu cu ajutorul unor programe speciale numite spiders.Un astfel de program navigheaza pe Internet urmarind fiecare link,pornind de la o pagina data,apoi face acelasi lucru de unde ajunge si asa mai departe,raportand apoi rezultatele pentru indexare.Exista si site-uri de meta-cautare (metasearch) care nu fac indexari,ci colecteaza si organizeaza rezultatele obtinute de la mai multe motoare de cautare.Cele mai multe situri insa ofera 3 tipuri de cautari de baza:Any words(orice cuvinte),All words(toate cuvintele) si Exact phrase(expresia exacta).

Any words:lista rezultata contine toate paginile indexate care contin toate cuvintele introduse,indiferent de ordine.Si aici exista posibilitatea de a nimeri o pagina ce nu are legatura cu subiectul cautat;

Exact phrase:rezultatul va contine paginile in care se gaseste exact expresia ceruta. Cele mai multe motoare de cautare ofera o gama larga de optiuni cum ar fi:

Boolean search,optiune ce ne ofera posibilitatea de a folosi parametrii ca AND(si), OR(sau) si NOT(nu);

Categories(categorii),facilitate care ne permite sa vedem ce categorii exista-n catalogul respectiv;

Exclude words(cuvinte excluse),facilitate ce permite sa excludem rezultatele ce dau cuvintelor alt sens decat cel dorit;

Quoted phrases(citate);

Plain english(interogari in engleza);

Personalization(personalizare);


Incluted words(cuvinte incluse).

Stim deja ca intr-un viitor nu foarte indepartat comunicatiile de date fara fir efectuate cu echipamente mobile vor constitui un procent major din totalul schimburilor de date.

In data de 12.12.2000,la Grand Hotel Mariott a avut loc lansarea primulul serviciu mobil de e-mail din Romania. Acest serviciu,dezvoltat si lansat de WAP Mail Servicii S.A. are la baza una dintre cele mai noi tehnologii din domeniul telefoniei mobile,Wireless Application Protocol(WAP). WAP Mail Servicii S.A. aduce prima platforma completa si functionala de e-mail pe ecranul telefonului mobil din Romania.Produsul este bazat pe un proiect de conceptii integral romaneasc,demonstrad inca o data talentul si creativitatea specialistilor romani. Noul serviciu ofera clientului acces la propria casuta postala direct de pe telefonul sau mobil WAP,permitand astfel un maximum de flexibilitate si mobilitate.Oriunde s-ar afla,clientul are nevoie de telefonul sau mobil pentru a-si verifica corespondenta electronica.Mobilitatea totala e data de faptul ca serviciul este independent de reteaua de telefonie mobila folosita de client.Acest serviciu de e-mail pe mobil are toate functiile standart ale unei poste electronice.In plus,utilizatorul e instiintat printr-un SMS(Serviciu Mesagerie Scurta) ca are mesaje noi in posta.

Acest serviciu este acum disponibil la un tarif zilnic de 2 USD sau lunar la 24USD si e-ntr-o continua imbunatatire.

WAP Mail Servicii S.A. e un start-up romanesc in domeniul Internetului si-si propune sa fie una dintre cele mai active firme dedicate aplicatiilor Internet si telefoniei mobile,avand deja un lucru importante proiecte in domeniul comertului electronic B2B si B2C.

Sa speram la mai multe! Exista si alte servicii nonvoice cu ajutorul carora se pot transmite sau primi date printr-o retea de telefonie mobila:GPRS-ul care este acronimul pentru General Paket Service. Acesta este vazut ca un supliment pentru CSD(Circuit Switched Data) si SMS si este destinat in primul rand Internetului.Viteza maxima teoretica este de 171,2kb/s,o viteza cam de 20 de ori mai mare decat cea a clasicului CSD din retelele GSM.Prin acest GPRS informatia poate fi transmisa sau primita imediat,singurul factor care influenteaza acest aspect fiind acoperirea retelei radio.Utilizatorii GPRS sunt tot timpul conectati avand posibilitatea de a folosi aplicatile Netului din plin,de la bowsere de Web pana la chat prin reteau mobila.Aplicatiile mai noi ale GPRS –ului cuprind transferul de fisiere si abilitatea de accesa si controla de la distanta masinile si accesoriile casnice.

Pentru a beneficia de aceasta tehnologie este nevoie de un terminal ce suporta GPRS,un contact cu o retea de telefonie mobila ce ofera GPRS,permiterea accesului la acest serviciu si cateva cunostinte despre modalitatea de configurare a aparatului mobil.

GPRS implica introducerea unei interfete bazata pe pachete in cadrul retelei comutate GSM,lucru ce da utilizatorului posibilitatea de a folosi un serviciu de date bazat pe pachete si nu pe conexiune.Comutarea de pachete din punctul de vedere al posibilitatilor acestei retele inseamna ca GPRS va folosi resursele radio doar in momentul transmisiei sau primirii de pachete.Mai mult chiar,un canal radio nu e alocat unui singur utilizator pe o perioada fixa de timp,ci resursele vor fi impartite intre mai multi utilizatori,lucru ce duce la o folosire mai eficienta a latimii de banda.

Reteaua GPRS poate fi vazuta ca o subretea a Internetului,ceea ce inseamna ca fiecare aparat GPRS va avea adresa de IP.

In momentul initierii unei sesiuni GPRS,utilizatorii platesc pentru serviciul accesat.Dar traficul prin Net este de asa natura incat se poate ca la un moment dat informatii nedorite sa ajunga la terminal si astfel se ajunge la situatia ca utilizatorul sa platesca pentru informatii pe care nu le doreste. Totusi avantajele aduse de GPRS sunt evidente serviciul e foarte flexibil,fiabil si rapid,chiar daca apar pribleme ca in orice tehnologie noua.Ramane de vazut!

Cum ne schimba Net-ul? Un fel de concluzii....

Se pune des intrebarea:”oare care este modul in care cele trei initiale WWW,devenite un simbol al ultimilor ani,au schimbat felul in care percepem relatiile interumane si pana la urma pe fircare din noi?”

In ultimii ani s-au realizat o multime de statistici care ne spun ce prefera utilizatorul de Internet,unde-i place sa dea clic,care sunt locurile pe care le viziteaza des pe Net si multe altele.Doar ca modul in care Internetul a schimbat viata fiecaruia dintre noi este inca un domeniu insuficient studiat. Pana acum 10 ani Web-ul era un spatiu destinat unui numar redus de utilizatori ,iar acum s-a ajuns la un numar urias de oameni care folosesc Web-ul formand una din cele mai autentice comunitati,cea virtuala.Aceasta comunitate este suficient de semnificativa astfel incat sa aiba un cuvant de spus in evolutia societatii actuale. Statisticile realizate de companiile de consultanta ca Gartner si Forrester Research arata ca in decembrie 2001 numarul de utilizatori era de 260 milioane.Se apreciaza ca in 2008 numarul va ajunge la 1 miliard.Pe scurt,peste 6 ani o sesime din populatia lumii va fi prezenta online.

Urmeaza intrebarea:”cat de profitabila este aceasta comunitate?” De la 3 miliarde USD profituri nete in 1995 s-a ajus la sfarsitul anului 2001 la cel de 160 miliarde USD.Semnificativ este faptul ca au aparut noi moduri de a aborda economia mondiala.O data cu cresterea si ieftinirea mijloacelor de comunicatie indusa de cyberspace,afacerile au devenit mai extinse,bazele de date mai rapid accesibile,sfera de productie mai larga ceea ce a dus implicit la ieftinirea unor produse.

Astfel,s-a ajuns la celebra asertiune pe care Web-ul a facut-o posibila:”daca in urma cu cateva decade banii insemnau putere,in acest moment puterea este informatia.”

Internetul a facut posibile contactele interumane intr-un mod nemaintalnit de-a lungul istoriei milenare a umanitatii unde diferentele de religie,apartanenta politica nu mai joaca un rol atat de important.In ziua de astazi nu mai este necesar sa ne deplasam mii de kilometri pentru a ajunge la o intalnire.Distantele de mii de kilometri palesc in fata vitezei de comunicare indusa de Internet.

Marea atractie psihologica a acestui tip de comunicare interumana este posibilitatea de a nu ne dezvalui indentitatea reala,ceea ce confera din start un tip aparte de savoare momentului in care ne conectam online.Partea negativa a acestui model este evitare asumarii continuarii unei relatii incepute in spatiul virtual in viata reala. Faptul ca Net-ul induce o disociere impusa intre corpul uman si minte,intre fizic si psihic e bulversant pentru multi dintre novici.Dualitatea asumata sau nu poate duce la modificarea comportamentului din viata reala.Asa apar tot mai des termeni ca “dependent de Net” sau “sociopat in viata reala”.

S-a acreditat des ideea ca Internetul modifica cultura societatii si ca,in general,copiii prefera sa sta pe Web in loc sa citeasca o carte.Si aici exista posibilitatea de a vizita muzee,biblioteci virtuale,de a vedea locuri si povesti nemaintalnite ceea ce demonstreaza ca Net-ul este si un imens spatiu cultural.Totul incepe si se termina in functie de modul in care fiecare il utilizeaza.

In Romania s-a calculat ca 60% dintre romani sunt conectati constant la Net,comunitatile virtuale romanesti inregistrand o crestere exterem de mare in ultimii 4 ani.Deoarece preturile sunt destul de mari la conectari,cei mai multi internauti romani sunt persoane nocturne.

Ceea ce e insa evident si imposibil de negat este faptul ca datorita Internetului societatea de maine nu va mai fi la fel cu cea de azi.Modoficarile induse,modelele propuse sunt destul de profunde pentru a fi continuate si pentru a lasa urme.

Bibliografie:

  • Revista: “CHIP -Computer&Communications” din lunile

Decembrie 1998—Octombrie 2002

  • Revista: “PC WORLD” din luna Decembrie 1996
      • “INTERNET PENTRU...AMICI ”, Editura Tehnica,Bucuresti 2001

Prima pagină de internet Edit

Prima pagina de internet.JPG

Prima pagină de internet

Aceasta a fost lansată pe data de 6 august 1991 şi conţinea informaţii despre proiectul World Wide Web. Altfel spus, pagina era era un ghid despre cum sa creezi o pagina de internet si oferea detalii despre hypertext. Autorul primului site este Tim Berners-Lee.

Pagina web putea fi accesată de pe un computer NeXT al institutului CERN, scrie Business Insider. Adresa acesteia era - http://info.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html

Iată cum arăta pagina în anul 1992. De adăugat faptul că nu exista print screen-uri inainte de aceasta data.

Sursa: Money.ro




Aceasta a fost lansata de catre Tim Berners-Lee pe data de 6 august 1991 si continea informatii despre proiectul World Wide Web. Altfel spus, pagina era era un ghid despre cum sa creezi o pagina de internet si oferea detalii despre hypertext.

Pagina web putea fi accesata de pe un computer NeXT al institutului CERN, scrie Business Insider. Adresa acesteia era - http://info.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html

Iata cum arata pagina in anul 1992. De adaugat faptul ca nu existau print screen-uri inainte de aceasta data.

Sursa: 9am.ro

20 de ani de WWW Edit

Prima pagină de internet s-a născut în urmă cu două decenii într-un laborator de fizică nucleară din Geneva. La 6 august 1991, britanicul Sir Tim Berners-Lee a lansat pe internet prima pagină web. Astăzi sunt peste 19 miliarde de pagini în reţeaua www.

Web-ul s-a născut în laboratoarele Organizaţiei Europene pentru Cercetare în domeniul Nuclear (CERN) din Geneva, Elveţia. Fizicianul britanic Sir Tim Berners-Lee, care în 1991 lucra la CERN, a gândit şi a creat prima pagină web cu ajutorul căreia el şi colegii săi puteau avea acces mai uşor la date, informaţii şi diverse documente, scrie „The Daily Mail". Această pagină web se numea http://info.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html. Tot Berners-Lee a fost acela care ulterior a făcut sistemul www accesibil şi publicului larg.

În 1989, fizicianul britanic publica pe alt.hypertext.newsgroup un mesaj profetic. „Proiectul www îşi propune să permită ca informaţiile să fie accesate de pretutindeni", scria Berners-Lee în urmă cu 22 de ani. În 1992, existau deja 50 de servere web, iar astăzi sunt 19,68 miliarde de pagini, număr de trei ori mai mare decât cel al populaţiei globului.

URL, HTML şi HTTP

Sir Tim Berners-Lee a dezvoltat trei tehnologii prin care informaţiile puteau fi găsite şi împărtăşite mai uşor în reţeaua de computere interconectate. Prima dintre ele este URL-ul (Uniform Resource Locators ), care este ca o adresă poştală pentru informaţie, arată „The Daily Mail". Altă tehnologie pusă la punct de fizicianul britanic este HTML (Hyper Text Markup Language), care reprezintă codul de care are nevoie un browser web pentru a afişa text, grafice sau tabele. În fine, a treia invenţie este HTTP (Hypertext Transfer Protocol), cea mai utilizată metodă de accesare în internet a informaţiilor păstrate pe servere World Wide Web.

Sursa: ZiareRo.Antena3.ro

V-ati imaginat vreodata cum ar fi lumea fara internet? Edit

Multi ar zice ca fara internet am trai asa cum au trait si parintii, bunicii si strabunicii nostri inainte de inventarea web-ului. Ne-am fi gasit alte preocupari, probabil am fi citit mai mult, am fi mers mai des in parc. Insa internetul nu inseamna doar sedentarism, cultura instant si dependente. Este o expresie celebra: "Nu armele ucid oameni, ci oamenii nebuni ucid oameni."


Internetul ne ofera practic posibilitatea sa ne conectam cu persoane din orice colt al lumii si ne ajuta sa facem economii uriase.

Daca nu am avea internet si Wikipedia ar trebui sa platim in jur de 1.200 de dolari pentru colectia completa Encyclopedia Brittanica, iar costurile anuale ale timbrelor, necesare pentru a trimite scrisori in loc de e-mailuri s-ar ridica la 6.300 miliarde de dolari doar in SUA.

Firma Online Education a creat o infografie in care ne arata cum ar fi lumea de azi fara internet. Am extras cele mai importante date:

- In acest moment circa 2,3 miliarde de oameni de pe planeta au accesat cel putin o data internetul.

- Exista peste 550 milioane de site-uri, dintre care peste 300 milioane au aparut in 2011.

- Pentru orice job pe care il face depasit, internetul creaza 2,6 noi locuri de munca.

- Site-ul Facebook a generat singur 450.000 de noi locuri de munca doar in SUA in cei 8 ani de existenta. Au aparut firme de analiza a continutului de pe platforma, firme de marketing specializate in social media, specialistii in social media s.a.

- 65% dintre internauti citesc stirile doar online.

- Revolutiile ar fi mai greu de organizat fara internet. Egiptenilor le-a luat doar o saptamana sa scoata zeci de mii de oameni in strada cu ajutorul retelelor sociale. Dupa 18 zile de proteste au daramat o dictatura veche de 30 de ani.


Sursa: [infografie-20658.html Manager.ro]

Also on Fandom

Random Wiki