Fandom

Coman Wiki

Glosar de aviație

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Aceasta este versiunea html a fişierului http://www.pilotmagazin.ro/appaum/descarcari/aerodictionar.pdf. G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web. Page 1 Lucian Miclăuş Glosar aviaticGlosar aviatic ISBN 978-9485-99-5Editura Marineasa LucianMiclăuş●Glosar aviatic Page 2 LUCIAN MICLĂUŞ ________________________ GLOSAR AVIATIC Page 3 Această lucrare apare cu sprijinul domnului Dorel Pintea.Mulţumim Editurii Marineasa pentru ajutorul acordat latipărirea lucrării.© Lucian MiclăuşISBN 978-9485-99-5 Page 4 LUCIAN MICLĂUŞ GLOSAR AVIATIC EDITURA MARINEASATIMIŞOARA, 2001 Page 5 Page 6 5


CUVÂNT ÎNAINTE

Atras de înălţimile albastre ale văzduhului, Lucian Miclăuş se dovedeşte, înaceastă carte, care urmează unor studii publicate anterior, un cercetător pasionatal lexicului specializat, specific preocupărilor sale pentru cunoaşterea tainelorascunse ale acestor înălţimi şi a frumuseţilor pe care le oferă ochilor noştri. Aşacum un tablou îşi dezvăluie mai bine virtuţile sale artistice dacă îl privim de ladistanţă, tot aşa planeta PĂMÂNT, pe care ne este dat să trăim viaţa noastră ceade toate zilele, cu bucuriile şi necazurile ei, ne pare mai frumoasă şi maiatrăgătoare din înălţimile cerului.Dar Lucian Miclăuş nu este numai un cercetător pasionat, încă de la ovârstă fragedă, a înălţimilor cerului. Lucrarea pe care o pune la dispoziţiapublicului larg dovedeşte cu prisosinţă că el este şi un filolog cu o temeinicăpregătire în domeniul lexicografiei. Lexicul aviatic prezentat în paginile acesteilucrări este selectat cu pricepere şi grijă, după criterii bine definite, autorulreuşind să contureze cu rigoare ştiinţifică nucleul fundamental al acestui lexic.În selectarea lexicului descris în lucrare, cercetătorul a fost animat nunumai de dorinţa de a oferi o imagine complexă, ştiinţific fundamentată, asupraterminologiei specifice preocupărilor sale, ci şi de cercetarea şi descoperirealegilor şi fenomenelor care „guvernează” dezvoltarea şi funcţionarea acestuisubsistem al lexicului limbii române, interacţiunile sale cu lexicul comun.În felul acesta, lucrarea lui Lucian Miclăuş reprezintă nu numai ocontribuţie valoroasă la cunoaşterea unui compartiment specializat al lexiculuilimbii române, ci şi la cunoaşterea lexicului limbii comune, aflat în continuăschimbare şi îmbogăţire sub „presiunea” evoluţiei mediului în care funcţionează.Dar meritul lucrării lui Lucian Miclăuş nu se rezumă numai la latura eistrict ştiinţifică. Lectura ei ne îndeamnă la aventura desprinderii, cu ajutorulnumeroaselor mijloace pe care ni le pune la dispoziţie tehnica modernă, de solulplanetei noastre şi să realizăm visul de aur al omenirii – ridicarea în înălţimilevăzduhului. prof. univ. dr. Marin Bucă Page 7 6


ÎNDRUMĂRI PENTRU UTILIZAREA GLOSARULUI

Cuvintele-titlu apar în forma considerată corectă şi au indicaţia deaccent (ABORDÁJ). Excepţie fac neologismele (CHARTER) încăneadaptate la grafia şi pronunţia românească, indicaţia apărând înparanteza dreaptă care redă pronunţia aproximativă în limba română [Pr.engl. ceártăr.].Cifra pusă ca indice la unele cuvinte-titlu indică numărul de ordineal omonimelor (CAP1).Sensurile din interiorul unui articol se notează cu cifre: 1., 2. pentruun cuvânt-titlu şi cu litere mici: a), b) pentru sintagme.În interiorul unui articol, unităţile frazeologice urmează dupăsemnul ♦.Tilda (~) înlocuieşte cuvântul- sau sintagma-titlu.ABREVIERIacc. = accentuatcit. = citeşteengl. = englezăengl.am. = engleza americanăex. = exemplu, exemplegerm. = germanăinvar. = invariabilînv. = învechitpl. =pluralpr. = pronunţare, pronunţies.f. = substantiv feminins.m. = substantiv masculins.n. = substantiv neutrusil. = silabaţie, silabăsimb. = simbolsin. = sinonim, sinonimev. = vezi Page 8 7



ABANDONAREA AERONAVEI = măsură luată în cazul apariţiei uneiavarii care periclitează siguranţa echipajului.

ABÁTERE, abateri, s.f. Distanţa măsurată pe sol de la verticala părăsiriiaeronavei de către un paraşutist sau o paraşută la locul de aterizare faţă decalculul iniţial.

ABORDÁJ, abordaje, s.n. Ciocnire între două aeronave aflate în zbor.Poate fi accidentală sau executată voit de către o aeronavă asupra uneiaeronave inamice cu scopul de a o doborî. Sin. lovitură de berbec.

ACCELERATÓR, acceleratoare, s.n. Motor-rachetă cu combustibilsolid ataşabil avioanelor supersonice pentru a crea o forţă de propulsie iniţialăşi a-l catapulta pe direcţia de zbor stabilită până la o anumită viteză. Sin. fuzeeauxiliară de start, rachetă auxiliară de decolare.

ACCELERAŢIE GRAVITAŢIONALĂ (g) = acceleraţie de mişcare acorpurilor în vid într-un câmp gravitaţional, care depinde de poziţia punctuluifaţă de centrul de atracţie, reprezentând intensitatea câmpului gravitaţional înpunctul respectiv: g = F/m, fiind numeric egală cu forţa cu care este atrasăunitatea de masă. În cazul Pământului se defineşte valoarea normală la nivelulmării şi latitudinea la 45°, gn = 9, 80665m/s2.

ACCELEROGRÁF, accelerografe, s.n. Accelerometru înregistrator. [Sil.-graf.]

ACCELEROMÉTRU, accelerometre, s.n. Aparat instalat la bordul uneiaeronave destinat determinării acceleraţiilor liniare. [Sil. -tru.]

ACCIDENT AVIATIC = eveniment întâmplător, neprevăzut, produs întimpul desfăşurării activităţii de zbor, provocând avarii, răniri, mutilări şi chiarmoartea.

ACLIMATIZÁRE, aclimatizări, s.f. Proces de adaptare a organismuluiuman la condiţiile mediului aerian. [Sil. -cli-]ACOPERIRE AERIANĂ = misiune executată în special de aviaţia devânătoare în vederea interzicerii pătrunderii mijloacelor de atac aerian aleinamicului la obiectivele apărate sau în raioanele acţiunilor de luptă ale altorcategorii de aviaţie. ~ asigură evitarea cercetării şi lovirii din aer a forţelor, Page 13 12

ACROBAŢIE AERIANĂmijloacelor şi obiectivelor proprii: grupări de forţe şi mijloace dispuse pecomunicaţii rutiere, fluviale sau maritime, grupări de forţe şi mijloace dispusepentru acţiuni de luptă, treceri peste cursuri de apă. La ~ pot participa aviaţiade vânătoare-bombardament înzestrată cu avioane capabile să ducă lupteaeriene şi elicoptere de vânătoare amenajate pentru lupta împotrivaelicopterelor de sprijin sau a celor ce transportă desant aerian inamic. ~ serealizează prin interceptarea şi nimicirea ţintelor aeriene, folosind procedeele:„din poziţia de serviciu în aer”, „din poziţia de serviciu la aerodrom” sau„vânătoare liberă” (v.).

ACROBAŢIE AERIANĂ = manevre introduse în programul de pregătirea aviaţiei sportive şi militare (ex.: luping, tonou etc.).

ACROFOBÍE s.f. Teamă patologică de locuri înalte. [Sil. -cro-.]

ACROŞÁJ, acroşaje, s.n. Punct de prindere la o aeronavă a blocurilor deproiectile reactive, a rezervoarelor de combustibil suplimentare, asuporturilor-grindă pentru rachete etc. (la comanda pilotului acestecomponente pot fi largate). [Sil. -cro-.]

ACTIVITATE AERIANĂ/DE ZBOR = totalitatea acţiunilor şioperaţiunilor de zbor efectuate într-un interval de timp pe un aerodrom,aeroport sau teren de zbor.

ADÂNCIMEA FORMAŢIEI DE AVIOANE = distanţa în sensul dezbor dintre avionul din capul formaţiei şi cele care încheie formaţia.

AEROAMFÍBIU, aeroamfibii, s.n. Vehicul adaptat la navigaţia aeriană şipe apă. Sin. hidroavion. [Sil. -biu, pr. -bĭu.]

AEROAUTOMOBÍL, aeroautomobile, s.n. Vehicul terestru care se poatesusţine deasupra solului cu ajutorul unei perne de aer. Sin. aeroglisor. [Sil.-a-u-.]

AEROBÚZ, aerobuze, s.n. Avion pentru pasageri, de mare capacitate,utilizat pentru distanţe medii.

AEROCARTOFILÍE s.f. Ramură a cartofiliei care se ocupă cuştampilele poştei aeriene.


AEROCARTOGRAFÍE s.f. Tehnica întocmirii hărţilor şi a planurilortopografice cu ajutorul cartografului pe baza fotogramelor aeriene.

AEROCLÚB, aerocluburi, s.n., Organizaţie sportivă în care sunt încadraţimembri care practică sporturi aviatice sau susţin progresul aviaţiei. [Sil.-club.]


AEROCOMPÁS, aerocompasuri, s.n. Compas de navigaţie aeriană (v.).

AERODINÁMICĂ s.f. Ramură a mecanicii fluidelor care studiazămişcarea corpurilor în atmosferă sau în alt mediu gazos. Legile scurgerii gazelorde-a lungul corpurilor profilate diferit şi evidenţierea efectelor aerodinamice Page 14 13

AERODRÓMasupra acestora sunt studiate în tuneluri aerodinamice. Profilul avantajos înregim de zbor subsonic este cel ogival, în regim de zbor supersonic - cel conicascuţit, iar în regim de zbor hipersonic - cel de trunchi de con alungit, cucapătul rotunjit. ♦ Aerodinamica avionului = teoria ştiinţifică a zborului cuavionul.

AERODÍNĂ, aerodine, s.f. Aeronavă mai grea decât volumul aeruluidislocat care se menţine în atmosferă datorită mişcării lui de înaintare(avionul, elicopterul, planorul etc.). ♦ Aerodină lenticulară = vehicul aerianaflat în fază experimentală, având forma unei farfurii răsturnate. Se mainumeşte şi farfurie zburătoare.

AERODRÓM, aerodromuri, s.n. Suprafaţă de teren plană, pe ale căreidirecţii de acces nu există obstacole naturale cu înălţimi mari, amenajatăpentru decolarea şi aterizarea avioanelor, având infrastructură şi instalaţiispeciale care asigură desfăşurarea acţiunilor de zbor, precum şi pentruasistenţa tehnică a avioanelor existente pe acesta. Pentru avioanele cu motoarereactive sau pentru avioanele de mare tonaj, pistele de decolare-aterizare suntbetonate, metalice, din material plastic, consolidate şi utilate cu instalaţii deaterizare şi zbor instrumental, cu mijloace de transmisiuni şi de asigurareterestră a navigaţiei aeriene. ♦ Aerodrom militar = ~ special destinatacţiunilor cu specific cazon; acesta poate fi: de bază, de manevră, de rezervă şifals. O unitate de aviaţie dispune, de regulă, de câte un aerodrom de bază, unaerodrom de rezervă, un aerodrom de manevră şi 1-2 false. ♦ Aerodrom debază = ~ pe care se dispun şi îşi desfăşoară activitatea de zbor, în timp depace, 1-2 unităţi de aviaţie, până în momentul apariţiei pericolului unui atacaerian, când se dispersează pe subunităţi pe mai multe ~, unde îşi continuăacţiunile de luptă. ♦ Aerodrom de manevră = ~ destinat dispersării aviaţiei înscopul evitării loviturilor inamicului aerian, manevra temporară a unorformaţii de aviaţie pe anumite direcţii, aterizarea unor formaţii în scopulrefacerii capacităţilor de luptă, sau pentru ducerea unor acţiuni de luptă petimpul cât ~ de bază a fost lovit de aviaţia inamicului sau este indisponibil dincauza condiţiilor meteorologice. Este echipat cu instalaţiile refaceriicapacităţii şi ducerii acţiunilor de luptă şi încadrat cu personal tehnic şi dedeservire a zborului. ♦ Aerodrom de rezervă = ~ destinat pentru aterizareaunui avion sau a unei formaţii de avioane în cazul în care acestea nu potateriza de pe ~ de manevră de unde au decolat, din cauza condiţiilormeteorologice nefavorabile sau din cauza scoaterii acestuia din funcţiune. Areun număr mai redus de personal tehnic şi de deservire a zborului, precum şimijloace de luptă şi carburanţi. ♦ Aerodrom fals = ~ care are aparent toate Page 15 14

AEROELASTICITÁTEcaracteristicile unui ~ de manevră în funcţiune, inclusiv infrastructură şiinstalaţii false, machete de avion dispersate, machete de maşini şi chiar staţiiradio şi radiolocaţie în funcţiune, pentru inducerea în eroare a inamicului. Aicise organizează periodic activităţi care să imite activităţile proprii ale unui ~ demanevră: decolarea şi aterizarea reală sau simulată a unor avioane, mişcareamachetelor de avioane şi a maşinilor, funcţionarea unor staţii de radio şiradiolocaţie. [Sil. -drom. Pl. şi: aerodroame.]

AEROELASTICITÁTE s.f. Ramură a fizicii care studiază interacţiuneadintre forţele aerodinamice şi forţele elastice, precum şi influenţa acesteiaasupra calcului organelor unei aeronave.

AEROFÁR, aerofaruri, s.n. Dispozitiv optic de semnalizare la maredistanţă, servind ca punct de reper pentru aeronavele aflate în zbor.

AEROFILATELÍE s.f. Ramură a filateliei care se ocupă de mărcilepoştei aeriene.

AEROFOBÍE s.f. Teamă de curenţii de aer.

AEROFOTOGRAFÍE, aerofotografii, s.f. 1. Tehnica fotografierii uneizone de la bordul unei aeronave. 2. Fotografie obţinută cu ajutorul tehniciiaerofotografiei.

AEROFOTOGRÁMĂ, aerofotograme, s.f. Fotogramă aeriană (v.). [Sil.-gra-.].

AEROFOTOGRAMMETRÍE s.f. Fotogrammetrie aeriană (v.). [Sil.-gram-, -tri-.].

AEROFRẤNĂ, aerofrâne, s.f. Frână aerodinamică (v.).

AEROGÁRĂ, aerogări, s.f. Totalitatea clădirilor unui aeroport careadăpostesc serviciile administrative şi tehnice necesare asigurării traficuluiaerian de pasageri şi de mărfuri.

AEROGEOLOGÍE s.f. Totalitatea informaţiilor geologice culese dintr-oaeronavă. [Sil. -ge-o-.]

AEROGLISÓR, aeroglisoare, s.n. Aeroautomobil (v.).

AEROGRÁMĂ, aerograme, s.f. Scrisoare pe un imprimat francat de unformat special pentru poşta aeriană. [Sil. -gra-.]AEROMECÁNICĂ s.f. Ramură a mecanicii care studiază echilibrul şimişcarea gazelor precum şi efectele exercitate asupra unui corp solidscufundat în fluidul respectiv; cuprinde aerodinamica şi aerostatica (v.).AEROMEDICÍNĂ s.f. Medicină aeronautică (v.).AEROMETRÍE s.f. Ramură a fizicii care studiază proprietăţile fizice aleaerului, măsurând şi efectele sale mecanice. [Sil. -tri-.]AEROMOBÍL, aeromobile, s.n. Aparat de zbor capabil să se deplaseze înlimitele atmosferei terestre cu ajutorul unor forţe de natură aerodinamică sau Page 16 15 AERONAÚTICĂgazodinamică. În primul caz, forţele apar prin interacţiunea dintre aer şianumite organe ale aparatului: aripă, elice, rotor etc. (v.), iar în al doilea cazforţele apar ca efecte ale unor jeturi de gaze trimise de instalaţii speciale:fuzee, motor, suflantă etc. (v.). Din cea de-a doua categorie fac parte şi uneleaparate cu decolare-aterizare pe verticală.AEROMODÉL, aeromodele, s.n. Planor de hârtie cu fuzelaj baghetă saufuzelaj închis, model de avion sau alt aparat de zbor de dimensiuni reduse, cusau fără motor, care poate zbura fără pilot o distanţă apreciabilă. ~ sunt de maimulte categorii: zbor liber: planoare mini lansate, propulsoare tip „coupeD'Hiver” cu motor de cauciuc, planoare tip Nordic, propulsoare de tipWakefield, modele cu motor cu piston tip C de 2,5cm3, modele Indoor; zborcaptiv (comandat prin cablu): ~ de luptă aeriană (vânătoare de balonaşe), ~ deacrobaţie cu program internaţional (lupinguri, picaje, tonouri etc.) dotate cumotoraşe de diferite capacităţi cilindrice; zbor radiocomandat: planoaremonocomandă de tip Houlberg, planoare sau motoplanoare cu multicomenzi,cu motor sub 2,5cm3; zbor la pantă: aparate cu motor cu multicomenzi;machete: modele care se găsesc în dotarea aeroflotelor comerciale, de turismsau a flotelor aeriene militare.AEROMODELÍSM s.n. Sport aviatic tehnico-aplicativ constând înconstruirea de aeromodele şi lansarea acestora de către sportivi în cadrul unorconcursuri de nivel naţional sau internaţional. Urmăreşte dezvoltareainteresului pentru aviaţie la copii şi tineri, perfecţionarea cunoştinţelor deconstrucţie şi pilotare a aparatelor. A apărut în secolul nostru, dar a luatamploare după cel de-al doilea război mondial. La nivel internaţional,activitatea este condusă de către Federaţia Aeronautică Internaţională(F.A.I.), iar la nivel naţional de Federaţia Română de Modelism (F.R.Md.)prin Comisia de Aeromodelism.AEROMODELÍST, ­Ă, aeromodelişti, -ste, s.m. şi s.f. Constructor deaeromodele.AERONAÚT, ­Ă, aeronauţi, -te, s.m. şi s.f. Membru al echipajului saupasager al unei aeronave.AERONAÚTICĂ s.f. Ramură a ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei care aredrept obiect de studiu şi experimentare domeniul navigaţiei aeriene,construcţia de aparate zbor şi legile care stabilesc condiţiile zborului înatmosferă cu viteze subsonice şi hipersonice. În funcţie de aplicaţiile sale,aeronautica se poate împărţi în: ~ civilă, ~ militară şi ~ sportivă, aceasta dinurmă valorificând construcţiile, tehnica şi măiestria din ~ în competiţii cucaracter sportiv, dezvoltând un organism sănătos, îndemânarea, reflexele,curajul, voinţa etc. Page 17 16 AERONÁVĂAERONÁVĂ, aeronave, s.f. Vehicul aerian care se poate deplasa şimenţine în prin plutire sau prin acţiunea dinamică a aerului asupra unorsuprafeţe solide ale vehiculului, putând transporta pasageri şi mărfuri. Dinprima categorie fac parte aerostatele - baloane şi dirijabile, iar din a douaaerodinele - avioane, autogire, elicoptere, girodine etc. În funcţie de utilizărilelor ~ se împart în: civile, militare şi sportive. ♦ Aeronave ultrauşoare =categorie de ~ care include: deltaplane, parapante, paraşute (împreună cuvariantele lor motorizate) şi pe cele propulsate prin forţa musculară careacţionează aripi batante sau elice, fără dispozitive de înmagazinare a energieice ar putea fi utilizate la decolare sau în timpul zborului. ♦ Aeronave cususţinere prin reacţie = ~ care decolează şi aterizează obţinându-şi susţinereaprin unul sau mai multe motoare cu reacţie, fără a necesita susţinerea unorsuprafeţe exterioare, putându-se menţine în zbor staţionar sau orizontal. Sin.navă aeriană.AEROPLÁN, aeroplane, s.n. Avion (înv.).AEROPÓRT, aeroporturi, s.n. Suprafaţă plană de teren special amenajatăpentru decolarea-aterizarea aeronavelor civile de transport, de călători şi demateriale, având infrastructură şi instalaţii care asigură desfăşurarea traficuluide transport aerian, alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi şi asistenţa tehnicăa aeronavelor ce execută escale tehnice, în timpul traiectelor de zbor pe liniileaeriene stabilite anterior, manevrarea, adăpostirea şi întreţinerea aeronavelor.♦ Aeroport releu = ~ unde aeronavele se alimentează cu combustibil şilubrifianţi, asigurându-şi astfel zborurile dus-întors fără riscul de a ajunge înpană de carburant.AEROREACTÓR, aeroreactoare, s.n. Dispozitiv de propulsie prinreacţie, la care carburantul necesar arderii combustibilului este aerulatmosferic precomprimat. Sin. motor cu reacţie. [Sil. -re-.]AEROSCÚTER, aeroscutere, s.n. Motocicletă care se deplaseazăutilizând o pernă de aer.AEROSTÁT, aerostate, s.n. Aeronavă funcţionând pe baza principiuluilui Arhimede, având întrebuinţări multiple în meteorologie, astrofizică şiastronautică. Este construit dintr-un balon şi o nacelă, plutirea fiind asiguratăde umplerea balonului cu un gaz mai uşor decât aerul (hidrogen sau heliu) sauaer cald. În această categorie se înscriu baloanele şi dirijabilele (prevăzute cumotor de propulsie). [Sil. -stat.]AEROSTÁTICĂ s.f. Ramură a mecanicii fluidelor care studiazăechilibrul gazelor precum şi construirea şi dirijarea aerostatelor. [Sil. -sta-.]AEROSTÁŢIE, aerostaţii, s.f. 1. Ramură a aeronauticii care studiazăconstrucţia şi zborul aerostatelor. 2. Staţiepentru vehiculeaeriene. [Sil. -sta-ţi-.] Page 18 17 ALÁRMĂAEROSTIÉR, aerostieri, s.m. Specialist în aerostaţie. ♦ Aerostierparaşutist = paraşutist care se lansează din aerostate. [Sil. -sti-.]AERO­TAXÍ, aero-taxiuri, s.n. Aeronavă care poate fi închiriată pentrucurse cu destinaţie precisă sau pentru agrement.AEROTÉHNICĂ s.f. Disciplină care studiază parametrii tehnico-economici ce stau la baza construirii aeronavelor, a aeroporturilor şi aamenajării acestora.AEROTERMODINÁMICĂ s.f. Ramură a fizicii care studiază şiexperimentează fenomenele calorice care însoţesc scurgerile aerodinamice ladiferite regimuri de viteză.AEROTOPOGRAFÍE s.f. Tehnică a măsurătorilor terestre făcută cuajutorul fotografiilor aeriene. [Sil. -gra-.]AEROTRANSPÓRT, aerotransporturi, s.n. Transport aerian. [Sil.-trans-.]AEROTRASPORTÓR, aerotransportoare, s.n. Aeronavă destinatătransportului de pasageri şi de mărfuri. [Sil. -trans-.]AEROTRÉN, aerotrenuri, s.n. Tren aerian monorai.AEROVEHÍCUL, aerovehicule, s.n. Aeronavă.AEROZÍNĂ s.f. Carburant lichid utilizat pentru motoarele rachetelor.AGHEŢIZÁRE, agheţizări, s.f. Manevra unei aeronave pentru aşezareape gheaţă sau pe teren îngheţat, din momentul redresării până la oprirea pesuprafaţa respectivă.AJUTAJ REACTIV = tub cu secţiune variabilă, aflat la partea finală acamerei de ardere al motorului-rachetă, în care energia cinetică este rezultatulcăldurii fluidului de lucru puternic comprimat, accelerat continuu sub formaunui jet. Cel mai răspândit ~ este tip Laval cu o porţiune divergentă, în careviteza jetului este supersonică. Între cele două porţiuni există o zonă cusecţiune minimă, în care viteza jetului este egală cu viteza locală a sunetului -în condiţiile unui gaz perfect, fără pierderi de căldură - numită col sonic sausecţiune critică. Raportul dintre presiunea în colul sonic şi presiunea medie însecţiunea finală care defineşte expansiunea gazelor în ~, se numeşte grad dedestindere.AJUTOR AERIAN = sprijin aerian (v.).ALÁRMĂ, alarme, s.f. Anunţare a unui pericol iminent. ♦ Alarmă deluptă aeriană = acţiune prin care trupele, celelalte formaţiuni de apărare,unităţi economice etc., sunt înştiinţate despre pericolul unui atac sau lupteaeriene, necesitând luarea unor măsuri de protecţie şi de luptă. Participă trupede uscat, apărarea antiaeriană a teritoriului, aviaţia militară şi garda naţională Page 19 18 ALINIAMÉNTcare iau măsuri de respingere a atacului aerian inamic. ♦ Alarmă la aerodrom= serviciu organizat îndeosebi pentru aviaţia de vânătoare potrivit căruiaforţele de aviaţie de o anumită valoare trebuie să se găsească în permanenţă peunele aerodromuri, în măsură de a decola într-un anumit barem pentru aintercepta ţintele aeriene inamice. Acest serviciu se organizează pe timp depace pentru aviaţia de vânătoare. Pe timp de război se organizează numai pedirecţiile unde există posibilitatea descoperirii oportune a inamicului aerian cuajutorul radiolocaţiei, astfel ca aviaţia de vânătoare din serviciu să fie înmăsură să decoleze şi să combată inamicul înainte ca acesta să-şi fi îndeplinitmisiunea. Valoarea forţelor din serviciu este stabilită în funcţie de: tăriaprobabilă a inamicului aerian de pe respectiva direcţie operativă, timp (zi saunoapte), starea vremii (condiţii meteo normale sau grele). Aviaţia din serviciuse poate afla în trei poziţii: poziţia de alarmă numărul 1; poziţia de alarmănumărul 2; poziţia de alarmă numărul 3 (v.).ALINIAMÉNT, aliniamente, s.n. Linia sau fâşia rezultată din reunireamai multor puncte din teren care prezintă interes pentru acţiunile trupelor.Când ~ este determinat de o fâşie de obiective, acesta este definit îndocumentele de luptă prin limita dinainte a respectivei fâşii. Poate fi:rectiliniu, curbiliniu, continuu, discontinuu, deschis sau închis (cândmarchează ~ pe care se organizează apărarea antiaeriană). ~ mai pot fi: debombardament, de interceptare, pentru alarmă aeriană etc. [Sil. -ni-a-.]ALTIGRÁF, altigrafe, s.n. Altimetru barometric care înregistrează pe odiagramă altitudinea unei aeronave în timpul zborului. [Sil. -graf.]ALTIMÉTRU, altimetre, s.n. Aparat instalat la bordul aeronavelor sauaflat asupra paraşutiştilor care indică altitudinea relativă a acestora faţă de unnivel luat ca referinţă. ~ poate fi: barometric, funcţionând pe principiulmăsurării presiunii atmosferice care variază proporţional cu înălţimea şi radio,măsurând înălţimea prin folosirea emisiunilor undelor electromagnetice şi unpost de recepţie a undelor reflectate. [Sil. -tru.]ALTITÚDINE, altitudini, s.f. Înălţime; parametru esenţial în aviaţie. ♦Altitudine de restabilire = înălţime la care motorul cu piston îşi menţineputerea de la sol prin supraalimentarea sa cu ajutorul unui compresor. ♦Altitudine de zbor = element principal al navigaţiei aeriene strâns legat desecuritatea zborului, reprezentând distanţa pe verticală de la aeronavă la unpunct de pe suprafaţa terestră, putând fi: absolută (în raport cu nivelul mării)şi relativă (faţă de un punct de referinţă).ALUNGÍRE, alungiri, s.f. Proprietate aerodinamică a aripii, reprezentândraportul dintre anvergură şi lungimea corzii profilului. Page 20 19 ANCORÁREAMBIANŢĂ AERONAUTICĂ = mediul aerian şi factorii săi care semanifestă în timpul zborului.AMBUSCADĂ ANTIAERIANĂ = procedeu de cercetare şi de luptăorganizată împotriva inamicului aerian pentru a-i produce pierderi pe căile deacces către obiectivele de atacat în locuri şi momente când nu se aşteaptă lariposte ale mijloacelor terestre antiaeriene. ~ se organizează cu mijloace deartilerie antiaeriană, în general cu tunuri de calibru mic şi mitraliereantiaeriene amplasate în raioane socotite inaccesibile mijloacelor antiaeriene:insule, terenuri mlăştinoase, terenuri muntoase, de unde deschid foc mascatprin surprindere asupra formaţiunilor de aeronave inamice. Aceste mijloace sepot completa cu aerostate de baraj amplasate la ieşirea aeronavelor inamiculuidin zona de foc a artileriei şi mitralierelor antiaeriene, precum şi cu acţiuni aleaviaţiei de vânătoare.AMERIZÁRE, amerizări, s.f. Manevra hidroavioanelor pentru aşezarealor pe apă începută din momentul redresării şi până în momentul opririi pesuprafaţa apei, cuprinzând: reducerea motorului (motoarelor) hidroavionului,redresarea din partea de coborâre până la reducerea vitezei de zborcorespunzătoare luării contactului cu suprafaţa apei în mod lin, oprireahidroavionului şi rulajul acestuia spre locul de acostare sau de parcare.Amerizarea mai poate fi executată de paraşutişti sau aeronave prevăzute cuflotoare (elicoptere, deltaplane etc.) şi în mod forţat de orice aeronavă cândsituaţia o pretinde.AMERIZÓR, amerizoare, s.n. Dispozitiv al unui hidroavion sau a alteiaeronave care permite dejojarea şi amerizarea acestuia. Amerizorul poate ficonstituit din flotoare sau din însuşi fuzelajul, care se mai numeşte şi cocă.AMFÍBIU, amfibii, s.n. Aeroamfibiu (v.). [Sil. -biu, pr. -bĭu.]AMÍNĂ, amine, s.f. Compus organic, derivat al amoniacului, folosit dreptcombustibil la avioanele reactoare.AMPENÁJ, ampenaje, s.n. Organ de stabilire şi comandă a unui avion(sau planor), dispus de regulă în partea din spate al fuzelajului, format dinsuprafeţe profilate fixe şi mobile. ♦ Ampenaj orizontal = ~ compus dinprofundor şi stabilizator, asigură stabilitatea şi dirijarea avionului în planvertical - picaj, urcare, zbor orizontal. ♦ Ampenaj vertical = ~ format dinderivă şi direcţie, asigură dirijarea şi stabilitatea avionului în plan orizontal.ANCHETĂ AERONAUTICĂ/AVIATICĂ = cercetare ordonată de cătreAutoritatea Aeronautică Civilă Română sau alt organ omolog din străinătatecu scopul de a stabili împrejurările în care s-a produs un accident aviatic.ANCORÁRE, ancorări, s.f. Imobilizare la sol a unei aeronave spre a oferi de acţiunea vântului. Page 21 20 ANDRONIK, NORBERTANDRONIK, ŞTEFAN NORBERT (1954, Caransebeş). Pasionat deaviaţie, devine după 1990 primul pilot particular (1995) şi primul posesor alunui elicopter particular tip Robinson 22 din România.ANEMOMETRÍE s.f. Ramură a aerodinamicii care măsoară vitezagazelor în conducte, a aerului în atmosferă, a unui avion în aer. [Sil. -tri-.]ANEMOMÉTRU, anemometre, s.n. Instrument destinat măsurării vitezeiaerului în atmosferă sau a unui avion în zbor în raport cu aerul. ♦Anemometru cu cupe = ~ compus din patru cupe emisferice montate pe un ax,acţionând la cel mai mic curent de aer, prin înregistrarea numărului de rotaţiiîntr-un interval de timp se poate calcula viteza medie a curentului; este cel mairăspândit. ♦ Anemometru cu palete = ~ care are piesa receptoare formatădintr-un număr de palete fixate radial pe ax. [Sil. -tru.]ANEMOSCÓP, anemoscoape, s.n. Aparat care arată direcţia vântului.[Sil. -scop.]ANGAJÁRE, angajări, s.f. Evoluţie periculoasă a unei aeronave ceproduce un dezechilibru aerodinamic rezultat al zborului la un unghi deincidenţă mare care depăşeşte unghiul de portanţă maximă, ducând lapierderea controlului până la prăbuşirea aeronavei.ANTIFÓN, antifoane, s.n. Mijloc individual de protecţie împotrivapoluării fonice, în special în aviaţie, cu un efect fonomobil asupra bandei dejoasă frecvenţă din spectrul sonor, având capacitate antifonică de circa 10decibeli.ANTRENAMENT VESTIBULAR = activitate complexă destinatămăririi rezistenţei organismului la efectele stimulilor vestibulari din timpulzborului, incluzând exerciţii fizice, expunere gradată a organismului laacceleraţii unghiulare sau lineare şi antrenament la bordul aeronavelor,urmărind realizarea obişnuinţei omului de a se orienta în spaţiu fără risculunor tulburări ale aparatului vestibular.ANTRENÓR, antrenori, s.m. Persoană calificată care se ocupă deantrenarea sportivilor, dar care nu îşi poate desfăşura activitatea în aviaţieînainte de obţinerea licenţei de instructor profesionist în ramura aviatică pecare doreşte să o practice.ANVERGÚRĂ, anverguri, s.f. Distanţa dintre extremităţile planurilor(aripilor) unei aeronave măsurată perpendicular pe axa longitudinală aacestuia. ~ influenţează caracteristicile aerodinamice la suprafaţa dată a aripii.APARÁT, aparate, s.n. Dispozitiv tehnic sau agregat utilizat în diversescopuri. ♦ Aparat de oxigen = inhalator de oxigen (v.). ♦ Aparat de pulverizatdin aeronave = rezervor metalic de formă aerodinamică fixat sub aripilesau pe fuzelajul unei aeronave destinat tratamentelor aviochimice. În domeniul Page 22 21 APĂRARE ANTIAERIANĂmilitar acest aparat este destinat infectării obiectelor, personalului, tehnicii şiterenului cu picături de substanţă toxică de luptă sau preparate bacteriene. Estecompus din: recipient prevăzut cu orificiu de umplere, tub de scurgere cu duzăşi dispozitiv pentru deschiderea tubului de scurgere, acţionat din cabinaaeronavei. Rezervorul se încarcă cu substanţe toxice de luptă persistente saureceptori microbiene ori cu substanţe toxice de luptă solide (pe timp de iarnă).Pulverizarea durează 6-20s, formând pe teren o fâşie infectată a căreidimensiuni depinde de capacitatea rezervorului, de timpul de scurgere şi deviteza aeronavei (un bombardier mijlociu infectează 5-6ha cu o densitate deinfectare medie de 10-15mg/m2). ♦Aparat de radio emisie-recepţie = ~destinat comunicării dintre echipaj cu baza (bazele) cât şi cu celelalteaeronave aflate în zbor în raza sa de activitate. ♦ Aparat pentru antrenamentulcatapultării = dispozitiv care urmăreşte deprinderea părăsirii aeronavelor deviteză mare prin metoda catapultării. ♦ Aparat pentru instruirea căderii libere= dispozitiv care permite învăţarea la sol a manevrelor de evitare a intrării înevoluţii periculoase şi ieşirea din acestea, compus dintr-un tunel aerodinamicşi un dispozitiv cardanic care permite paraşutistului să execute orice mişcaresau poziţie pe care ar efectua-o în mod normal în aer. ♦ Aparat de zborultrauşor = aeronavă care în mod obişnuit are o masă mai mică de 500kg. Dinaceastă categorie fac parte: avioane şi elicoptere ultrauşoare, baloane şidirijabile, deltaplane, parapante, paraşute şi variantele lor motorizate etc.). ♦Aparate de pilotare = instrumente care se găsesc în general în carlingaaeronavelor, cele mai importante fiind: manşa şi palonierele, maneta de gaze,radioemiţătorul, avertizorul trenului de aterizare, giroscopul, indicatoarele depresiune şi de ulei, radiolocatorul, turometrele.APĂRARE ANTIAERIANĂ = ansamblul măsurilor luate şi acţiunilordesfăşurate pentru interzicerea utilizării de către inamic a mijloacelor sale deatac aerian şi a proteja trupele, formaţiunile de apărare, populaţia şiobiectivele importante pe teritoriu şi în zona de operaţii împotriva atacuriloraeriene. ~ intră în atribuţiile armatei şi a formaţiunilor sistemului naţional deapărare, conform specificului şi mijloacelor acestora. Forţa şi eficienţa ~ esteo premisă importantă a victoriei. Mijloacele de bază ale ~ sunt: aviaţia devânătoare şi artileria antiaeriană (v.). ~ se asigură prin: descoperirea la timpa inamicului aerian şi înştiinţarea trupelor, a formaţiunilor de apărare şi apopulaţiei; nimicirea inamicului aerian înainte ca acesta să-şi îndeplineascămisiunea, respingerea atacurilor acestuia şi interzicerea cercetării aeriene;neutralizarea mijloacelor de atac aerian fără pilot; lupta cu desantul aerianinamic pe timpul deplasării în aer şi pe timpul desantării lui. ~ este pregătitădin timp de pace, având la bază o concepţie unitară şi un plan unic, pentru a Page 23 22 APUNTÁRErespinge acţiunile prin surprindere ale inamicului aerian în orice situaţieindiferent de timp sau de starea vremii.APUNTÁRE, apuntări, s.f. Evoluţia aeronavelor din momentul începeriiredresării până la oprirea acestora pe puntea unui portavion sau portelicopter.Oprirea din rulaj pe puntea unei nave a aeronavelor ambarcate se efectueazăcu nişte sandouri declanşate automat la unul din capetele navei, în momentultrecerii trenului de aterizare peste un dispozitiv special. La apuntare sandoulproiectat în sus se agaţă de crosă (tijă specială dispusă sub fuzelaj, în parteadin spate a aeronavei) frânând aeronava pe o distanţă de 15-20m, până laoprirea completă.ÁRDERE, arderi, s.f. Combinare intensă, rapidă şi cu degajare de căldurăa unui carburant (v.) cu un comburant (v.) în camerele de ~ ale motoarelor cureacţie având drept scop obţinerea forţei reactive. Viteza de ~ depinde de:temperatura de ~, proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor combinate înprocesul de ~ etc. La motoarele aeroreactive în scopul măririi temperaturii de~ şi implicit a forţei de tracţiune se introduce aer secundar preîncălzit printrecerea acestuia peste părţile calde ale motorului. ♦ Ardere suplimentară =procedeu care constă în introducerea sub presiune a unei cantităţi de carburantsuplimentar, înainte ca gazele de reacţie să fie evacuate din motorul cu reacţie,care arde în combinaţie cu oxigenul existent, având ca efect şi mărirea forţeide tracţiune a motorului. Sin. postcombustie (v.).ARIMÁJ, arimaje, s.n. Arimare.ARIMÁRE s.f. Operaţiune prin care nacela este ataşată la balon sau searanjează şi se fixează încărcătura unei aeronave pentru obţinerea unui centrajfavorabil echilibrului şi stabilităţii.ARIMÓR, arimori, s.m. Persoană calificată care se ocupă cu arimarea.ÁRIPĂ, aripi, s.f. 1. Organ al unei aeronave cu ajutorul căreia se menţineîn aer, asupra sa exercitându-se portanţa aerodinamică, având forme şidimensiuni diferite. În general ~ poate fi dreaptă, la avioanele clasice,subsonice, în săgeată, la avioanele cu motoare ce dezvoltă o viteză egală cucea a sunetului, delta, la avioanele ce depăşesc viteza sunetului şi cugeometrie variabilă, care îşi modifică anvergura şi unghiul de săgeată întimpul zborului, la viteze mici aripa fiind dreaptă, iar pemăsurăceviteza creştearipaseaproapedefuzelajtrecândlasăgeatăşiapoiladelta.♦ Aripăbatantă = ~care se mişcă în jurul unei axe printr-o mişcare de rotaţie. ♦ Aripă toroidală=~ dispusădupăuncerc.♦ Aripă zburătoare= avionlacarefuzelajulesteintegratparţial în plane. ♦ Aripă flexibilă motorizată = motodeltaplan (v.). 2. Formăorganizatoricăînaviaţiamilitară,compusădin3-4escadrile.[Acc.şiarípă.] Page 24 23 ATÁCARIPIOÁRĂ, aripioare, s.f. Eleron (v.). [Sil -pioa-.]ARMA AVIAŢIE = categorie din cadrul forţelor armate specializată şiînzestrată în vederea ducerii de lupte aeriene şi distrugerii obiectivelorterestre.ARMAMENT DE PE AVIOANE/ELICOPTERE = totalitateamijloacelor de luptă aflate în dotarea unei aeronave de luptă.ARMATĂ AERIANĂ = mare unitate de aviaţie, operativ-strategică,destinată ducerii acţiunilor de luptă independent sau în cooperare cu altecategorii de forţe armate, având în compunere unităţi de aviaţie de vânătoare,vânătoare-bombardament, cercetare, transport, precum şi unităţi de servicii.ARMĂ SUB APĂ = armament principal sau secundar pentru aviaţiaminerotorpiloare şi antisubmarină, incluzând: torpilele, grenadeleantisubmarine, minele şi mijloacele de distrugere a minelor sau de protecţieîmpotriva minelor sau a torpilelor destinate a lovi sub apă navele de suprafaţăsau submarinele inamicului ori de a proteja navele şi submarinele propriiîmpotriva armelor sub apă ale inamicului.ARTILERIE PURTATĂ = armament de artilerie transportat cu ajutorulaeronavelor de transport.ANTIJIVRÁJ s.n. Tehnică urmărind prevenirea sau remedierea efectelorjivrajului (v.). [Sil -vraj.]ASCENSIÚNE, ascensiuni, s.f. Înălţarea în atmosferă a unui balon sau aunei alte aeronave. [Sil -si-u-.]ASIÉTĂ, asiete, s.f. Înclinarea longitudinală a unei aeronave din cauzarepartizării neuniforme a încărcăturii. [Sil -si-e-.]ASIGURAREA DEPLASĂRII AERONAVELOR = ansamblulacţiunilor echipajului aeronavei şi a controlorilor de trafic aerian urmărindpermanenta cunoaştere a poziţiei aeronavei în aer, asigurarea securităţii şipreciziei zborului pe traiectul stabilit cu privire la: viteză, direcţie, înălţime şitimpul obligat.AŞTEPTÁRE, aşteptări, s.f. Fază eventuală a procedurii de apropieredupă instrumente, în care aeronava efectuează manevre de-a lungul unuitraiect predeterminat în vederea primirii unei autorizări.ATÁC, atacuri, s.n. Ofensivă a unor forţe armate. ♦ Atac aerian = acţiunede luptă urmărind lovirea din aer a obiectivelor inamice de pe sol, a grupărilorde forţe, a armamentului nuclear inamic, a obiectivelor teritoriale, utilizându-se: aviaţia de luptă, mijloacele de atac aerian fără pilot, rachetele etc. Aviaţiapoate utiliza pentru atacul obiectivelor terestre: bombe, rachete dirijabile şinedirijabile, mitralierele şi tunurile de bord, substanţe incendiare. ♦ Atac lacatarg = bombardament la catarg (v.). Page 25 24 ATERIZÁJATERIZÁJ, aterizaje, s.n. Aterizare.ATERIZÁRE, aterizări, s.f. Evoluţia unei aeronave în vederea reveniriila sol, compusă din următoarele manevre: coborârea, planarea, redresarea,luarea contactului cu solul şi rularea pe acesta până la oprirea aparatului. ~poate fi lungă sau scurtă. Anumite avioane folosesc pentru reducerea distanţeide aterizare paraşute de frânare. De regulă ~ aeronavelor se face cu vântul înfaţă. În funcţie de viteza vântului, tipul aeronavei, pregătirea personaluluinavigant şi limitele stabilite pentru fiecare aeronavă, aterizarea se poateefectua şi cu vântul din spate sau din lateral. Elicopterele şi avioanele cudecolare şi aterizare verticală utilizează ~ pe verticală care începe înmomentul reducerii motorului/motoarelor pentru pierderea înălţimii până laluarea contactului cu solul/platforma de aterizare/puntea de pe portavion sauportelicopter. De regulă se utilizează platforme de 50mx50m înierbate,consolidate sau betonate şi fără obstacole pe verticală pe o rază de 75-100m.Elicopterele pot proceda la ~ cu oprire rapidă trecând din zborul cu translaţieîn zborul staţionar, prin cabrarea aparatului combinată cu o coborâremomentană a pasului general. ♦ Aterizare de precizie = probă de măiestrieutilizată în special în competiţii sportive mai ales de paraşutism, dar şi pentrudiverse categorii de aeronave.ATERIZÓR, aterizoare, s.n. Dispozitiv al unei aeronave servind rulăriipe sol sau alunecării pe zăpadă, fiind compus din: picioare, tren de rulare,amortizor şi frână. ♦ Aterizor escamotabil = ~ care după decolare poate firetras în aripă, în carenajul motorului sau în fuzelaj. Sin. tren de aterizare.ATITÚDINE, atitudini, s.f. Poziţia axei longitudinale a avionului faţă detraiectul de zbor.ATMOSFÉRĂ, atmosfere, s.f. Pătură de aer ce înconjură pământul şi sedeplasează o dată cu el în spaţiu. Luând în considerare variaţia temperaturii cualtitudinea se disting următoarele zone: troposfera, stratosfera, mezosfera şitermosfera. Pentru aviaţie importante sunt troposfera (care se întinde de lasuprafaţa Pământului până la cca 10km, zonă turbulentă în care au locschimbările vremii) şi stratosfera. [Sil. -sfe-.]AUDIOMETRÍE s.f. Tehnică de măsurarea a acuităţii auditive a uneipersoane. După natura sunetului întrebuinţat ~ poate fi: tonală şi vocală. ♦Audiometrie tonală = tehnică întrebuinţată în aviaţie pentru controlul auzuluipiloţilor sau a altor categorii de personal navigant sau nenavigant. [Sil.-a-u-di-o-, -tri-.]AUDIOPROTECTÓR, audioprotectoare, s.n. Antifon (v.). [Sil.-a-u-di-o-pro-.] Page 26 25 AVERTIZÓRAUTODESPRÍNDERE, autodesprinderi, s.f. Părăsirea unei aeronave dinpoziţie favorabilă utilizându-se forţele ce iau naştere în timpul zborului şigreutatea pilotului sau a paraşutistului. [Sil. a-u-.]AUTOGÍR, autogire, s.n. Aerodină de tip giravion a cărui susţinere înzbor este asigurată de un rotor asemănător cu al elicopterului, pus în funcţiunede un grup motopropulsor, permiţând decolarea şi aterizarea în plan vertical.[Sil. a-u-.]AUTOMOSÓR, automosoare, s.n. Agregat cu tambur, care are înfăşuratun cablu de remorcaj, pus în funcţiune de un sistem cardanic, cutie de viteze şimotor cu explozie. Sistemul de transmisie pune în mişcare tamburul careînfăşoară cablul de remorcaj spiră cu spiră cu o viteză dependentă de cea amotorului. Agregatul este montat pe un şasiu cu două sau patru roţi pentru a fideplasat pe aerodrom. [Sil. a-u-.]AUTONOMIE DE ZBOR = timpul maxim de zbor al unei aeronave cuconsumarea completă a combustibilului din rezervoare sau distanţa maximăpână la care se poate deplasa o aeronavă fără a avea nevoie să se alimenteze.Depinde, în general, de cantitatea de combustibil, de încărcătura aeronavei şide regimul de zbor.AUTOPILÓT, autopiloţi, s.m. Pilot automat (v.). [Sil. a-u-.]AUTORITATE AERONAUTICĂ CIVILĂ = organ de stat carereglementează, coordonează şi controlează întreaga activitate aeronauticăcivilă.AUTOROTÁŢIE s.f. Fenomen aerodinamic, datorită căruia o suprafaţăportantă are tendinţa de a intra în rotaţie în jurul unei axe care trece la oanumită distanţă de mijlocul anvergurii sale. ~ este un fenomen periculospentru avioane, ducând la intrarea lor în vrie. Pentru elicoptere autorotaţia estebenefică, permiţând aterizarea lor în deplină siguranţă chiar când motorul sedefectează. [Sil. a-u-, -ţi-.]AUTOTURÁŢIE s.f. Fenomen care se produce la anumite viteze de zborsau scăderi de putere fiind însoţită de o tracţiune negativă semnificativă. ~ seîntrebuinţează la coborârile rapide sau de avarie, la frânarea avioanelor dupăaterizare etc. [Sil. a-u-, -ţi-.]AVERTIZÓR, avertizoare, s.n. Dispozitiv tehnic de semnalizare. ♦Avertizor de altitudine = instrument de bord anexat altimetrelor de la careprimeşte semnale de înălţime. Are drept sarcină semnalizare optică şi auditivăa pilotului la apropierea de o înălţime dinainte înregistrată. ♦ Avertizor deproximitate = instrument de bord care atenţionează pilotul asupra prezenţeiunei aeronave la distanţă limită, permiţând evitarea abordajului. Nu furnizeazădate asupra aeronavei, pilotul făcând identificarea „la vedere”. Page 27 26 AVIATÓR, ­OÁREAVIATÓR, ­OÁRE, aviatori, -oare, s.m. şi s.f. Persoană care piloteazăsau face parte din echipajul unei aerodine. [Sil. -vi-a-.]AVIÁŢIE, aviaţii, s.f. 1. Ramură a aeronauticii care se ocupă cu problemeprivind construcţia, tehnica şi zborul vehiculelor aeriene mai grele decât aerul.2. Totalitatea avioanelor de care dispune o ţară, o societate de transport aerian.3. Termen care defineşte personalul şi mijloacele de zbor diversificate dupăscop şi destinaţie. ♦ Aviaţie civilă = ramură a ~ care serveşte pentrutransportul călătorilor şi mărfurilor precum şi pentru efectuarea unor lucrări înagricultură, silvicultură, pentru scopuri sanitare, sportive, turistice, din carederivă celelalte categorii de ~, altele decât cea militară. ♦ Aviaţie militară =categorie de forţe armate destinată ducerii acţiunilor de luptă în cooperare cutrupele de uscat, marina militară, alte forţe precum şi pentru misiuniindependente. Are o mare capacitate de manevră, posibilitate de a folosimijloace de luptă variate, observând şi supraveghind spaţii mari. Principalelemisiuni sunt: cercetare aeriană, lupta contra mijloacelor de atac inamice,sprijinirea trupelor de uscat şi ale marinei militare în operaţie şi luptă,dezorganizarea serviciilor şi a conducerii trupelor inamice; participarea lanimicirea desantului aerian al inamicului la sol şi în aer, executareatransportului desantului aerian propriu şi transportul de trupe, materiale şimijloace de luptă. Principiile întrebuinţării în luptă au la bază: cooperarea cucelelalte categorii de forţe armate, folosirea prin surprindere, concentrareaeforturilor pe direcţiile principale în momentele hotărâtoare şi pe obiectiveimportante, continuitatea acţiunilor, conducerea centralizată, economiaforţelor şi a materialului de zbor. După caracteristici poate fi: tactică saustrategică, iar după misiuni poate fi: de vânătoare, pentru nimicirea în aer amijloacelor de atac aerian inamic; de vânătoare-bombardament, pentrusprijinul trupelor de uscat şi a marinei militare; de bombardament, pentrulovirea obiectivelor importante din adâncime; de cercetare, pentru obţinereade informaţii asupra inamicului; de cercetare-corectare, pentru cercetareaobiectivelor şi corectarea focului artileriei şi rachetelor; de legătură, de regulăelicoptere pentru asigurarea legăturii mobile dintre diferite eşaloane; minero-torpiloare, pentru nimicirea armelor sub apă ale inamicului în mod special; detransport, pentru transportul de trupe şi materiale. Şi alte categorii de diferitearmate pot fi înzestrate cu unităţi de aviaţie. ♦ Aviaţie militară tactică = ~înzestrată cu avioane polivalente organizate în unităţi de vânătoare-bombardament (vânătoare tactică), vânătoare şi cercetare, cu avioane detransport mediu şi uşor, avioane fără pilot, construite şi echipate pentrucercetare aeriană, constituirea unor ţinte aeriene false, pentru bruiaj etc.Este destinată să desfăşoare acţiuni de luptă independente sau în cooperare cu Page 28 27 AVIOCOLEOPTÉRtrupele de uscat şi marina militară. În cazuri excepţionale poate îndeplini şimisiuni strategice. ♦ Aviaţie militară strategică = ~ înzestrată în special cuavioane cu rază mare de acţiune, purtătoare de lovituri nucleare. ♦ Aviaţiaforţelor maritime militare = categorie de ~ care poate fi ambarcată (aeronavede luptă care decolează, revin şi staţionează având baza pe o navă portavionsau portelicopter) sau cu baza pe litoral. Este dotată cu avioane şi elicopterede luptă, cercetare, transport şi cu misiuni speciale (lupta împotrivasubmarinelor, minarea sau deminarea comunicaţiilor maritime, salvareaechipajelor navale lovite de inamic etc.). Sprijină grupările navale şi leacoperă împotriva loviturilor din aer ale inamicului. Misiuni principale:cercetarea aeriană pe mare şi în raioanele de pe litoral unde se află bazemaritime, militare, porturi sau lucrări genistice de suprafaţă şi a submarinelor;lovirea obiectivelor de pe litoral, sprijinul şi acoperirea grupărilor de desantmaritim; minarea şi deminarea porturilor, comunicaţiilor maritime şi fluviale;acoperirea aeriană a convoaielor etc. ♦ Aviaţia trupelor de uscat = categoriede ~ înzestrată cu elicoptere de luptă, de transport şi cu destinaţii speciale, cuavioane uşoare şi fără pilot. Elicopterele de luptă pot acţiona independent sauîn cooperare cu alte forţe. Elicopterele de transport cresc mobilitatea trupelorde uscat (infanterie, artilerie şi antitanc în zonele proprii sau în dispozitivulinamicului, pot aproviziona trupele care luptă în încercuire, desantul aerian şiforţele din poziţii înaintate). Elicopterele cu destinaţie specială pot executamisiuni de: cercetare aeriană, chimică şi de radiaţii, plantarea minelor,întinderea unor linii telefonice, fumizarea unor porţiuni de teren în scopulascunderii unor manevre ale trupelor proprii, asigurarea legăturii etc. ♦Aviaţie sanitară = categorie de ~ care serveşte transportului de persoaneaccidentate sau care necesită intervenţii chirurgicale urgente, putând paraşutamateriale sanitare, instrumentar şi medicamente în zone greu accesibile. ♦Aviaţie sportivă = ramură sportivă în cadrul căreia se organizează activitateade pregătire a tinerilor dornici să practice sporturi aeronautice, precum şiconcursuri şi demonstraţii aviatice de micromodele, aeromodele, zbor cu şifără motor, paraşutism etc. ♦ Aviaţie utilitară = categorie destinată în specialtratamentelor aviochimice din agricultură şi silvicultură. [Sil. -vi-a-ţi-.]AVIOCÁR, aviocare, s.n. Utilaj din parcurile de distracţii care executălupinguri. [Sil. a-vi-o-.]AVIOCHIMÍE s.f. Mod de tratare modernă a plantelor cu substanţechimice împrăştiate din aeronave special amenajate. [Sil. -vi-o-.]AVIOCOLEOPTÉR, aviocoleoptere, s.n. Vehicul aerian cu aripătoroidală. [Sil. -vi-o-, -le-, -pter.] Page 29 28 AVIOFÓNAVIOFÓN, aviofoane, s.n. Tub acustic prin care se efectuează convorbiriîn timpul zborului între membri echipajului unei aeronave. [Sil. -vi-o.]AVIOGÓN, aviogoane, s.n. Obiectiv fotogrammetric grandangular cudistanţă focală de 115mm şi deschidere relativă de 1:5,6, utilizat în unelecamere fotogrammetrice automate. Este un obiectiv de înaltă precizieconstituit din nouă lentile, lipsit de aberaţii de distorsiune. [Sil. -vi-o.]AVIÓN, avioane, s.n. Aerodină a cărei energie este furnizată de un motorsau mai multe motoare de tip clasic sau cu reacţie şi care este susţinută în aerprin reacţii aerodinamice pe suprafeţele care rămân fixe în timpul aceluiaşiregim de zbor. Avioanele au o construcţie variată a aripii, putând fi: cu aripădreaptă (monoplane, biplane, triplane), cu aripă delta (triunghiulară), cu aripătrapezoidală, cu aripă săgeată, cu geometrie variabilă. Pe lângă ~ cu decolareclasică au apărut cele cu decolare şi aterizare pe verticală. După scopul pentrucare sunt proiectate ~ pot fi: civile (utilitare, de transport, sportive, sanitare,aeropoştale) şi militare. ♦ Avion aeropoştal = ~ destinat transporturilorpoştale rapide. ♦ Avion cargou = ~ destinat transporturilor de mare tonaj. ♦Avion cisternă = ~ destinat transporturilor de lichide şi intervenţiei înstingerea incendiilor. ♦ Avion laborator = ~ special amenajat şi destinatculegerilor de date din straturile atmosferice. ♦ Avion remorcher = ~ destinattractării planoarelor sau a unor avioane mai mici. ♦ Avion sanitar = ~ destinattransportului de persoane accidentate sau a urgenţelor medicale şi paraşutăriide personal calificat sanitar împreună cu instrumentar, medicamente şi sângeîn zone greu accesibile. ♦ Avionul utilitar = ~ destinat tratamenteloraviochimice din agricultură şi silvicultură. Poate fi avioprăfuitor sauaviostropitor. ♦ Avion de transport = ~ destinat transportului de pasageri şimărfuri. ♦ Avion terestru = ~ avion care nu poate pleca şi opri decât pe sol. ♦Avion amfibiu = ~ special construit pentru a putea fi utilizat atât pe apă cât şipe uscat, având cocă pentru amerizare şi tren de aterizare. ♦ Avion cosmic = ~capabil să evolueze atât în atmosfera terestră cât şi în spaţiul cosmic, fiinddotat cu instalaţii de forţă aeroreactivă şi motoare-rachetă, capabil sătransporte personal cu atribuţii de cercetare şi conducere (navigaţie) sau sălanseze sateliţi. Poate fi: semicosmic, aerocosmic, aerospaţial, rachetă. ♦Avion militar = ~ ce are caracteristici constructive speciale care îl fac aptpentru utilizări militare, fiind înzestrat cu armament de bord corespunzător(bombe, grenade, substanţe incendiare, rachete, tunuri şi mitraliere de bord) şicu aparatura necesară îndeplinirii misiunilor de luptă şi de zbor. ♦ Avion devânătoare = ~ destinat pentru nimicirea prin luptă aeriană a avioanelorinamice. Este uşor de manevrat, cu viteză mare de zbor şi înarmat cu tunuriautomate, proiectile reactive etc., putând fi utilizat şi la interceptarea anumitoraeronave contraveniente. ♦ Avion de vânătoare-bombardament = ~ destinatpentru lovirea cu bombe şi cu focul armamentului de bord al obiectivelorterestre şi maritime de dimensiuni mici. ♦ Avion de bombardament = ~ destinat Page 30 29 AZIMÚTlovirii obiectivelor terestre şi maritime cu bombe, putând transportaîncărcături mari la distanţe mari, fiind utilizat şi ca avion de recunoaştere. ♦Avion minerotorpilor/torpilor/antisubmarin = ~ destinat nimicirii cu torpile şimine a navelor inamice şi a submarinelor. ♦ Avion radar = ~ destinatdescoperirii ţintelor aeriene şi coordonării unei bătălii aeriene. ♦ Avion decercetare = ~ destinat cercetării aeriene, fiind dotat cu aparatură fotografică,mijloace de telefonie şi radiolocaţie, putând fi: strategice, operative, tactice,de alarmare şi de supraveghere. ♦ Avion de cercetare-corectare = ~ destinatcercetării şi corectării focului artileriei. ♦ Avion matcă = ~ destinat lansării deavioane proiectil. ♦ Avion fără pilot/proiectil/robot = ~ a cărui pilotare seasigură de la sol sau din aer ori cu mijloace autonome (pilot automat, navigaţieinerţială) destinat lovirii obiectivelor terestre cu suprafaţă mare sau ca avioaneţintă pentru exerciţiile piloţilor de vânătoare sau ale bateriilor de artilerieantiaeriană. Au o rază de acţiune cuprinsă între 50-3000km şi o viteză de zborde la 350-1332m/s (1200-4800km/h). ♦ Avion cap = ~ aflat în capul uneiformaţii de ~. ♦ Avion convertibil = convertoplan (v.). ♦ Avion kamikadze =kamikadze (v.). ♦ Avion-maşină = serviciu la dispoziţia excursioniştilor caredupă aterizarea aeronavei pot utiliza un autoturism fără şofer. ♦ Avion pirat = ~cu intenţii piratereşti. ♦ Avion spion = ~ pătruns ilegal în spaţiul aerian al uneiţări în scopul obţinerii de informaţii asupra unor obiective strategice. [Sil. -vi-.]AVIONÉTĂ, avionete, s.f. Avion de dimensiuni mici utilizat în scopurituristice şi sportive. [Sil. -vi-o-.]AVIONÓR, avionori, s.m. Constructor de avioane. [Sil. -vi-o-.]AVIOPLÁN, avioplane, s.n. Avion cu fuzelaj tubular, având o curburăpronunţată a planurilor. [Sil. -vi-o-.]AVIOPRĂFUITÓR, avioprăfuitoare, s.n. Avion utilitar care împrăştiesubstanţe chimice solide sub formă de pulbere. [Sil. -vi-o-, -fu-i-.]AVIOSONDÁJ, aviosondaje, s.n. Sondaj meteorologic efectuat cuajutorul unui avion. Prezintă avantajul că înregistrările instrumentelor suntînsoţite de observaţia vizuală a meteorologului de la bord, asupra fenomenelorşi norilor întâlniţi în cursul ascensiunii. [Sil. -vi-o-.]AVIOSTROPITÓR, aviostropitoare, s.n. Avion utilitar care împrăştiesubstanţe chimice sub formă de stropi foarte fini. [Sil. -vi-o-.]AXĂ DE ORIENTARE = coordonată solidară cu o aeronavă şi a căreipoziţie defineşte orientarea acesteia în spaţiu, fiind utilă studierii mişcării unuivehicul aerian în jurul centrului său de greutate, axele principale de inerţiefiind admise ca axe de orientare.AZIMÚT, azimuturi, s.n. Unghiul format de planul meridianului unui loccu planul vertical ce trece prin locul direcţiei respective. În navigaţia aerianăpoartă numele de: drum, cap, relevment, gisment (v.). Page 31 30 BABÓRD, baborduri, s.n. Marginea din stânga a fuzelajului uneiaeronave privind în direcţia de zbor.BALÁNS, balansuri, s.n. Mişcare oscilatorie executată de o aeronavă,cauzată de bruscarea comenzilor sau de modificarea condiţiilor meteorologice.~ se poate produce în sens longitudinal - tangaj, în sens transversal - ruliu,sau sub efectul combinat al celor două componente principale.BALANSÁRE, balansări, s.f. Temă practică de formare în planorism princare elevul pilot învaţă să coordoneze mişcarea laterală a manşei cu cea apalonierului.BALÁST, balasturi, s.n. Lest (încărcătură de nisip, pietriş etc.) careasigură stabilitatea unei aeronave sau reglarea altitudinii unui balon.BALÉNĂ, balene, s.f. Lamelă flexibilă fabricată din material plasticîntrebuinţată pentru a ţine întinsă voalura deltaplanelor şi parapantelor în zonabordului de atac.BALIZÁJ, balizaje, s.n. Ansamblul semnalelor optice, acustice sau radiocare indică permanent limitele unui aerodrom, locul de aterizare-decolare,punctele unde se execută anumite manevre, obstacolele şi locurile periculoase.BALIZÁRE, balizări, s.f. Balizaj.BALÍZĂ, balize, s.f. Semnal sau instalaţie de semnalizare optică marcândmarginile unui aerodrom sau ale pistei de decolare-aterizare.BALIZÓR, balizori, s.m. Persoană calificată pentru instalarea şisupravegherea balizelor.BALÓN, baloane, s.n. Aerostat fără propulsie proprie, având un învelişimpermeabil, în general de formă sferică (umplut cu un gaz mai uşor decâtaerul – hidrogen, heliu sau aer cald) căruia i se ataşează o nacelă (v.) pentruaparate de bord, aparate fotografice, butelii şi arzător, echipaj. ~ sunt utilizateîn scopuri ştiinţifice (explorarea atmosferei, ridicarea instrumentelor deobservare meteorologică şi astronautică, observarea aştrilor de la înălţimimari, unde aerul este mai clar), militare (cercetarea şi corectarea tragerilor deartilerie, fotografierea teritoriului inamic, mijloc pasiv de apărare antiaerianăetc.) şi sportive. ♦ Balon captiv = ~ ancorat la sol sau de o navă cu ajutorul Page 32 31 BARCĂ ACROBATICĂunui cablu special, folosit în observările aeriene, terestre sau marine ori pentruantrenamentul paraşutiştilor. ♦ Balon meteorologic sondă/radiosondă/pilot =~ folosit pentru determinarea direcţiei şi intensităţii vântului, a limitelorstraturilor de nori la diferite înălţimi, a presiunii şi umidităţii aerului. ♦ Balonsportiv = ~ liber, umplut cu aer cald. ♦ Balon sanitar = ~ asigură asistenţămedicală de specialitate altor baloane aflate în croazieră sau în misiuni delansări de paraşutişti şi care coboară în zona de lansare pentru a se interveni întimp util în cazul producerii unor accidente. ♦ Balon izentropic = ~ utilizat încercetări aerodinamice. Este alcătuit din două baloane, unul cuprins în celălalt,cel interior - balonet (v.), umplut cu aer apăsând mai intens sau mai slabasupra mediului din celălalt - heliu, care se comportă ca un lest, determinândurcarea sau coborârea.BALONÉT, balonete, s.n. 1. Compartiment în interiorul unui dirijabilumplut cu gaz mai uşor decât aerul. 2. Compartiment interior al unui balonizolat printr-o diafragmă comunicând cu atmosfera printr-un orificiu. Umplutcu aer, ~ menţine forma balonului. 3. Compartiment suplimentar (umplut deobicei cu aer) aflat la extremităţile unui hidroavion, împiedicând intrareaaripilor în apă pe timpul plutirii.BANG SONIC = zgomot puternic asemănător sunetului produs de undade şoc generată de un avion care zboară cu viteză supersonică, având o formăde propagare aproximativ conică (conul Mach) şi care provoacă la altitudinimai mici de 500m efecte dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor şi uneleavarii clădirilor şi anumitor organe ale mijloacelor tehnice.BARAJ ANTIDESANT AERIAN = obstacol artificial dispus în zonaprobabilă a debarcării sau paraşutării desantului inamic în vedereaîmpiedicării lansării şi acţiunilor de luptă ale acestuia.BAR­AVION = bar amenajat într-un avion dezafectat circulaţiei aeriene.BÁRĂ, bare, s.f. Element metalic tubular de rezistenţă. ♦ Bară de control= ţeavă componentă a trapezului unui deltaplan cu ajutorul căreia acesta sepilotează prin tragere şi împingere (cu ajutorul forţei braţelor). ♦ Barătransversală = tub de duraluminiu dispus perpendicular pe direcţia deînaintare a aripii, care se fixează de chilă (v.) în centrul de greutate numitinimă (v.) legând chila de lonjeronul aripii, asigurând rigiditatea aripii înplanul determinat de chilă şi de lonjeronul aripii.BARCĂ ACROBATICĂ = aparat de forma unei bărci suspendate de unportic şi care se poate roti 360°, fiind utilizat în antrenamentul vestibular alpiloţilor şi paraşutiştilor. Page 33 32 BAREM MEDICALBAREM MEDICAL = condiţie limită stabilită pentru selecţionareacandidaţilor la zbor, acestora făcându-li-se examene clinice,electrocardiograme, explorări pulmonare, analize de urină şi sânge, probe lacentrifugă etc.BARIERĂ TERMICĂ = încălzire puternică a unei aeronave care sedeplasează în straturile dense ale atmosferei cu o viteză ce depăşeşte Mach5astfel că aceasta trebuie construită din oţeluri aliate cu titan sau să aibă straturide ceramică pe înveliş pentru a putea rezista temperaturilor înalte rezultate înurma frecării cu masele de aer.BAROCÁMERĂ, barocamere, s.f. Încăpere etanşă în interiorul căreiapresiunea şi temperatura se modifică în limitele comandate. ~ au formediferite şi volume cuprinse între sute de litri şi zeci de m3, putând fi vidate cuajutorul unor etaje de pompe, simulându-se condiţii de mediu de la altitudinimari şi chiar din cosmos. ~ sunt utilizate în scopul studierii comportăriiorganismelor vii şi a aparatelor în condiţii cât mai apropiate de zborul real şipentru antrenamentul personalului navigant de pe avioanele de marealtitudine. Comportamentul este urmărit direct, prin hublouri sau vizoare oriindirect, prin televiziune cu circuit închis şi aparate indicatoare.BAROGRÁF, barografe, s.n. Barometru înregistrator instalat la bordulaeronavelor în vederea urmăririi înălţimii la care se realizează zborul faţă denivelul mării, pe o durată de timp oarecare. ~ funcţionează pe principiuldiferenţei de presiune fiind alcătuit dintr-o capsulă aneroidă şi un tamburcilindric pus în mişcare de un mecanism de ceasornic. Pe tambur este aplicatăo barogramă (v.) pe care un sistem de pârghii înregistrează deformărilecapsulei aneroide în funcţie de presiunea atmosferică. [Sil. -graf.]BAROGRÁMĂ, barograme, s.f. Hârtie specială pe care se înregistreazădeformările capsulei aneroide din componenţa barografului, în vedereadeterminării înălţimilor de zbor atinse de o aeronavă. ~ este înfăşurată pe untambur. [Sil. -gra-.]BAROMÉTRU, barometre, s.n. Instrument pentru măsurarea presiuniiatmosferice. ♦ Barometru aneroid = ~ care se bazează pe echilibrareapresiunii atmosferice cu tensiuni elastice produse de deformarea unor piesemetalice de construcţie specială. ♦ Barometru cu mercur = ~ la care presiuneaatmosferică este echilibrată de presiunea hidrostatică a unei coloane demercur. [Sil. -tru.]BASE­JUMP s.n. Lansare în cădere liberă (în mod special) de peplatforme fixe (clădiri înalte, turnuri, poduri, margini ale prăpăstiilor şicanioanelor). În cele mai multe ţări această formă de practicare aparaşutismului este interzisă. [Pr. engl.am. béiz-geamp.] Page 34 33 BERCUCI, NICOLAEBÁZĂ, baze, s.f. Loc de concentrare a unor rezerve umane şi de materiale,care serveşte ca punct de plecare pentru o anumită acţiune. ♦ Bază aeriană =teren întins, amenajat în scopul ducerii unor acţiuni de luptă, cu cantităţi maride forţe aeriene militare, cuprinzând unul sau mai multe aerodromuri, dotatecu: piste de decolare-aterizare, instalaţii de asigurare a ducerii acţiunilor deluptă în orice condiţii meteorologice, puncte de dirijare a aviaţiei, adăposturipentru avioane, depozite de materiale, de rachete, de muniţii, de bombe şi decombustibil, mijloace tehnice de refacere a capacităţii de luptă a avioanelor încel mai scurt timp, mijloace radioelectronice de urmărire a zborurilor aviaţiei,mijloace de transmisiuni pentru conducerea aviaţiei, mijloace tehnice deîntreţinere şi reparare a avioanelor, mijloace de cazare, echipare, transport,pază, asistenţă medicală. Poate fi ocupată sau neocupată de trupe. ♦ Bazătehnică de aviaţie = unitate tehnică de aviaţie organizată în vederea menţineriipermanente în stare de disponibilitate a aerodromurilor (de bază, de manevră,de rezervă) de care dispune o unitate de aviaţie, precum şi a echipajelor altorunităţi aterizate pe aerodromurile pe care le deservesc; este stabilă peaerodromurile deservite.BĂTAIE DIN PLANURI = a) semnal al avionului din capul formaţieiprin înclinarea aripilor, semnalând astfel momentul lansării încărcăturiiexplozive, a materialelor sau a paraşutiştilor; b) semnal de salut.BĂTĂLÍE, bătălii, s.f. Luptă între armate. ♦ Bătălie aeriană = totalitatealuptelor aeriene (concomitente sau succesive) desfăşurate într-o anumităperioadă de timp, pe baza unei concepţii unice, cu scopuri operativ-strategiceprecise: cucerirea supremaţiei aeriene, dezorganizarea transporturilor inamice,distrugerea sau slăbirea potenţialului economic al adversarului etc. ♦ Bătălieaeroterestră = concepţie unitară care presupune sprijinirea tancurilor şi ainfanteriei de către aviaţie, având ca scop nimicirea eşaloanelor 2 aleinamicului concomitent cu acţiunile asupra eşalonului 1, prioritare fiindacţiunile ofensive. [Sil. -li-.]BECHÍE, bechii, s.f. Dispozitiv aflat la extremitatea fuzelajelor unoraeronave uşoare, constituit dintr-o pârghie de metal sau de lemn, terminată lacapătul inferior cu o patină de metal sau o roată care alunecă pe sol, iar lacelălalt capăt este prins de fuzelaj printr-un amortizor. ~ serveşte susţineriiaeronavei pe sol, la frânare cât şi la amortizarea şocurilor la aterizare. [Sil.-chi-.]BERCUCI, NICOLAE (1966, Timişoara). Pasionat al sporturiloraviatice, campion naţional la deltaplanism în 1989 şi 1990, component allotului naţional de deltaplanism între 1988-1991. Mai are lansări cu paraşuta şizboruri cu parapante, planoare, motodeltaplane şi avioane ultrauşoare. Page 35 34 BILÓCBILÓC, bilocuri, s.n. Avion cu două locuri. Sin. biplas.BIMOTÓR, bimotoare, s.n. Avion cu două motoare.BIPLÁN, biplane, s.n. Avion cu două rânduri de aripi suprapuse, legateîntre ele cu organe rigide (montanţi) şi cu organe suple (hobane). Una din aripieste încastrată în partea de sus sau la cea de jos a fuzelajului. ~ sunt utilizateca avioane de transport paraşutişti, utilitare, sanitare sau de acrobaţie dincauza dezavantajelor aerodinamice. Uneori aripa inferioară are anvergura maimică decât cea superioară. [Sil. -plan.]BIPLÁS, biplasuri, s.n. Biloc (v.). [Sil. -plas.]BIREACTÓR, bireactoare, s.n. Avion cu două reactoare. [Sil. -re-.]BLOC PENTRU PROIECTILE REACTIVE = carcasă exterioară,profilată aerodinamic în vederea unei rezistenţe cât mai mici în timpulzborului, având un anumit număr de ţevi în raport cu proiectilele reactive pecare le poartă. ~ sunt acroşate sub planurile avioanelor de luptă şi pot filargate, în funcţie de necesităţi, împreună cu proiectilul din interior.BLOCADĂ AERIANĂ = sistem de măsuri care urmăreşte izolarea unuistat sau a unui grup de state pentru a le sili să accepte condiţiile dictate destatul sau statele care au organizat ~ prin utilizarea forţelor aeriene.BLOCAREA AERODROMURILOR = procedeu de interzicere adecolării avioanelor inamice executat de una sau două subunităţi de aviaţie devânătoare (celulă sau patrulă), care zburând în jurul aerodromului în afarazonei de foc a mijloacelor de apărare antiaeriană, atacă orice avion careîncearcă să decoleze, pe panta de urcare, înaintea atingerii parametrilor dezbor care îi permit să ducă acţiuni de luptă. ~ nu permite inamicului săintroducă oportun în luptă toate forţele de care dispune.BOLTĂ, bolte, s.f. Manevră de reglare a vitezei de zbor, având otraiectorie curbată. ~ urmează după resursă (v.).BOMBARDAMENT AERIAN = totalitatea acţiunilor pe care le executăechipajul unui avion pentru ochirea şi lansarea bombelor de aviaţie asupraobiectivelor terestre sau maritime. ~ implică cunoştinţe privind balisticabombei de aviaţie, teoria ~, procedeele de bombardament, aparatura debombardament de la bordul avioanelor, mijloacele de distrugere, metodicapregătirii de bombardament. ~ poate fi de zi sau de noapte. În condiţiimeteorologice grele şi pe timp de noapte se folosesc radiolocatoare, vizoare culaser sau cu infraroşii, iar noaptea se utilizează bombe luminoase asupraobiectivului. ~ se poate executa în formaţii mari, mici sau individual - noapteasau ziua din nori, şi poate fi în salvă (mai multe bombe simultan) sau în serie(una câte una). ♦ Bombardament din zbor orizontal = procedeu utilizat deaviaţia de vânătoare-bombardament în condiţiile unui plafon cu bază inferioară Page 36 35 BOMBĂ DE AVIAŢIEsub limitele angajării unui bombardament în picaj, şi de aviaţia debombardament, în special de la înălţimi mari şi stratosferice deasupra unorobiective cu suprafaţă întinsă. Are o precizie mai mică decât bombardamentulîn picaj şi uşurează acţiunile artileriei şi rachetelor antiaeriene inamice, cândformaţiile de bombardament sunt mari şi obligate să menţină constante vitezaşi înălţime de zbor. ♦ Bombardament aerian în picaj = procedeu utilizat deaviaţia de vânătoare-bombardament pentru lovirea obiectivelor de dimensiunimici (tancuri, avioane adăpostite, poduri de cale ferată, nave, puncte decomandă adăpostite, staţii de radiolocaţie, rampe de lansare a rachetelor etc.).După descoperirea ţintei se introduce avionul sau formaţia în picaj la un unghiîntre 25-60°, se ocheşte, iar la înălţimea stabilită se lansează bombele, dupăcare se redresează. Precizia este mai mare decât în cazul bombardamentului înzbor orizontal. ♦ Bombardament aerian în cabraj = procedeu utilizat deaviaţia de vânătoare-bombardament, constând din lansarea bombelor launghiuri de 45°, 90° şi 110° faţă de suprafaţa solului. Se utilizează încondiţiile unei puternice apărări antiaeriene, deoarece permite apropierea laînălţime mică de obiectiv, realizând surprinderea, dar având o precizie mică.Momentul intrării în cabraj şi lansarea bombei depinde de: viteza de zbor,înălţimea de apropiere de obiectiv şi de calibrul bombei. ♦ Bombardamentaerian în zbor razant = procedeu utilizat de aviaţia de vânătoare-bombardament când condiţiile meteorologice limitează sau excludposibilitatea bombardamentului aerian în picaj sau când se urmăreşterealizarea surprinderii, zburând la înălţimi până la 50m. Se utilizează bombecu întârziere pentru evitarea autobombardării avionului cu schijele bombelorlansate. ♦ Bombardament aerian „la catarg” = procedeu utilizat de aviaţia devânătoare-bombardament pentru atacarea navelor de suprafaţă ale inamicului,constând în apropierea de nava-ţintă pe direcţie perpendiculară cu direcţia demarş a acesteia, pe cât posibil dinspre soare, la înălţimea de 10-20m desuprafaţa apei şi lansarea bombelor la 80-150m de obiectiv. Dacă ochirea afost corectă, bombele ricoşează, după 1-3 salturi lovind bordul navei atacate.BOMBARDÁRE, bombardări, s.f. Bombardament aerian (v.).BOMBARDIÉR1, (1) bombardiere, s.n. Avion de bombardament. [Sil.-di-.]BOMBARDIÉR2, bombardieri, s.m. Militar din echipajul unui ~ caredirijează bombardamentul. [Sil. -di-.]BOMBĂ DE AVIAŢIE = mijloc de luptă de aviaţie, constând dinîncărcătură explozivă (clasică sau nucleară), incendiară, luminoasă sau chimică, Page 37 36 BOMBĂ DE AVIAŢIEintrodusă într-un înveliş aerodinamic prevăzut cu ampenaje pentru stabilizare.~ sunt construite într-o gamă largă de calibre şi sunt lansate din aeronave prinprocedee diferite (zbor orizontal, picaj, cabraj). ~ pot fi: fugase, ale căror efectprincipal constă în acţiunea presiunii crescute în momentul exploziei, iarsecundar, în acţiunea schijelor, fiind utilizate pentru nimicirea lucrărilor şiinstalaţiilor militare şi pentru lovirea forţei vii şi mijloacelor tehnice de luptăadăpostite, având un calibru cuprins între 50-100kg, raza lor de acţiunedepinzând de coeficientul de rezistenţă al mediului în care cade bomba şi degreutatea substanţei explozive din aceasta; brizante, care au ca efect principalproducerea de schije şi ca efect secundar suflul exploziei, sunt utilizate pentrulovirea forţei vii neadăpostite sau aflate în adăposturi de tip uşor, pentrulovirea avioanelor la sol, a staţiilor de radiolocaţie, a artileriei antiaeriene şi aaltor obiective cu protecţie redusă, fiind lansate din casete în care se dispun 8-15 bucăţi cu calibrul de 2-30kg; antitanc, cu efect perforant şi cumulativ,utilizate împotriva tancurilor, transportoarelor blindate şi a altor maşini deluptă blindate, putând străpunge blindaje cuprinse între 30-200mm (la loviredirectă), fiind lansate din casete în care sunt dispuse 30-50 bucăţi, avândcalibrul de 2,5-10kg; chimice, care au ca efect infectarea atmosferei, aterenului şi a obiectivelor de pe el cu vapori, ceaţă sau picături de substanţătoxică de luptă, în scopul vătămării forţei vii sau a îngreunării acţiunilor deluptă ale trupelor inamice, având calibrele cuprinse între 5-500kg, din care 45-60% din încărcătură este chimică, iar restul exploziv; incendiare, încărcate cuamestec incendiar (termit, electron, amestecuri incendiare de tip napalm)destinat incendierii obiectivelor industriale, depozitelor, construcţiilor,mijloacelor tehnice de luptă, putând fi de calibru mic (până la 2kg, încărcatecu termit şi având corpul fabricat din electron, fiind aruncate mai multe o dată,zeci de bucăţi, cu ajutorul unor casete, creând focare de incendiu mici şinumeroase) şi de calibru mare (până la câteva sute de kg, încărcate cu amestecincendiar vâscos care se aprinde prin explozie şi creează focare de incendiumari); cu napalm, bombe incendiare având corpul din masă plastică sau dintablă şi ca încărcătură un amestec incendiar vâscos care se aprinde de la unamestec pirotehnic având rolul de a rupe capul bombei, fie de la bucăţele defosfor alb introduse în amestecul incendiar, putând fi de calibru mic(încărcătura de 5-10l) sau de calibru mare (100-800l); luminoase, încărcate cuun amestec pirotehnic care în timpul arderii produce o iluminare puternică,fiind lansate din aeronavă cu o paraşută care asigură o cădere lină şi luminareaterenului timp de câteva minute, corespunzător calibrului bombei, utilizându-se în timpul executării misiunilor de cercetare aeriană prin fotografiere noapteasau pentru iluminarea terenului în cazul executării misiunilor de bombardamentnoaptea, având un calibru de 50-500kg; fumigene, destinate orbirii inamicului, Page 38 37 BONDpentru mascarea trupelor proprii sau pentru semnalizarea prin fumul creat deîncărcătura de luptă, având calibrul de 100-500kg; încărcate cu diversemateriale de propagandă, au un dispozitiv de împrăştiere a acestora, suprafaţade împrăştiere depinzând de înălţimea de lansare, numărul de bombe,greutatea acestora şi intensitatea vântului, calibrul lor fiind de 50-150kg. ♦Bombă atomică/nucleară = ~ care produce prin explozie efecte de distrugerecombinate mari, determinate de unda de şoc a exploziei, emisiunea de lumină,radiaţia penetrantă, infectarea radioactivă şi de fluxul electromagnetic asupraoamenilor, mijloacelor tehnice de luptă, clădirilor şi instalaţiilor, terenului.Este alcătuită din corpul bombei, încărcătură de material fisionabil (U-235,Pu-239 etc.), încărcătură de exploziv care serveşte unirii maselor subcritice,unul sau mai multe focoase şi un sistem de dispozitive pentru împiedicareaexploziei accidentale. Cantitatea de încărcătură fisionabilă este variabilă,calibrul lor ajungând până la echivalentul a câteva Mt de trotil.♦ Bombăconvenţională cu fisiune = ~ nucleară echivalentă cu 20.000t trinitrotoluen,putând fi: termonucleară (cu hidrogen), cu californiu, cu cobalt, cu neutroni. ♦Bombă termonucleară = ~ care foloseşte energia eliberată în reacţiile defuziune a nucleelor uşoare, reacţia termonucleară fiind amorsată de un focosatomic care asigură atingerea unei temperaturi de zeci de milioane de grade.Energia degajată de explozia sa este cu trei-patru ordine mai mare decât cea aunei bombe convenţionale cu fisiune.♦ Bombă cu hidrogen = ~ termonuclearăcare foloseşte deuteriul. Se mai utilizează amestecuri de deuteriu-tritiu saulitiu-tritiu în stare solidă. ♦ Bombă termonucleară cu californiu = ~ de calibruredus (câteva zeci de tone echivalent de trotil, având drept încărcăturăfisionabilă un izotop al californiului şi este acţionată obişnuit. Datorităneutronilor eliberaţi la explozie efecte mari se manifestă asupra personaluluineadăpostit. ♦ Bombă termonucleară cu cobalt are corpul confecţionat dinoţel cu un conţinut mare de cobalt, care la explozia încărcăturii nuclearedevine radioactiv, particulele rezultate în urma evaporării învelişului bombeiproducând o infectare a terenului foarte puternică şi persistentă. ♦ Bombă cuneutroni/bombă cu radiaţie mărită = minibombă termonucleară de calibrulaproximativ 1kt, având un focos special care utilizează elemente transuraniene(californiu) sau un lorsen miniaturizat de putere mare. Factorul destructivesenţial îl constituie fluxul de neutroni rapizi (cu o foarte mare energie) şirazele gama, care în interacţiune cu atomii de hidrogen din celulele ţesuturilorvii, distrug substanţa activă şi provoacă la personal boala de iradiere şimoartea.BOND, bonduri, s.n. Salt al aeronavei la o aterizare incorectă. Page 39 38 BONDISÁREBONDISÁRE, bondisări, s.f. Executarea unui bond.BORD, borduri, s.n. 1. Parte a avionului destinată a primi pasagerii saumărfurile. 2. Denumire care indică partea laterală (dreapta sau stânga) a uneiaeronave. 3. Marginea unui profil de aripă a unei aeronave. ♦ Bord de atac =extremitatea din faţă a unui profil aerodinamic sau a unei aripi. ♦ Bord defugă/de scurgere = extremitatea din spate a unui profil aerodinamic sau a uneiaripi.BOT, boturi, s.n. Partea din faţă a fuzelajului unei aeronave.BRACÁRE, s.f. Înclinarea suprafeţelor de comandă ale unei aeronave -profundor, direcţie, eleroane, compensator de efort, la anumite unghiuri înscopul obţinerii manevrei dorite de pilot (întoarcere, viraj, tonou etc.).BREVET DE APTITUDINE ŞI LICENŢĂ = document eliberat deautorităţile aeronautice ale unui stat care conferă şi certifică o calificare a uneipersoane ca personal navigant profesionist, particular sau sportiv. Valabilitatealicenţei variază de la o ţară la alta.BRÍFING, brifinguri, s.n. 1. Expunere concisă cu scopul instruiriipersonalului în privinţa misiunii de zbor sau a planului de luptă. 2. Locul undeare loc ~.BUBUITURĂ SONICĂ = Bang sonic (v.).BUFFETING s.n. Vibraţie neregulată a unui component al structuriiaeronavei, rezultat al curgerii turbulente, nestaţionare sau a rafalelor asupraacelei părţi, cu consecinţe grave (până la rupere). Apare la aeronave cuîncărcătură alară mare la altitudini şi viteze mici, în viraje strânse sau în regimde zbor transsonic. [Sil. buf-fe-, pr. engl. báfeting.]BULETIN METEOROLOGIC DE AVIAŢIE = informare făcutăperiodic asupra condiţiilor de stare a vremii dintr-un interval de timp trecut şiasupra evoluţiei probabile a timpului pentru diferite perioade utilizând:temperatura, presiunea atmosferică, viteza şi intensitatea vântului,nebulozitatea, fenomene hidrometeorologice (ceaţă, polei, lapoviţă, ploaie,ninsoare). Serveşte navigaţiei aeriene şi este înmânat conducătorilor de zbor şiechipajelor aeronavelor, fiind întocmit de către staţiile meteorologice caredeservesc aviaţia militară sau civilă.BURDUF DE ÎMBARCARE = pasaj articulat suspendat destinatdeplasării pasagerilor din aerogară la aeronavă.BUSOLĂ DE AVIAŢIE = instrument de orientare aflat la bordulaeronavelor care indică capul compas, putând fi tip magnetic, giromagneticsau giroinductiv. Indicaţiile sale nu sunt influenţate de magnetismul maselormetalice de pe aeronavă.BUST s.n. Dispozitiv pentru mărirea de scurtă durată a puterii motoruluila avioane în vederea decolării şi de corecţie altimetrică a presiunii la admisie. Page 40 39 C s.m. invar. Ora începerii lansării sau debarcării desantului aerian. [Cit.ce]CABÍNĂ, cabine, s.f. Încăpere la bordul unei aeronave destinatăechipajului sau transportului. ♦ Cabină pentru echipaj = ~ care conţine toateelementele de comandă ale aeronavei (cupola asigurând o vedere bună) fiindseparată, de regulă, de restul aeronavei printr-un perete având o uşă care seînchide. ♦ Cabină etanşă/presurizată = ~ destinată aeronavelor care zboară laînălţimi mari, în care presiunea este menţinută la valoare constant mai ridicatădecât cea a mediului exterior cu ajutorul unor dispozitive de menţinere apresiunii normale a aerului din interior, pentru evitarea efectelor fiziologiceale presiunii reduse şi a lipsei de aer asupra echipajului sau pasagerilor.CÁBLU, cabluri, s.n. Împletitură din fire de oţel rezistent, de diversegrosimi şi lungimi, având utilizări multiple. ♦ Cablul central al avionului = ~ataşat în interiorul fuzelajului, de el acroşându-se carabinele cablurilorcomenzilor de deschidere automată a paraşutelor. ♦ Cablu de aterizare = ~care face parte din hobanajul superior al unui deltaplan. ♦ Cablu de zbor = ~care face parte din hobanajul inferior al unui deltaplan. ♦ Cablu decontravântuire = coardă care împiedică fluturarea voalurii deltaplanului. [Sil.-blu.]CABRÁJ, cabraje, s.n. Evoluţie a unei aeronave de trecere de la zborulorizontal la zborul în urcare prin mărirea unghiului de incidenţă; depăşireaacestui unghi peste o anumită limită face ca aeronava să cadă brusc, ~ înapropierea solului fiind periculos. Mărirea unghiului de incidenţă se face lin şiprogresiv când se urmăreşte atingerea înălţimii şi rapid pentru executarea uneifiguri acrobatice sau a unei manevre de luptă. [Sil. -braj.]CÁDRU, cadre, s.n. 1. Persoană din efectivul unei instituţii. ♦ Cadrunavigant = personal profesionist (civil sau militar) cu atribuţii în pregătirea şiinstruirea personalului aeronavigant. 2. Ramă în care se fixează un obiect.♦Cadru de pliere = ramă metalică în formă de „U” cu ajutorul căreia se fixeazăhusa voalurii paraşutei în zona buclelor textile pentru introducereasuspantelor. [Sil. -dru.] Page 41 40 CALÁJCALÁJ, calaje, s.n. 1. Mod de aşezare a aripii sau a ampenajelor uneiaeronave. 2. Oprirea elicei din mişcarea de rotaţie accidental sau voit (îndemonstraţii de virtuozitate aeriană). ♦ Calaj altimetric = operaţiune deschimbare a indicaţiilor scalei barometrice (efectuată cu ajutorul unui buton cucremalieră).CALÁRE, calări, s.f. Calaj.CÁLĂ, cale, s.f. Dispozitiv mecanic care fixează roţile unei aeronave pesol, împiedicând-o să alunece.CALCULATORUL VITEZEI VERTICALE INSTANTANEE =dispozitiv computerizat pentru controlul traiectoriei longitudinale în vedereaaterizării automate.CÁLE, căi, s.f. Spaţiu sau suprafaţă destinată deplasării aeronavelor. ♦Cale aeriană = porţiune din spaţiul aerian controlat de forma unuiparalelipiped cu dimensiuni stabilite lateral, iar pe verticală începând de lanivelul de zbor 300m şi până la nivelul de zbor 15.550m (pentru avioanesupersonice nivelul de zbor maxim este de 18.250m). ♦ Cale de acces amijloacelor de atac aerian = direcţie de pătrundere la obiective a mijloacelorde atac aerian ale inamicului, putând fi: îndepărtată (la 100-300km deobiectivul apărat pe care acţionează aviaţia de vânătoare), apropiată (la70-100km de obiectivul apărat, pe care acţionează trupele de rachete şiartilerie antiaeriană şi trupele de bruiaj radioelectronic) şi nemijlocită (la15-20km de obiectivul apărat, nimicirea inamicului aerian fiind asigurat defocul artileriei şi rachetelor antiaeriene şi a armamentului de infanterie. ♦Cale de rulaj = porţiune de teren special amenajată care asigură accesulaeronavelor de la locul de staţionare la pista de decolare-aterizare.CALIBRUL BOMBELOR DE AVIAŢIE = greutatea bombelorcalculată în kilograme sau tone.CAMERAMAN PARAŞUTIST = v. paraşutist.CÁMERĂ, camere, s.f. Spaţiu în care se produce un proces tehnic. ♦Cameră de ardere = spaţiu din structura motoarelor cu reacţie în care are locarderea substanţelor carburante în prezenţa comburantului necesar arderii. ~ secontinuă cu ajutajul reactiv. Parametri de performanţă ai motorului depind devaloarea presiunii din camera de ardere. ♦ Cameră termobarometrică =barocameră (v.).CAP1, capete, s.n. Piesă montată pe turnul deltaplanului prin care treccorzile de susţinere statică ale acestuia.CAP2, capuri, s.n. Unghi format de direcţia meridianului de referinţă şidirecţia axei longitudinaleaavionului. ♦ Cap adevărat=~ măsurat deladirecţiaN a meridianului geografic care trece prin punctul de intersecţie al verticalei Page 42 41 CARNET DE ZBORaeronavei cu solul până la prelungirea axei longitudinale a avionului. ♦ Capmagnetic = ~ măsurat de la direcţia N a meridianului magnetic care trece prinpunctul de pe sol al proiecţiei locului avionului până la prelungirea axeilongitudinale a avionului. ♦ Cap compas = ~ măsurat de la direcţia N indicatăde compas până la prelungirea axei longitudinale a avionului. ♦ Cap compasde revenire = valoarea cap compas pentru interceptarea liniei drumului obligatîn cazul unei abateri. ♦ Cap compas corectat = ~ citit la compas dupăefectuarea corecţiilor necesare, avionul deplasându-se pe linia drumuluiobligat.CAPÁC, capace, s.n. Coborâre şi ridicare bruscă a avionului. ~ se executăîn scopul antrenării personalului navigant pentru zboruri în condiţiimeteorologice grele.CAPOTÁJ, capotaje, s.n. Accident aviatic care constă în izbirea botuluiaeronavei de sol la aterizare sau răsturnarea acesteia.CAPOTÁRE, capotări, s.f. Capotaj.CAPÓTĂ, capote, s.f. 1. Îmbrăcăminte din tablă care acoperă motorulunei aeronave pentru a-l proteja. 2. Îmbrăcăminte din material textil care preiahusa cu voalura, suspantele, chingile portsuspante şi uneori extractoareaparaşutei pliate.CARACTERISTICĂ TACTICĂ DE ZBOR = performanţă de zbor aunei aeronave care defineşte posibilitatea de îndeplinire a misiunilor de zborsau de luptă (viteză, încărcătură de luptă, rază tactică de acţiune, autonomie dezbor, rază de viraj etc.).CARBURÁNT, carburanţi, s.m. Componenta lichidă, în general, a unuicombustibil, care arde în prezenţa unui comburant (v.) în camera de ardere aunui motor cu reacţie sau rachete. În motoarele de tip clasic se foloseştebenzina de aviaţie, în cele aeroreactive - petrolul de aviaţie, iar în motoarele-rachetă cei mai utilizaţi carburanţi lichizi sunt: hidrocarburile, amoniacul,hidrazinele, boranii, alcoolii, eterii, aminele, hidrogenul lichid etc.CARENÁJ, carenaje, s.n. Îmbrăcăminte din tablă, placaj sau maseplastice care acoperă corpul unui element de aeronavă (motor, tren deaterizare, elice) în vederea micşorării rezistenţei aerodinamice.CARGÓU, cargouri, s.n. Avion de marfă.CARLÍNGĂ, carlingi, s.f. Cabină destinată pilotului sau echipajului uneiaeronave, amplasată în partea cu cea mai bună vizibilitate şi în care suntinstalate comenzile de zbor, aparatele de zbor şi alte dispozitive.CARNET DE ZBOR = document având formatul unui caiet în care segăseşte consemnată întreaga activitate de zbor (şi lansări) a personaluluinavigantşi sportiv. ~ conţinedatelegatede: numărul zborurilor, durata acestora, Page 43 42 CARUSÉLtipul şi seria sau numărul de înmatriculare al aeronavelor, aerodromurile pecare s-a zburat, scopul zborului etc.CARUSÉL, carusele, s.n. Figură acrobatică de formă circulară, executatăde mai multe aeronave în formaţie.CÁSCĂ, căşti, s.f. 1. Acoperământ pentru protecţia capului, confecţionatdin materiale uşoare având o mare rezistenţă la impactul cu corpuri dure,căptuşită cu material textil, piele sau plastic. Este utilizată de către paraşutiştişi unele categorii de piloţi (aviaţie de luptă, parapantism, deltaplanism). Unelecăşti sunt prevăzute cu capsule microfonice şi receptoare sau alte dispozitive.2. Dispozitiv alcătuit din unul sau două receptoare fixate pe urechi servind laascultarea transmisiunilor radiofonice de către aviatori.CASERÓLĂ, caserole, s.f. Înveliş de tablă în formă de capac careacoperă butucul elicei unui avion pentru a dirija curenţii de aer spre disculelicei. Sin. carenajul elicei.CATAPULTÁRE, catapultări, s.f. 1. Separare rapidă a unei părţi aaeronavei (scaun sau cabină) în scopul salvării pilotului sau a echipajului încaz de pericol iminent, constând în aruncarea la comandă a pilotului sau aechipajului în sus sau în jos. După 3-5s de la ~ centurile care leagă pilotul descaun se desprind automat, se declanşează deschiderea paraşutei, pilotul esteeliberat de scaun şi pluteşte lin cu paraşuta spre sol. La avioanele cu vitezefoarte mari (Mach 3,5-5) se catapultează toată cabina, după care se largheazăcupola cabinei, scaunul cu pilotul şi apoi pilotul cu paraşuta. 2. Accelerarefoarte puternică a aeronavelor ambarcate pentru a facilita decolarea de pepuntea relativ mică a navelor.CATAPÚLTĂ, catapulte, s.f. Dispozitiv destinat lansării avioanelor sauplanoarelor ori pentru aruncarea din avion a pilotului sau echipajului învederea paraşutării în caz de avarie.CATÁRG, catarge, s.n. Turnul deltaplanului.CĂDERE LIBERĂ = mişcare uniform accelerată a corpurilor subacţiunea propriei greutăţi, îndreptată în jos, spre pământ. Viteza de deplasare aunui paraşutist în cădere liberă este de aproximativ 180-200km/h.CĂLĂTORIE AERIANĂ = deplasare efectuată pe calea aerului cuajutorul unei aeronave.CĂMÁŞĂ, cămăşi, s.f. Îmbrăcăminte confecţionată din fire împletite,având o construcţie tubulară, învelind toroanele unei suspante.CĂMIN TERMIC = coloană de aer cald, în urcare, alimentând formareaunui nor de tip cumulus. Page 44 43 CENTURĂ DE SIGURANŢĂCẤRMĂ, cârme, s.f. Organ al unei aeronave component al ampenajuluiorizontal sau vertical.CELÚLĂ, celule, s.f. 1. Fuzelajul avionului, cu toate elementeleconstructive componente (şi aripile), mai puţin motorul, instalaţiile şiaparatura montată în interiorul acestuia. 2. Formă de organizare pentru luptă aaviaţiei, fiind cea mai mică subunitate de foc, reunind două avioane (împreunăcu echipajele respective) de vânătoare sau vânătoare-bombardament. ~ esteindivizibilă şi nu se desparte decât în caz de forţă majoră, de aceea acţiunile deluptă şi pregătirea de luptă în zbor şi la sol se execută întrunit ca în cadrulechipajelor să existe o strânsă legătură. În lupta aeriană piloţii trebuie săstăpânească perfect tehnica pilotării pentru a fi în măsură să se apere reciprocîn cazul unui atac din spate, capul ~ execută atacul, iar coechipierul îlprotejează şi rolurile se pot inversa. 3. Element constructiv al unei paraşute tiparipă, cu rol de reţinere a aerului şi menţinere a profilului de zbor.CENTRÁJ, centraje, s.n. Centrare.CENTRÁRE, centrări, s.f. Operaţiune de distribuire a încărcăturii uneiaeronave sau de aşezare relativă a elementelor fixe ale acesteia pentru a-iasigura echilibrul şi stabilitatea în timpul zborului.CENTRIFÚGĂ, centrifuge, s.f. Instalaţie destinată antrenamentuluipiloţilor şi astronauţilor care simulează acţiunea acceleraţiilor de lungă durată,până la 50g, servind şi încercării la suprasarcină a unor aparate şi sistemedestinate tehnicii spaţiale. ~ poate fi introdusă într-o încăpere tip barocameră.CÉNTRU, centre, s.n. 1. Loc in care se desfăşoară o anumită activitate. ♦Centru de control regional = ansamblu de încăperi dotate cu: aparaturănecesară aranjării pe radiofaruri a benzilor de evidenţă a progresiuniizborurilor pe emiţătoarele şi receptoarele radio, reţele de comunicare internă şiexternă prin telefon şi interfon, instalaţii de semnalizare, telex, telegrafie, fax,televiziune cu circuit închis, instalaţii de indicare, instalaţii de verificare, hărţivideo, goniometru, surse de alimentare cu energie electrică de bază şi derezervă, radare primare şi secundare. Metoda de lucru se bazează pe divizareafuncţiunilor de planificare şi execuţie în cadrul fiecărei echipe de controlori.Calculatoarele electronice de care dispun sunt în legătură cu centrele decontrol alăturate. 2. Punct de aplicaţie al unui sistem de forţe. ♦ Centru depresiune = punctul de aplicaţie al rezultantei forţelor pe care un fluid leexercită asupra unui profil (corp) suspendat în el total sau parţial.CENTURĂ DE SIGURANŢĂ = echipament de protecţie individualăcare fixează corpul pilotului sau al pasagerului la decolare, aterizare, pe timpulzborului acrobaticsau deluptă, la trecerea printr-o zonă turbionară sau printr-un Page 45 44 CERC DE AEROMODELISMfront de furtună, la aterizări şi amerizări forţate, pentru a reduce riscurile unoraccidentări.CERC DE AEROMODELISM = formă de organizare a practicăriiaeromodelismului pe lângă o casă a elevilor sau palat al copiilor.CERCETARE AERIANĂ = formă a cercetării executată cu aviaţia înscopul culegerii de date despre inamic, teren şi condiţii meteorologice, fiindutilizată de trupele terestre, navale sau ale aviaţiei. În ~ se folosescurmătoarele procedee: observarea vizuală, fotografierea aeriană şi cu ajutorulmijloacelor radioelectronice. Pentru acţiunile de luptă ~ poate fi: preliminară(stabilirea coordonatelor obiectivelor ce urmează a fi lovite de aviaţia debombardament sau de vânătoare-bombardament şi urmăreşte să determinevizibilitatea lor în aer, caracterul apărării antiaeriene, gradul de mascare,starea meteorologică de pe traiect şi în raionul obiectivelor), nemijlocită(executată cu 5-7 minute înaintea intrării la obiectiv a grupelor de izbire,pentru a verifica dacă datele iniţiale asupra obiectivelor nu impun modificăriîn misiunile stabilite), de control (executate de toţi membri unei formaţii deavioane, în special de ultimii, care au lovit un obiectiv în scopul stabiliriigradului de distrugere sau de neutralizare a acesteia) şi meteorologică(executată pentru determinarea condiţiilor atmosferice dintr-un anumit raion,obiectiv sau traiect de zbor înainte de executarea unei misiuni de luptă cuavioane sau elicoptere special echipate.CERTIFICAT DE NAVIGABILITATE = act oficial eliberat de oautoritate aeronautică atestând starea (bună) tehnică a unei aeronave (a celulei,motoarelor, instalaţiilor şi a echipamentului de bord) precum şi aptitudineaaeronavei de a transporta pasageri sau mărfuri în bune condiţii. ~ se elibereazăpe baza registrelor de clasificare a aeronavelor construite, echipate şi aranjatedupă regulile registrului respectiv.CHARTER s.n. 1. Tip de contract care asigură transportul aerian la unpreţ redus cu condiţia completării unui anumit număr de locuri, fiind deosebitde cursele regulate şi organizat în funcţie de necesităţi. 2. Aeronavă carecirculă în regim de ~. [Pr. engl. ceártăr.]CHESÓN, chesoane, s.n. Celulă de retenţie (v.).CHÍLĂ, chile, s.f. Tub longitudinal pe axa de simetrie longitudinală aunui deltaplan, constituind elementul principal de rezistenţă.CHÍNGĂ, chingi, s.f. Bandă textilă cu o rezistenţă foarte mare care intrăîn componenţa sistemelor de echipare ale paraşutelor, parapantelor,deltaplanelor şi a centurilor de siguranţă.CIOCNIREVOLUNTARĂ=lovirecuavionulpropriuaunuiavioninamiccare nu a putut fi doborât prin foc, executată de obicei deasupra teritoriului Page 46 45 CÓCĂpropriu, înainte ca avionul inamic să ajungă la obiectiv. Dacă avionul propriunu mai poate fi pilotat ca urmare a avarierii sale, pilotul se catapultează. Sin.lovitură de berbec.CINEMATOGRAFIE AVIATICĂ MILITARĂ = înregistrări aleatacurilor, bombardamentelor, luptelor aeriene, lansărilor de paraşutişti, acomportării în zbor a unei aeronave în vedere unei analize ulterioare.CIRCUÍT, circuite, s.n. Traseu aerian (mai mult sau mai puţin circular)cu puncte obligatorii de străbătut sau atins, care se finalizează cu revenirea peaerodromul de decolare.CIRCULAŢIE AERIANĂ = deplasarea aeronavelor pe căi aeriene curespectarea unor reguli speciale privind traiectul de zbor, viteza, altitudineaetc.CLAXÓN, claxoane, s.n. Dispozitiv de semnalizare acustică la bordulaeronavelor de transport destinate lansării de materiale şi a paraşutiştilor,indicând atingerea zonei de lansare.CLINOMÉTRU, clinometre, s.n. Instrument pentru măsurareaunghiurilor verticale faţă de orizontală, funcţionând pe principiul acţionăriiforţei gravitaţionale asupra unei bile mobile care se poate deplasa într-un tubde sticlă montat în partea inferioară a indicatorului de viraj. Sin. clinometrulateral, indicator de glisadă.COÁDĂ, cozi, s.f. Partea terminală a aeronavei cu rol important înschimbarea direcţiei, aici fiind amplasate deriva şi profundorul.COÁRDĂ, corzi, s.f. Împletitură rezistentă confecţionată din fire textilesau metalice, utilizată în mod deosebit la construcţia deltaplanului. ♦ Coardăflutter = fir elastic care leagă bordul de fugă al voalurii unui deltaplan devârful catargului; în poziţie întinsă curbează în sus bordul de fugă, dândnaştere unor forţe care duc la creşterea unghiului de incidenţă şi la ieşireadeltaplanului din picaj. ♦Coardă de contravântuire, = cabluri ce previndeformările tuburilor laterale ale deltaplanului, a cărei voalură este umflată înzbor de presiunea aerodinamică. ♦ Coardă de susţinere statică = hobanesuperioare ale deltaplanului aparţinând structurii de rezistenţă, împiedicânddeformarea geometrică a aripii când este sprijinit pe sol pe trapez şi pe bot. ♦Coardă zburătoare = hobane inferioare care susţin structura de rezistenţă adeltaplanului şi geometria aripii în timpul zborului etc.CÓCĂ, coci, s.f. 1. Partea inferioară a fuzelajului unor hidroavioane (fărăflotoare) cu o profilare specială (cu redan), asigurând plutirea acestuia pesuprafaţa apei. 2. Structura fuzelajului unui avion, formată numai din învelişulexterior. Page 47 46 COCÓNCOCÓN, coconi, s.m. Sistem de echipare a deltaplanistului, de tipintegral, profilat aerodinamic.COCÓR, cocori, s.m. Figură acrobatică executată de o formaţie deavioane sau paraşutişti în cădere liberă, imitând un stol de cocori.COD, coduri, s.n. Culegere de reglementări privind un domeniu deactivitate. ♦ Cod aerian = act normativ cuprinzând cadrul legal de desfăşurarea activităţii aviatice dintr-o ţară. ♦ Cod sportiv = culegere de norme pe bazacărora se organizează şi se desfăşoară toate competiţiile din aeronautică.COEFICIÉNT, coeficienţi, s.n. Raport adimensional rezultat în urmaunor calcule diverse. ♦ Coeficient de siguranţă = raportul dintre efortulcapabil să producă ruperea piesei şi efortul maxim care poate fi atins în zbor;în aviaţie acesta este de 1,25-1,5 (pentru paraşute ajungând până la 5). ♦Coeficient de tracţiune = parametru care exprimă eficienţa ajutajului reactivexprimat prin raportul dintre forţa de tracţiune a motorului şi produsulpresiunii de ardere din colul ajutajului cu aria secţiunii acestuia. Valoarea saeste cuprinsă între 1,2-2 fiind foarte importantă la definirea utilizării motoruluietc. .[Sil. -ci-.]COL, coluri, s.n. Secţiunea cea mai strâmtă a ajutajului reactiv.COLEOPTÉR, coleoptere, s.n. Aeronavă cu decolare-aterizare verticală,obţinută prin asocierea unei aripi toroidale cu un fuzelaj introdus în interiorulacesteia, fixat cu o serie de montanţi puternici. În interiorul fuzelajului segăseşte instalaţia de forţă (motorul). [Sil. -le-, -pter.]COMÁNDĂ, comenzi, s.f. Ansamblu sau dispozitiv tehnic care acţioneazăasupra unui sistem. ♦ Comanda motorului = fiecare dintre mecanismeleacţionate de pilot care acţionează asupra: turaţiei motoarelor, admisiei, aprizelor de aer etc. ♦ Comandă de zbor = fiecare dintre mecanismele acţionatede pilot prin care se transmit diferitelor suprafeţe de comandă (eleroane,ampenaje) poziţiile necesare cu ajutorul manşei, a palonierelor, a voleţilor etc.♦ Comandă automată = dispozitiv de diferite lungimi utilizat pentrudeschiderea paraşutelor imediat după părăsirea aeronavei, fiind alcătuită din:carabină metalică (se ataşează cablului central al avionului), o funie textilă şiun cablu metalic prevăzut cu ace de siguranţă metalice. ♦ Comandă falsă =dispozitiv pentru simularea deschiderii manuale utilizat pe timpul executăriilansărilor automate cu paraşuta în vederea promovării paraşutistului lalansările cu cădere liberă. Este asemănătoare comenzii manuale, cu deosebireacă acele de siguranţă sunt înlocuite de un ochet. ♦ Comandă manuală =dispozitiv pentru deschiderea comandată a paraşutei de către paraşutist întimpul căderii libere. Este alcătuită dintr-un mâner metalic sau din mase plasticeşi cablu de oţel prevăzut cu ace de siguranţă metalice. La ultimele generaţii de Page 48 47 COMPÁSparaşute comanda manuală este formată dintr-o bilă şi un cablu din maseplastice sau este înlocuită cu paraşuta extractoare în sistem top etc.COMÁNDO, comandouri, s.n. Formaţie militară cu efectiv mic, instruităpentru misiuni speciale, acţionând izolat. ~ poate fi constituit din trupe decercetare-diversiune sau din formaţiuni paramilitare şi are ca principaleprocedee de acţiune: ambuscada, diversiunea şi sabotajul. De obicei ~ estedesantat sau paraşutat.COMANDÓR, comandori, s.m. 1. Grad militar în aviaţia militară,echivalent gradului de colonel. 2. Ofiţer având acest grad.COMBINEZON DE ZBOR = salopetă de protecţie a organismului umanîn timpul executării misiunilor de zbor şi de luptă. În funcţie de anotimp saualtitudine, există variante multiple.COMBURÁNT, comburanţi, s.m. Substanţă din compunerea unuicombustibil destinat motoarelor cu reacţie care conţinând oxigen, întreţinarderea carburantului în motor. Motoarele aeroreactive iau oxigenul din aerulatmosferic aspirat de motor, iar motoarele-rachetă folosesc comburanţispeciali: oxigen lichid, acid azotic etc.COMBUSTÍBIL, combustibili, s.m. Propergol (v.).COMPANIE AVIATICĂ = mare întreprindere constituită sub formă desocietăţi care desfăşoară în general activităţi de transport aerian sau legate deacesta.COMPÁS, compasuri, s.n. Instrument principal de navigaţie aflat labordul aeronavelor utilizat pentru materializarea direcţiei de referinţă N-S şipentru determinarea direcţiilor în aer, drumul aeronavei şi relevmentele laobiectivele de pe sol. ♦ Compas magnetic = ~ care funcţionează bazându-şiorientarea în spaţiu pe influenţa câmpului magnetic terestru, direcţiile compasfiind convertite în direcţii adevărate pentru a putea fi utilizate prin aplicareaunei corecţii care ţine seama de declinaţia magnetică (unghiul format dedirecţia N geografic şi N magnetic terestru) şi deviaţie (unghiul format întredirecţia N magnetic terestru şi direcţia N indicată de compas). ♦ Compas cuinducţie magnetică = ~ utilizat în situaţii când acul magnetic oscilează,îngreunând menţinerea corectă a direcţiei de zbor, receptoarele de inducţiecare determină direcţia câmpului magnetic terestru prin crearea unei forţeelectromagnetice într-o înfăşurare mobilă sau fixă; există compas cu inducţiecu curent continuu, compas cu inducţie cu curent alternativ, compas cuinducţie cu sistem de urmărire fără piese rotative. ♦ Compas giroscopic =funcţionează pe principiul inerţiei şi precesiei, îmbinând energia mecanică cucea electrică. Sub influenţa gravitaţiei, giroscopul se stabileşte cu axa luiprincipală în planul meridianului adevărat şi se menţine în acest plan indiferent Page 49 48 COMPENSÁREde drumurile pe care le ia aeronava. ♦ Compas giroinductiv = ~ care indicădirecţia de zbor, având un element sensibil un electromagnet care reacţioneazăla liniile de forţă ale magnetismului terestru, stabilitatea indicaţiilor şi acorecţiilor realizându-se cu ajutorul unui compas giroscopic asociat. ♦Compas giromagnetic = are la bază acţiunea reciprocă a unui compasmagnetic şi a unui compas giroscopic. Sin. busolă de aviaţie.COMPENSÁRE, compensări, s.f. 1. Reducerea momentelor careacţionează asupra suprafeţelor de comandă ale unei aeronave în scopuluşurării pilotării acesteia. ~ poate fi: statică (prin apropierea axei de rotaţie decentrul de greutatea al suprafeţei mobile) şi aerodinamică (prin crearea unormomente aerodinamice cu ajutorul unor dispozitive fixate pe părţile mobile).2. Corectarea erorilor date de busolă după montarea ei la bordul uneiaeronave, operaţie prin care se reduce la minimum influenţa magnetismuluiaeronavei asupra rozei compasului magnetic, realizată printr-un sistem demagneţi şi bare de fier moale introduse în suportul compasului şi a unor sferedin fier moale dispuse de o parte şi de alta a cutiei compasului, prin orientareaaeronavei, după care se determină deviaţia rămasă şi se întocmeşte un tabel dedeviaţii care se utilizează pentru convertirea drumurilor aeronavei şi arelevmentelor citite pe compasul magnetic; se mai numeşte şi compensareadeviaţiei compasului magnetic.COMPENSATÓR1, compensatoare, s.n. Aparat, dispozitiv sau sistem cucare se efectuează o echilibrare sau o compensare la bordul unei aeronave. ♦Compensator aerodinamic = organ montat la bordul de scurgere alsuprafeţelor principale de comandă ale aeronavei (profundor, direcţie,eleroane), pentru a reduce sau a anula momentele perturbatoare ce apar petimpul zborului, uşurând pilotajul.COMPENSATÓR2, compensatori, s.m. Specialist autorizat să efectuezecompensarea busolelor de pe aeronave.CONDIŢIIMETEOROLOGICE=totalitateafenomenelormeteorologice dintr-o anumită perioadă de timp şi dintr-o suprafaţă de terendeterminată, având o importanţă deosebită pentru desfăşurarea activităţilor dezbor. ~ pot fi: normale (în care zborul se poate executa observând orizontulnatural fără a periclita securitatea aeronavei şi a echipajului) şi grele (în carezborul se execută parţial sau total fără vizibilitatea solului sau când limitainferioară coboară, vizibilitatea fiind redusă sub o anumită valoare (limitainferioară a norilor sub 400m şi vizibilitatea sub 3km).CONDUCEREA ZBORULUI = totalitatea măsurilor şi acţiunilororganizate de către comandantul unei unităţi de aviaţie şi statul major alacesteia, comandantul unui aeroport sau al unui aeroclub pentru desfăşurarea Page 50 49 CONTRÓLzborului pe un aerodrom într-o zi sau noapte de zbor sau numai pentru un startde zbor. ~ este asigurată de către un conducător de zbor numit dintrepersonalul navigant, bun cunoscător al tehnicii pilotării tipurilor de aeronavecu care se execută zborul în condiţiile meteorologice respective, fiind ajutat deo echipă de serviciu la start.CONSÓLĂ, console, s.f. Element de construcţie care iese cu unul dincapete în afara fuzelajului având rol de prindere a aripilor.CONSUM SPECIFIC = cantitatea de propergol consumat în unitatea detimp de către un motor cu reacţie pentru a dezvolta o forţă de tracţiune (v.) de1N.CONTÁINER, containere, s.n. Recipient de regulă etanşeizat, conţinânddiverse aparate, materiale sau rezerve de supravieţuire, dispuse în aşa fel încâtfactorii zborului (vibraţii, trepidaţii, suprasarcini etc.) să le afecteze cât maipuţin. [Sil. -tai-.]CONTAINERIZÁRE, containerizări, s.f. Utilizarea containerelor întehnica transporturilor aeriene. [Sil. -tai-.]CONTRAFÍŞĂ, contrafişe, s.f. Bară de întărire a unui sistem articulat,solicitată de obicei la compresiune (ex.: tren de aterizare).CONTRÓL, controale, s.n. Ansamblu de operaţii de verificare, vizândasigurarea securităţii zborului. ♦ Control înainte/după zbor = ~ al tehnicii deaviaţie executat înainte de zbor în scopul determinării stării reale a aeronaveirespective pentru zbor, corespunzător cu misiunea ce urmează a fi îndeplinităşi după zbor pentru descoperirea eventualelor defecte sau degradări apărute întimpul executării unei misiuni. ♦ Control profilactic = ~ preventiv almaterialului volant, făcut după executarea unui anumit număr de ore defuncţionare sau în cazul solicitării deosebite în exploatare pentru înlăturareapremiselor de producere a unei pene sau funcţionarea anormală a aeronavei. ♦Control tehnic = ~ al mijloacelor tehnice de zbor sub raportul modului derespectare a actelor normative privind starea tehnică. ♦ Control de apropiere= serviciu al controlului traficului aerian, dotat cu calculatoare care furnizeazăcontrolorilor toate datele necesare despre aeronavele care se apropie saupleacă de la aerodromurile din apropiere. ♦ Controlul deschiderii paraşutei =acţiune obligatorie pentru paraşutişti după deschiderea paraşutei în vederearezolvării eventualelor incidente în mod rapid şi eficient. ♦ Controlulechipării = acţiune obligatorie pentru paraşutişti după echiparea cu paraşuta(paraşutele) vizând modul de acroşare, modul de prindere al comenziiautomate sau manuale a paraşutei principale, modul de prindere al comenziiparaşutei de rezervă şi al aparatului de siguranţă etc. Page 51 50 CONTROLOR DE TRAFIC AERIANCONTROLOR DE TRAFIC AERIAN = persoană calificată înurmărirea şi dirijarea aeronavelor care participă la trafic.CONUL MACH = formă de propagare a bangului sonic aproximativconică.CONVERTOPLÁN, convertoplane, s.n. Giravion a cărui susţinere esteasigurată total sau parţial de suprafeţe fixe (aripa putându-se mişca în jurulunui ax paralel cu anvergura) în zborul vertical sau staţionar, putând decola şiateriza pe distanţe foarte scurte. Deplasarea ~ este asigurată de un sistem desuprafeţe rotative acţionate de un aparat propulsor. Sin. avion convertibil. [Sil.-plan.]COPILÓT, copiloţi, s.m. Pilot secund (auxiliar).CORD DE TEMPORIZARE = ţesătură tubulară, rezistentă, de diferitemărimi, care asigură progresivitatea deschiderii paraşutei în vedereadiminuării şocului mecanic.CORDAJ STABILIZATOR = element adiţional de stabilizare ladeltaplane, care previne fluturarea voalurii, imprimându-i un profil autostabilaerodinamic în formă de „S” în cazul în care unghiul de atac se micşoreazăsau devine negativ.CORECTAREA TRAIECTORIEI = sistem de corecţie altimetrică apresiunii la admisie care reglează cantitatea de aer îmbunătăţind amesteculcarburant-comburant (şi care intră automat în funcţiune când avionuldecolează de pe aeroporturi cu cote de nivel mari în raport cu nivelul mării).CORECŢIE DE DERIVĂ = măsură luată pentru a menţine aeronava petraiectul de zbor în condiţiile vântului lateral, urmărind anularea unghiului dederivă format de aeronavă şi traiect sub influenţa vântului.CORP, corpuri, s.n. Obiect. ♦ Corp aerian = a) obiect care străbateatmosfera terestră; b) mare unitate tactic-operativă având în componenţăunităţi de diferite categorii de aviaţie, unităţi de servicii, auto, chimice, geniu,transmisiuni şi unităţi tehnice de aviaţie destinate sprijinului acţiunilorofensive şi defensive ale trupelor de uscat şi marinei militare. Se mai numeşteşi corp de aviaţie. ♦ Corp aerodinamic = obiect având o formă exterioară careîntâmpină la deplasare o rezistenţă minimă din partea aerului (rachete, avioaneetc.). Se mai numeşte şi corp carenat.COSTUM DE SUPRASARCINĂ = îmbrăcăminte specială destinatăprotecţiei personalului navigant care zboară la viteze mari în straturile înalteale atmosferei. Sin. costum presurizat.COZEA­NEAG, CRISTINA (1978, Timişoara), componentă a lotuluinaţional de paraşutism, din 1996, multiplă laureată a campionatelor naţionalela categoria junioare şi senioare. Page 52 51 CULOAR DE ZBORCOZEA­NEAG, MIRELA (1975, Timişoara), componentă a lotuluinaţional de paraşutism din 1996, multiplă laureată a campionatelor naţionalela categoria junioare şi senioare.CROAZIÉRĂ, croaziere, s.f. Regim de zbor al unei aeronave careevoluează la o viteză de zbor mai mică decât viteza maximă pentru reducereauzurii şi scăderea consumului total de combustibil. Sin. viteză de croazieră.[Sil. croa-zi-e-.]CRONOALTIMÉTRU, cronoaltimetre, s.n. Ansamblu format dintr-uncronometru şi un altimetru montate pe o carcasă metalică servind mai buneiorientări a paraşutiştilor în timp şi spaţiu. [Sil. -no-al-, -tru.]CRONOMETRÓR, cronometrori, s.m. Persoană calificată având casarcină cronometrarea şi înregistrarea în documente a timpilor de zbor aaeronavelor sau de funcţionare a acestora la sol.CRONOMETRU DE BORD = instrument pentru măsurarea cu precizie aintervalelor de timp corespunzătoare duratelor producerii unor fenomene peparcursul zborului.CRÓSĂ, crose, s.f. Cârlig special, amplasat în spatele fuzelajului unuiavion ambarcat de care se agaţă automat un sandou de frânare în momentulapuntării.CRUCEA DE MALTA = vechi aparat de zbor cu indicator în forma„Crucii de Malta” - semn al ordinului cavalerilor de Malta, legat la puncteleîn care poate să apară un incendiu la bord cu ajutorul unor cabluri. În poziţienormală crucea era albă, în cazul apariţiei incendiului sectorul se rotea şiapărea crucea roşie.CUCERIREA SUPREMAŢIEI AERIENE = una din cele maiimportante misiuni la care participă pe lângă forţele aeriene militare şiunităţile de rachete sol-sol. ~ asigură libertatea de acţiune a trupelor de uscatşi marinei militare, lipsind inamicul de date de cercetare aeriană şi de sprijinde aviaţie. ~ mai asigură trupele proprii şi obiectivele din adâncime împotrivaloviturilor aeriene, permiţând aviaţiei proprii să-şi îndeplinească cu uşurinţămisiunile asupra teritoriului inamic. ~ este o condiţie esenţială în obţinereavictoriei atât pe uscat cât şi pe mare. În funcţie de raportul general de forţe,supremaţia aeriană poate fi totală, parţială sau limitată în timp.CULOAR DE ZBOR = rută aeriană destinată parcurgerii traseelor dezbor de către aeronavele civile în vederea evitării coliziunilor aeriene şi pentruo mai bună legătură radio între aeronave şi punctele terestre de urmărire şicontrol al traficului aerian sau destinată evoluţiei unor aeronave militare.Pentru aeronavele militare există: culoar de aterizare-decolare (porţiune acâmpului de zbor la aerodromuri fără pistă artificială, destinată pentru aterizare- Page 53 52 CÚPLUdecolare) şi culoar de trecere prin zona de foc a rachetelor şi artilerieiantiaeriene (fâşie din zona de foc a unui sistem de apărare antiaerian prin careaviaţia proprie trebuie să treacă neapărat pentru îndeplinirea misiunilor,putând să treacă fără riscul de a fi lovită de apărarea antiaeriană proprie şi astânjeni acţiunea artileriei şi a rachetelor antiaeriene. Acest culoar este stabilitprin cooperare de către artileria antiaeriană şi aviaţie, cuprinzând măsuri deevitare a erorilor şi recunoaştere, şi are lărgimea de 30-40km pe direcţia dezbor a aviaţiei).CÚPLU, cupluri, s.n. Piesă de construcţie plasată transversal în coca unuihidroavion sau în fuzelajul unei aeronave. [Sil. -plu.]CURENT­JET = curent aerian de mare altitudine, extrem de rapid şideosebit de periculos pentru navigaţia aeriană. ~ se produc între 6-13km, auformă tubulară, secţiune ovală, lăţime de până la 500km şi grosime de până la7km şi viteze de 100-400km/h care cresc dinspre exterior spre interior. Locullor se schimbă zilnic şi în funcţie de anotimp. Sunt utili aeronavelor carezboară în direcţia şi sensul lor de deplasare, dar zborul împotrivă şi traversareaacestora este foarte periculoasă putând duce la ruperea aeronavelor.CURSĂ AERIANĂ = distanţă parcursă regulat de o aeronavă pentru atransporta pasageri sau mărfuri.CUTIE NEAGRĂ = aparat electronic instalat la bordul aeronavelor,destinat controlului desfăşurării deplasării în spaţiu după încetarea zborului,înregistrând pe bandă magnetică date legate despre încărcătură, distanţaparcursă, combustibil consumat etc. ~ serveşte la stabilirea circumstanţelorunui eventual accident aviatic.CUADRIMOTÓR, cuadrimotoare, s.n. Cvadrimotor. [Sil. cua-dri-.]CUADRIREACTÓR, cuadrireactoare, s.n. Cvadrireactor. [Sil.cva-dri-re-ac-.]CVADRIMOTÓR, cvadrimotoare, s.n. Avion cu patru motoare cu ardereinternă. [Sil. cva-dri-.]CVADRIREACTÓR, cvadrireactoare, s.n. Avion cu patru motoare cureacţie. [Sil. cva-dri-re-ac-.] Page 54 53 DEBARCÁRE, debarcări, s.f. 1. Etapă a acţiunii de desantare carecuprinde atingerea solului de către desantul aerian aerotransportat sauparaşutat şi luptele pentru ocuparea primelor raioane ale subunităţilor desante.2. Acţiune de descărcare a aeronavelor (de materiale, mijloace tehnice sau deluptă) şi scoaterea echipajului (şi a pasagerilor) de la bordul unei aeronave.DECLANŞÁRE, declanşări, s.f. 1. Iniţierea procesului de deschidere aparaşutei prin acţionarea comenzii manuale. 2. Eliberarea unei aeronavetractate de cablul de remorcaj.DECLANŞATÓR, declanşatoare, s.n. 1. Comanda manuală dedeschidere a paraşutei. 2. Dispozitiv pentru separarea unei aeronave de cablulde remorcaj.DECOLÁRE, decolări, s.f. Fază de zbor a unei aeronave care dupărulajul pe sol se desprinde şi se ridică în aer în vederea efectuării zborului. ~se consideră încheiată la atingerea altitudinii de 15m pentru aviaţia civilă şi25m pentru aviaţia militară şi a unei viteze care să permită executarea unormanevre în aer în deplină siguranţă a zborului. ~ poate fi: lungă (necesitând odistanţă de rulare mare, impusă de tipul aeronavei, puterea motoarelor,greutatea aeronavei etc.), scurtă (pe distanţe relativ mici, realizată deavioanele de vânătoare şi vânătoare-interceptare cu ajutorul unor fuzee pentrua ajunge mai repede la altitudinea necesară ducerii luptei şi de avioaneleambarcate pe portavioane, cu ajutorul unor catapulte şi fuzee, din cauzapistelor foarte scurte) şi verticală (desprinderea de pe pământ a elicopterelor şiavioanelor cu decolare-aterizare verticală, de pe loc, fără rulaj prealabil, carela elicoptere se realizează cu ajutorul uneia sau mai multor elice prin creareaforţei portante, iar la avioane cu ajutorul motoarelor reactive dispuse astfelîncât la comandă modifică direcţia de orientare, desprinderea de pământ fiinddatorată forţei de reacţie, după decolare motoarele revenind în poziţieorizontală pentru zborul orizontal, la aterizare modificându-şi din nou poziţia.DECOMPRESIÚNE, decompresiuni, s.f. Proces de scădere rapidă apresiunii statice din cabina unei aeronave datorită pierderilor de gaze cauzatede lipsa etanşeităţii. ~ este asociată creşterii volumului de gaze în organism Page 55 54 DEFLEXIÚNEprovocând paliditate, ameţeli, dureri articulare, transpiraţie abundentă,traumatisme pulmonare şi accidente cardio-vasculare. [Sil. -si-u-.]DEFLEXIÚNE, deflexiuni, s.f. Schimbarea direcţiei curenţilor de aer caurmare a interacţiunii cu o aripă sau un sistem cu aripi. [Sil. -fle-xi-u-.]DEJIVRÁRE, dejivrări, s.f. Înlăturarea efectelor jivrajului. [Sil. -vra-.]DEJIVRÓR, dejivroare, s.n. Instalaţie de protecţie a unei aeronave contraformării jivrajului pe aripi, ampenaje, elice etc. ~ poate fi electric saupneumatic. [Sil. -vror.]DEJOJÁRE, dejojări, s.f. Fază de zbor a unui hidroavion prin care acestase ridică cu coca deasupra apei (valurilor) având în apă numai redanul, cuscopul de a micşora rezistenţa la înaintare.DELESTÁRE, delestări, s.f. Aruncarea lestului din baloane în scopuluşurării acestora.DELFINÁRE, delfinări, s.f. Evoluţie şerpuită a unei aeronave cu urcuşurişi coborâşuri (uşoare cabraje şi picaje) în raport cu panta de planare.DELTANAÚT, deltanauţi, s.m. Deltaplanist (înv.).DELTAPLÁN, deltaplane, s.n. 1. Aparat de zbor având forma litereigreceşti ∆ (delta), construit dintr-un schelet metalic din ţevi de duraluminiupeste care se întinde o voalură din material sintetic, având o greutate de 16-20kg. Pilotul stă fixat sub aripă cu ajutorul unui sistem format din chingi,sprijinindu-se cu mâinile de bara de comandă. Pilotarea se face prinschimbarea centrului de greutate al aparatului, prin acţionarea cu forţa braţelora barei de comandă. Decolarea se face de pe înălţimi (alergându-se până ladesprindere cu ~ în spate) sau pe teren şes prin remorcare. 2. Deltaplanism. ♦Deltaplan motorizat/cu motor = aripă delta căreia i s-a ataşat un motor clasicde putere mică. [Sil. -plan.]DELTAPLANÍSM s.n. Sport aviatic care constă în menţinerea pilotuluicât mai mult timp în aer cu deltaplanul şi aterizare de precizie. [Sil. -pla-.]DELTAPLANÍST, ­Ă, deltaplanişti, -ste, s.m şi s.f. Pilot de deltaplan.[Sil. -pla-.]DELTAPLANORÍSM s.n. Deltaplanism (înv.).DENSITÁTE, densităţi, s.f. Numărul mijloacelor de aviaţie de pe osuprafaţă etalon. ♦ Densitate de aviaţie = numărul de avioane grupate înunităţi sau subunităţi, pe unitatea de suprafaţă, care acţionează într-o zonădestinată cooperării sau sprijinul aerian. ♦ Densitate de bombe = cantitatea debombe, (în kg sau t) pe unitatea de suprafaţă (ha sau km2).DPLASAREA TRUPELOR PRIN TRANSPORT AERIAN = acţiuneatrupelor dedislocareîntr-un alt raion, de executarea unei manevresau deintrare Page 56 55 DESCHIDEREA PARAŞUTEIîntr-un dispozitiv de luptă executată pe calea aerului în scopul păstrăriicapacităţii complete de luptă în vederea împlinirii unei misiuni. Acestprocedeu este stabilit de un eşalon superior în raport de situaţia tactic-operativă, misiune şi condiţii specifice legate de menajarea resurselormaşinilor de luptă, mijloace de transport, starea vremii etc.DEPRESURIZÁRE, depresurizări, s.f. Pierderea presiunii prestabilite,ducând la egalizarea presiunii dintr-un spaţiu ermetic cu presiunea exterioară,având consecinţe grave pentru echipaj şi pasageri. [Sil. de-.]DERAPÁJ, derapaje, s.n. Derapare.DERAPÁRE, derapări, s.f. 1. Deplasare laterală a unei aeronave întimpul aterizării. 2. Executare a unui viraj cu înclinare laterală prea mică (cuajutorul palonierelor).DERÍVĂ, derive, s.f. 1. Partea fixă, anterioară a ampenajului vertical alunui avion (sau planor) destinată menţinerii traiectoriei acestuia în planvertical, asigurând stabilitatea laterală alături de eleroane, trimere etc. 2.Abatere unghiulară în plan orizontal între axul longitudinal al aeronavei şidirecţia de zbor a acesteia sub acţiunea direcţiei şi intensităţii vântului.DERIVOGRÁF, derivografe, s.n. Derivometru înregistrator. [Sil. -graf.]DERIVOMÉTRU, derivometre, s.n. Aparat de bord destinat măsurăriiunghiului de derivă a unei aeronave în zbor normal. [Sil. -tru.]DESANT AERIAN = trupe din dispozitivul de luptă, transportate pe caleaaerului şi debarcate de regulă în raioane din spatele inamicului (prin aterizaresau paraşutare) pentru a îndeplinii misiuni de luptă. Se utilizează trupespecializate de desant-paraşutare sau din orice armă antrenate pentru acţiuniaerodesante. ~ poate fi: tactic (alcătuit de regulă din trupe de infanterieîntărită, desantate în ofensivă în raioane a căror ocupare stânjeneşte manevrainamicului sau îi prăbuşeşte apărarea - puncte din teren determinate pe căi decomunicaţii, capete de pod, defileuri - unde se pot duce acţiuni de luptăindependente până la instalarea în dispozitivul de ofensivă a primelorelemente ale trupelor principale) şi operativ (alcătuit din trupe de desant-paraşutare şi/sau alte trupe de diferite arme, desantate în adâncimea operativăa inamicului în vederea ocupării unor obiective importante - treceri pestecursuri de apă, noduri de comunicaţii etc.). ~ se poate utiliza şi în apărare însprijinul contraloviturilor şi a contraatacurilor sau în alte situaţii de luptă.DESANTÁRE, desantări, s.f. Acţiunea de lansare a unui desant.DESCHIDEREA PARAŞUTEI = declanşarea paraşutei în aer. ♦Deschiderea automată a paraşutei = ~ imediat după părăsirea aeronavei decătre paraşutist (ataşarea carabinei cablului comenzii automate de cablul central Page 57 56 DETURNÁREal avionului, întinderea cablului comenzii automate şi smulgerea acestuia subacţiunea greutăţii paraşutistului), fiind utilizată în special în lansareaparaşutiştilor începători, a desanturilor sau a materialelor. ♦ Deschidereacomandată a paraşutei = ~ pe timpul căderii libere prin acţionarea comenziimanuale de către paraşutist după un timp de cădere stabilit prin tema de saltsau misiune. ♦ Deschiderea instantanee a paraşutei = ~ asigurată prin modulde pliere, care are loc aproape simultan cu acţionarea comenzii paraşutei, fiindproprie paraşutelor de rezervă sau de salvare. ♦ Deschiderea progresivă aparaşutei = ~ asigurată prin modul de pliere, în care forţele care iau naştere ladeschiderea paraşutei sunt organizate şi repartizate astfel încât şocul dinamiccreat la deschiderea paraşutei să fie cât mai mic şi uşor suportat de paraşutistsau de către materiale. ♦ Deschiderea paraşutei la vedere = în cadrullansărilor în grup de către paraşutişti, constând în urmărirea coechipierilor petimpul căderii libere şi acţionarea comenzii de deschidere a paraşutei înacelaşi timp în care şeful grupului sau căpitanul echipei deschide paraşutaproprie, fiind utilizată în scopul unei bune eşalonări în timp şi spaţiu aparaşutiştilor.DETURNÁRE, deturnări, s.f. Schimbarea traiectului de zbor a uneiaeronave sau furtul acesteia în scop de şantaj sau ca act de piraterie aeriană.DIFUZÓR, difuzoare, s.f. Conductă a unui reactor sau a unei turbine cureacţie în a cărei secţiune transversală creşte în sensul curgerii fluidului şi încare are loc transformarea parţială a energiei cinetice în energie potenţială afluidului, micşorându-se viteza de curgere şi crescând presiunea statică aacestuia. Sin. tub de aspiraţie.DÍNGHI, dinghi, s.n. Barcă pneumatică destinată salvării echipajuluiaeronavei.DIRÉCŢIE, direcţii, s.f. 1. Parte mobilă a ampenajului vertical cuajutorul căreia pilotul manevrează avionul sau planorul în plan vertical. 2.Orientare în spaţiu a unei acţiuni. ♦ Direcţie de lansare/paraşutare = traiectuloptim pe care se înscrie o aeronavă în vederea lansării paraşutiştilor sau amaterialelor pentru atingerea zonei de aterizare propuse. [Sil. -ţi-e.]DIRIJÁBIL, dirijabile, s.n. Aerostat cilindric de secţiune circulară sauovală, cu extremităţile alungite, umplut cu gaz uşor (hidrogen, heliu) sau cuaer cald, dispunând de organe de propulsie şi comandă care îi asigurădeplasarea în orice direcţie, la diferite altitudini, fără a fi la discreţia curenţiloratmosferici cum este cazul baloanelor libere.DIRIJÁRE, dirijări, s.f. Conducere, îndrumare. ♦ Dirijare aerodinamică =~ uneirachetecuajutorulaerului careacţioneazăasupraaripioarelor depe corpulacesteia şi care pot căpăta diverse poziţiiîn funcţie de direcţia de înaintare. ♦ Page 58 57 DISPOZITÍVDirijarea aviaţiei = activitate de asigurare prin mijloace radioelectronice şi detransmisiuni a ieşirii avioanelor la ţinte pentru executarea unei misiuni deluptă.DISC DE ATERIZARE/ŢINTĂ = placă circulară plată, de regulăelectronică, dotată cu senzori care marchează rezultatul în centimetri faţă deperformanţa 0,00m atinsă de un paraşutist în proba de precizia aterizării.Discul care marchează performanţa 0,00m (centrul punctului fix) arediametrul de 3cm.DISCOJET, discojeturi, s.n. Aerodină lenticulară destinată transportuluide persoane pe distanţe scurte, având capacitate redusă (două persoane). [Pr.engl. díscoget]DISPÉCER, dispeceri, s.m. 1. Funcţie tehnico-organizatorică ce asigurăcontrolul şi conducerea centrală, operativă şi permanentă a zborului. 2.Persoană calificată îndeplinind această funcţie.DISPOZITÍV, dispozitive, s.n. 1. Ansamblu de piese legate între ele, careîndeplineşte o anumită funcţie într-un sistem tehnic. ♦ Dispozitiv de largare =sistem de separare rapidă a voalurii paraşutei principale, după o funcţionareincorectă, pentru a asigura deschiderea corectă a paraşutei de rezervă. ♦Dispozitiv de stabilizare = suprafaţă textilă sau paraşută cu rol de stabilizare acăderii libere a unui paraşutist sau a unui tandem de paraşutişti. ♦ Dispozitivpentru deschidere automată = aparat de construcţie specială (format înprincipal dintr-o capsulă aneroidă, mecanism de ceasornic şi sisteme de arcuri)putând fi ataşat paraşutei principale (sau de rezervă), pentru a o deschide laaltitudinea stabilită în caz că paraşutistul nu a acţionat comanda manuală latimp. ♦ Dispozitiv pentru rezolvarea incidentelor în paraşutism = cuţit special,ascuţit pe ambele părţi, având vârful bont sau lamă subţire şi ascuţită ataşatăunui mâner special, uşor de manevrat, destinat tăierii rapide a suspantelorparaşutei care a funcţionat incorect în caz de imposibilitate de a larga voaluraparaşutei, pentru a putea deschide în siguranţă paraşuta de rezervă. 2.Dispunerea trupelor în vederea executării unei misiuni. ♦ Dispozitiv de luptăa formaţiei de avioane = dispunere în zbor a avioanelor în scopul executării încomun a unei misiuni în deplină securitate a zborului, importante fiind pentruaceasta: distanţa dintre avioane (măsurată în sensul frontului), adâncimeaformaţiei (măsurată în direcţia de zbor de la primul la ultimul avion peîntregul dispozitiv de luptă), lărgimea formaţiei (măsurată de front pe întreguldispozitiv de luptă), înălţimea formaţiei (dată de măsurarea pe verticală aspaţiului ocupat de toate avioanele). Dispozitivele de luptă folosite pentrucelule sunt în: linie, diagonală, fir de avioane, pentru patrule - săgeată saudiagonală, pentru escadrile - săgeată, diagonală sau serpentină de patrule. Page 59 58 DISTÁNŢĂDISTÁNŢĂ, distanţe, s.f. Interval care desparte două puncte în spaţiu. ♦Distanţă de aterizare = spaţiul parcurs de o aeronavă care vine la aterizare,calculat din momentul începerii acestei faze de zbor de la altitudinea de 25m(15m pentru aviaţia civilă), până la oprirea sa pe sol. ♦ Distanţă de decolare =spaţiul parcurs de o aeronavă, calculat din momentul începerii fazei dedecolare până la atingerea altitudinii de 25m (15m pentru aviaţia civilă). ♦Distanţă de zbor = traseul aerian parcurs de o aeronavă de la punctul dedecolare la cel aterizare. ♦ Distanţa maximă de zbor = traseul aerian parcurscu folosirea integrală a combustibililor de la bordul aeronavei.DISTRUGĂTOR DE PORTANŢĂ = spoiler specializat, montat lângă fuzelaj, care descoperă la bracare o deschidere completă a aripii prin caretrec fileurile de aer pe intrados, producând scăderea portanţei în zonarespectivă, reducând efectul de hipersustentaţie şi mărind capacitatea defrânare a aeronavei. DRUM, drumuri, s.n. Unghiul format între direcţia meridianului şitraiectul obligat sau real urmat de aeronavă. Sin. unghi de drum.DURALUMÍNIU s.n. Aliaj de aluminiu, cupru, magneziu, mangan şi alteelemente, având o rezistenţă ridicată, obţinută prin tratament termic, fiindutilizat în aviaţie pe scară largă pentru crearea unor piese care necesităgreutate specifică mică şi rezistenţă ridicată. [Sil. dur-, -niu, pr. -nĭu.]DURÁTĂ, durate, s.f. Interval de timp în care se desfăşoară o acţiune. ♦Durată de zbor = timpul cât o aeronavă se poate menţine în aer în condiţii desecuritate. ♦ Durata maximă de zbor = timpul maxim de menţinere în aer aunei aeronave în condiţii de securitate cu utilizarea integrală a combustibililoraflaţi la bord. Page 60 59 ECÁRT, ecarturi, s.n. Diferenţa dintre viteza maximă şi cea minimă dezbor orizontal a unei aeronave.ECHIPÁJ, echipaje, s.n. 1. Totalitatea personalului prevăzut să asigureconducerea şi deservirea unei aeronave. ~ are un comandant şi un număr depersoane cu roluri şi misiuni bine stabilite. 2. Grup de sportivi paraşutişti aflaţila bordul unei aeronave.ECHIPAMÉNT, echipamente, s.n. Totalitatea pieselor şi dispozitivelorcare îndeplinesc o anumite funcţii într-un sistem tehnic. ♦ Echipament debord = ansamblul aparatelor, mecanismelor şi instalaţiilor de la bordul uneiaeronave pentru controlul zborului, a navigaţiei, a funcţionării motorului şi aaparaturii radio, electrice şi de oxigen, a aparatelor de comandă şi control deluptă (manşă, paloniere, levier de comandă a voleturilor, levierul de comandăal compensatorului, sistemul de prindere şi declanşare a cablului de remorcaj,aparatul de emisie-recepţie, instalaţia sau inhalatorul de oxigen. ♦ Echipamentde măsurare a distanţei = sistem ce permite măsurarea spaţiului dintreipotenuza între aeronavă şi staţia de pe sol care poate transmite simultancotele la 100 de aeronave cu o precizie de 3% din distanţa măsurată. ♦Echipament din controlul traficului aerian = sistem ce permite dirijarea unuinumăr mare de aeronave, folosit pe lângă radarul primar, având un radarsecundar de supraveghere (v.) căruia îi corespunde la bordul aeronavei un blocemiţător-receptor care afişează pe ecrane codul aeronavei cerut de operatorulde sol, înălţimea barometrică a aeronavei, codurile de avarie (avarie generală,avarie radio sau deturnare) etc.ECHIPĂ DE GAZE = grup de persoane specializate în umplereaaerostatelor cu gaz.EFECT COANDĂ = fenomen aero- sau hidrodinamic, descoperit desavantul român Henri Coandă, manifestat prin tendinţa unui jet fluid de a seataşa la un perete convex aflat în imediata sa apropiere, având următoarelecaracteristici: apariţia unei depresiuni pe suprafaţa peretelui învecinat,accelerarea fluidului în orificiul de accelerare a jetului şi amestecarea prinantrenare a fluidului din jet cu cel din mediul ambiant, putându-se obţine efecte Page 61 60 EFUZOR REACTIVde: depresiune, ejecţie, amestec, deplasare, amplificare etc. ~ se aplică la:amplificarea forţelor de reacţie, atenuarea zgomotelor gazodinamice, reglareacurgerii pe suprafaţa unor corpuri (avioane), ventilaţie. Prima aplicaţiepractică a ~ a fost dotarea aripilor de avion cu fante la bordul de atac şi cuvoleturi articulate la bordul de scurgere pentru mărirea portanţei la vitezereduse şi la unghiuri de incidenţă mari. Alte aplicaţii ale ~ se întâlnesc laturbinele cu gaze, vehicule cu pernă de aer, rachete etc. Experimental ~ seaplică la farfuriile zburătoare, prin realizarea unei depresiuni pe suprafaţa unuiprofil curb pe care se deplasează o peliculă de fluid cu viteză mare, obţinându-se o forţă portantă care nu necesită deplasarea profilului ca în cazul aripii deavion.EFUZOR REACTIV = tub cu secţiune crescătoare, profilat longitudinal,aflat în partea din spate a motoarelor reactive, utilizat pentru o ultimăaccelerare a masei de fluid ce părăseşte motorul, obţinându-se o forţă reactivăde propulsie. Viteza locală a gazelor la trecerea prin efuzorul reactiv fac sădistingem: efuzoare subsonice, cu ajutaj convergent şi efuzoare supersonice,cu ajutaj convergent-divergent (tip Laval).EJECTÁRE, ejectări, s.f. Metodă de părăsire rapidă în caz de pericol aunei aeronave de către echipaj. ~ se efectuează pirotehnic prin catapultareapilotului sau a cabinei întregului echipaj, lansarea făcându-se vertical sau spreînainte la o altitudine suficientă funcţionării paraşutei de salvare (chiar de lanivelul solului sau de sub nivelul mării).EJECTÓR, ejectoare, s.n. Piesă tubulară a unui motor cu reacţie prin caregazele sunt evacuate în atmosferă.EJÉCŢIE, ejecţii, s.f. Evacuarea cu viteză mare printr-un ajutaj a unuicurent de fluid utilizat pentru propulsie.ELERÓN, eleroane, s.n. Dispozitiv de forma unei aripioare plasat lacapătul planului cu ajutorul căruia se realizează mişcarea avionului sauplanorului în zbor. Sin. aripioară.ELÍCE, elice, s.f. Componentă a sistemului motopropulsor formată dindouă sau mai multe pale confecţionate din lemn, material plastic sau metaluşor, profilate aerodinamic şi prinse într-un butuc şi antrenate de motor înmişcare de rotaţie pentru a produce o forţă de tracţiune sau împingere asupraaeronavei pe care este montat sistemul. ~ pot fi bipale, tripale, cvadripale,coaxiale. ♦ Elice cu pas variabil = ~ care are posibilitatea de a modificaunghiul de dispunere al palelor faţă de axa de rotaţie în funcţie de regimul dezbor (viteza de deplasare şi turaţia motorului) în scopul realizării unui cuplumotor pozitiv. ♦ Elice propulsivă = ~ montată în spatele motorului. ♦ Eliceîntubată = ~ montată într-un carenaj profilat în scopul obţinerii unui surplus de Page 62 61 EMBARGO AERIANforţă tractoare. ♦ Elice în pas drapel = calarea elicei (v.) în mod intenţionat aunui rotor scos din funcţie pentru a nu intra în fenomenul de autorotaţie (v.) şide a frâna astfel aeronava prin producerea unui consum mare de putereaerodinamică. Procedeul este utilizat şi în cadrul demonstraţiilor aeriene.ELICOPTÉR, elicoptere, s.n. Giravion (v.) a cărei susţinere în zbor esteasigurată de una sau mai multe elice portante, antrenate de unul sau mai multemotoare clasice sau cu reacţie, care aterizează şi decolează pe verticală. ~ sepoate deplasa în zbor în orice direcţie, în funcţie de situaţie şi poate rămâneîntr-un punct fix la verticala unui punct oarecare de pe sol. ~ se compune din:elice portantă (cu axul sau axele aproximativ perpendiculare pe axullongitudinal al aparatului), fuzelaj, elice pe coadă (cu rol de compensare amomentului de giraţie provocat de reacţia aerului asupra palelor rotorului),motoare şi tren de aterizare (v.). ♦ Elicopter hibrid: ~ în stadiu experimental, care încorporează în design caracteristici de avion (aripidotate cu motoare), atingând viteze de până la 400 km/h. ♦ Elicopter militar = ~ utilizat pentru misiuni de luptă (sprijin cu foc al trupelor terestre,lupta împotriva elicopterelor inamice) fiind înzestrat cu armament de bordcorespunzător. ♦ Elicopter sanitar = ~ amenajat în vederea executării demisiuni cu caracter sanitar. ♦ Elicopter utilitar = ~ dotat pentru executareamisiunilor de tratament chimic din agricultură şi silvicultură. ♦ Elicoptercisternă = ~ destinat transportului de lichide şi poate participa la acţiuni destingere a incendiilor. ♦ Elicopter macara = ~ destinat transportului degreutăţi cu volum mare (în general în construcţii). [Sil. -pter.]ELICOPTERÍST, elicopterişti, s.m. Pilot de elicopter. [Sil. -pter-.]ELICOSTÁT, elicostate, s.n. Aparat de zbor prevăzut cu elice portante,ataşate unor aerostate tip dirijabil legate între ele printr-un cadru metalic pecare se află o cabină şi două motoare care acţionează elicea. [Sil. -stat.]ELICOTÉCĂ, elicoteci, s.f. Colecţie de imagini filmate din elicopter.ELIGÁRĂ, eligări, s.f. Totalitatea instalaţiilor de pe un eliport (v.) pusela dispoziţia pasagerilor.ELIPÓRT, eliporturi, s.n. Teren de dimensiuni reduse special amenajatcu instalaţiile şi clădirile necesare decolării şi aterizării elicopterelor. ~ are osuprafaţă cuprinsă între 500-1000m2 nefiind necesară înlăturarea clădirilor,copacilor sau a obstacolelor naturale din zonă, datorită decolării-aterizăriielicopterelor care se face pe verticală. ~ pot fi situate în puncte aglomerate dincentrele urbane sau pe acoperişuri orizontale.ELITROPLÁN, elitroplane, s.f. Aeronavă la care ampenajul este înlocuitde elitre aşezate sub aripă. [Sil. -plan.] Page 63 62 EMBARGO AERIAN = act prin care un stat sau un grup de state interzicîn caz de conflict circulaţia aeriană înspre şi dinspre statul sau grupul de statevizate şi reţin forţat aeronavele contraveniente.ENCULESCU, ADINAENCULESCU, ADINA (1975, Timişoara - 1994, Timişoara), paraşutistăremarcabilă, cu un palmares bogat în cei aproape cinci ani de activitatesportivă; în 1993 devine prima campioană europeană de paraşutism aRomâniei în proba de acrobaţie - tineret. În acelaşi an a cucerit locul I lasenioare, tot în proba de acrobaţie, completându-şi salba de medalii obţinute lanivel naţional, balcanic şi european individual şi pe echipe. A decedat în urmaunui accident de circulaţie.EPÉNGLU, epengluri, s.n. Evoluţie în zborul acrobatic, compusă dintr-unnumăr de viraje executate la 180° pe panta de urcare şi coborâre, urmate apoide aterizare.ESCÁDRĂ, escadre, s.f. Unitate militară de aviaţie cu aeronave de acelaşitip, comandată, de regulă, de un general. [Sil. -dră.]ESCADRÍLĂ, escadrile, s.f. Subunitate tactică de bază a aviaţiei militare,compusă din patrule de aviaţie din aceeaşi categorie, fiind dotată cu personalnavigant şi tehnic care asigură pregătirea şi ducerea acţiunilor de luptă. ♦Escadrilă de luptă = ~ dispusă pe un aerodrom al unităţii din care face parte înraport cu situaţia tactică sau cerinţele de dispersare, fiind capabilă săîndeplinească misiuni de luptă independente. [Sil. -dri-.]ESCÁLĂ, escale, s.f. 1. Oprire pe traseu a unei aeronave pentru îmbarcaresau debarcare de pasageri, încărcare/descărcare de mărfuri, aprovizionare cucombustibili şi lubrifianţi, efectuarea de revizii şi reparaţii etc. 2. Localitate încare are loc oprirea.ESCAMOTÁRE, escamotări, s.f. Operaţiune prin care trenul de aterizareal unei aeronave se retractează în interiorul aripii sau a fuzelajului reducându-se rezistenţa la înaintare, ce are drept rezultat obţinerea unui surplus de vitezăsau o reducere a puterii motorului.ESCÓRTĂ, escorte, s.f. Formaţie de avioane militare de luptă careînsoţesc pe timp de război aeronave şi vapoare de transport sau comerţ pentrua le proteja contra atacurilor inamice.ESCORTÁRE, escortări, s.f. Misiune de însoţire executată cu scopulprotejării navelor proprii.ESCORTÓR, escortoare, s.n. Avion cu misiunea de escortă.ESEIÓR, eseiori, s.m. Pilot sau paraşutist profesionist care încearcăprototipurile şi aeronavele noi în zbor. Sin. pilot/paraşutist de încercare.ESEIÁJ, eseiaje, s.n. Încercarea în zbor a aeronavelor. Page 64 63 ESTÍMĂ, estime, s.f. Metodă de determinare a poziţiei aeronavei înzbor folosind ca elemente de bază drumul şi distanţa parcursă faţă de unpunct determinat precis prin observaţii astronomice. ~ utilizează drept procedee EXTRADÓStrasarea elementelor de navigaţie pe hartă sau calculul cu ajutorul traseelor deestimă, punctul obţinut se numeşte punct estimat, iar navigaţia bazată peestimă - navigaţie estimată.EŞALÓN, eşaloane, s.n. 1. Altitudine de zbor. 2. Element component aldispozitivului unei unităţi militare, însărcinat cu diverse misiuni. ♦ Eşalonprecursor = formaţiune de militari care precede deplasarea unei unităţi deaviaţie, în scopul recunoaşterii raionului de dispunere şi pregătirii acestuia. ♦Eşalon rulant = ~ format cu ocazia mutării pe un alt aerodrom a personaluluitehnic şi de deservire, materiale, documente cu ajutorul autovehiculelor sau pecăile ferate, care nu au făcut obiectul încadrării în alte ~. ♦ Eşalon volant = ~format la mutarea pe alt aerodrom a materialului volant (aeronave), apersonalului navigant şi a celui stabilit de comandant.EŞALONÁRE, eşalonări, s.f. Dispunere în timp şi spaţiu a aeronavelorsau paraşutiştilor în cădere liberă în scopul prevenirii abordajelor.ETAJÁRE, etajări, s.f. Suprapunere cu paraşutele în proba de lucrurelativ pe cupolă.ETAMBÓU, etambouri, s.n. Ax de fixare al derivei.ETAPĂ DE ZBOR = interval de timp în care se execută instruireapractică şi antrenamentul în zbor al piloţilor şi paraşutiştilor.ETUFÓR, etufoare, s.n. Dispozitiv destinat opririi rapide al unui motor deavion, obturând accesul aerului în carburator.EVOLÚŢIE, evoluţii, s.f. Mişcare de ansamblu executată de o aeronavă.[Sil. -ţi-.]EXTRACTOÁRE, extractoare, s.f. Paraşută extractoare (v.).EXTRADÓS, extradosuri, s.n. Partea superioară a conturului unui profilde aviaţie (v.), cuprinsă între bordul de atac şi bordul de scurgere, pe care întimpul zborului se exercită o depresiune. Page 65 64 FACTOR DE SARCINĂ = raport care indică de câte ori solicitarea întimpul unei evoluţii este mai mare decât în zbor normal, suprasolicitareaexcesivă putând duce la moartea pilotului. În calcul nu se iau factori de sarcinămai mari de 12.FÁNTĂ, fante, s.f. Deschidere sau secţiune în profilul aerodinamic cu rolde stabilizare, direcţie etc.FAR, faruri, s.n. Mijloc de semnalizare optică. ♦ Far de aerodrom = ~destinat identificării aerodromului, amplasat pe sau în imediata apropiere aacestuia. Fascicolele de lumină (albe, colorate sau alternante albe-colorate cufrecvenţa de 12-30/min.) nu trebuie umbrite de obstacole. ♦ Far deidentificare = ~ destinat mai bunei identificări a aerodromului şi emitefascicole de lumină verde sub formă de semnale de identificare în codul morsecu frecvenţa de 6-8 cuvinte/min.FARFURIE ZBURĂTOARE = aerodină lenticulară de forma uneifarfurii răsturnate, aflată în fază de cercetare. Sin. parţial O.Z.N., U.F.O. (v.).FENOMEN DE OGLINDĂ = miraj caracteristic zborului pe mare, fiindpozitiv (când razele soarelui vin dinspre apus, apa este percepută mai aproapedecât în realitate) şi negativ (când razele soarelui vin dinspre răsărit, apa estepercepută mai departe decât în realitate).FERÚRĂ, feruri, s.f. Piesă de metal utilizată la asamblarea unor elementecomponente ale unei aeronave, fiind confecţionată din aliaje de aluminiu saudin oţeluri speciale. ~ cele mai importante care încastrează aripile de consolăla fuzelaj, au o tensiune de rupere de 140-180kg/mm2.FIABILITATE s.f. Grad de siguranţă caracterizând sistemele complexe,de mare importanţă în construirea aeronavelor şi a aparaturii de bord.FINEŢE AERODINAMICĂ = raport dintre portanţă (v.) şi rezistenţa laînaintare a unui profil aerodinamic care se deplasează în atmosfera terestră. ~ Page 66 65 depinde de forma corpului şi de parametrii săi de mişcare, valorile mari aleraportului caracterizând aeronavele care posedă calităţi bune de zbor.FLAPS, flapsuri, s.n. Aripioară situată în partea dinapoi a planurilor unuiavion sau planor pentru a-i mări portanţa.FORŢÁJFLÉTTNER, flettnere s.n. Compensator aerodinamic aflat la parteadinapoi al unui flaps, a profundorului sau a direcţiei unui avion destinatreducerii reacţiei comenzilor. [Sil. flet-, pr. engl. flétnăr.]FLÓTĂ, flote, s.f. Totalitatea navelor unui stat. ♦ Flotă aeriană = a)totalitatea aeronavelor aparţinând unui stat sau unui grup de state; b)totalitatea marilor unităţi aeriene afectate unei regiuni sau unui anumit scop. ♦Flotă comercială = totalitatea aeronavelor destinate transportului de călători şide mărfuri sau intereselor economice, grupate în jurul unei companii. ♦ Flotămilitară = totalitate aeronavelor militare ale unui stat.FLOTILĂ DE AVIAŢIE = unitate de aviaţie care grupează mai multeescadrile de aceeaşi categorie.FLOTÓR, flotoare, s.n. Corp plutitor profilat aerodinamic, din lemn saumetal, închis etanş destinat plutirii şi alunecării pe apă a unui hidroavion sau aaltui tip de aeronavă.FLUTTER s.n. Fenomen aeroelastic propriu aeronavelor, caracterizat prinapariţia în timpul zborului a unor oscilaţii ale elementelor de structură datorateinteracţiunii dintre forţele aerodinamice şi cele elastice. Sursa ~ este curentulde aer care se scurge în jurul aparatului de zbor depinzând de forţele inerţialeşi disipatice ale structurii respective. ~ poate provoca distrugerea parţială saucompletă a aeronavei, evitându-se prin zboruri la viteze superioare vitezei dela care începe să se simtă acest fenomen. [Sil. flut-, pr. engl. flátăr.]FORMAŢIE DE AVIOANE/ELICOPTERE = grupare de aeronavefăcută în moduri diferite, în vederea îndeplinirii unei misiuni într-un dispozitivunic. ~ pot fi de acoperire, având misiunea de a acoperi celelalte ~ împotrivaatacurilor prin surprindere ale aviaţiei inamice. Aeronavele de acoperirezboară mai sus şi mai în spate decât cele însoţite pe 1-2 eşaloane în dispozitivlarg şi la distanţe care să asigure realizarea misiunilor aviaţiei proprii şiintervenţia oportună în respingerea atacurilor.FORMĂ AERODINAMICĂ = profil aerodinamic (v.).FORTĂREÁŢĂ, fortăreţe, s.f. Avion bombardier de protecţie, blindatputernic.FORŢÁJ, forţaje, s.n. Creştere a tracţiunii motoarelor turboreactoare pe operioadă scurtă de timp pentru a reduce distanţa şi timpul de decolare, mărirea Page 67 66 vitezei de zbor peste viteza maximă, mărirea vitezei ascensionale a avionuluipentru a atinge înălţimea ordonată în timpul cel mai scurt. ~ se realizează prinarderea suplimentară a unei cantităţi de combustibil în camerele de forţaj(dispuse în spatele turbinei motorului) şi este folosit doar în situaţii speciale.FORŢĂFORŢĂ, forţe, s.f. 1. Armată. ♦ Forţă aeriană = grupare operativăarmată formată din unităţi de aviaţie de diferite categorii. ♦ Forţe aeroterestre= unităţi din armata de uscat dotată cu subunităţi de aviaţie care deservescnecesităţi proprii. ♦ Forţă aeronavală/aeromaritimă = unitate a marineimilitare dotată cu subunităţi de aviaţie proprii cu baza pe litoral sauambarcate, participând la misiuni specifice. ♦ Forţă aeriană tactică = ~ în acărei compunere intră forţe aeroterestre şi aeronavale. ♦ Forţă aerianăstrategică = ~ dotată cu avioane de cercetare şi alarmare îndepărtată, detransport, de realimentare în aer, rachete strategice şi cu rază medie deacţiune; este destinată distrugerii obiectivelor strategice din interiorulteritoriului inamic, intervenţiei rapide şi distrugerii armelor de nimicire înmasă şi descurajării atacurilor din partea adversarilor. 2. Acţiune care,exercitată de un sistem asupra altuia, îi schimbă starea de mişcare sau derepaus. ♦ Forţă aerodinamică = ~ exercitată de un fluid gazos în mişcareasupra unui corp aflat în întregime în acel fluid. În funcţie de aceasta şi demomentele aerodinamice se definesc coeficienţii aerodinamici; se mainumeşte şi rezistenţă aerodinamică. ♦ Forţă aerodinamică totală = rezultantatuturor forţelor de presiune care apar pe corpul introdus în fluid. ♦ Forţăreactivă = ~ de recul datorată unui jet reactiv (v.) sau a altei substanţeevacuate din ajutajul unui motor cu reacţie, fiind echivalentă cu suma forţelorde presiune ale gazelor pe suprafaţa interioară a camerei de ardere şi aajutajului reactiv, valoarea sa fiind proporţională cu viteza jetului respectiv. ♦Forţă specifică de tracţiune = produsul dintre presiunea de frânare a gazelor însecţiunea minimă a ajutajului şi suprafaţa acestei secţiuni, raportat la debitulpropulsantului care trece prin ea. Valoarea acesteia este egală cu produsuldintre impulsul specific al motoarelor cu reacţie şi densitatea propergolului.FOTOGRAFIE AERIANĂ = imagine a unei porţiuni de teren obţinutădintr-o aeronavă cu ajutorul camerelor aerofotogrammetrice. ~ pot fi: plane(axa de fotografiere este orientată vertical sau înclinată faţă de verticală cu 3°pentru scopuri topografice şi cu 25° pentru cercetare), deperspectivă/panoramică (axa de fotografiere este înclinată faţă de verticală laun unghi mai mare 25°), stereoscopică (permite evidenţierea în condiţii maibune a formelor de relief). Pe ~ se pot face măsurători precise asupraobiectivelor pe care le reproduc. Sin. fotogramă. Page 68 67 FOTOGRÁMĂ, fotograme, s.f. Fotografie aeriană. [Sil. -gra-.]FOTOGRAMMETRÍE s.f. Tehnică de determinare exactă a formelor,dimensiunilor şi poziţiei în spaţiu a detaliilor fixe sau mobile din teren cuajutorul fotogramelor. ~ este utilizată în special în acţiunile militare, pentru a FUZELÁJrealiza rapid schimbările esenţiale ale configuraţiei terenului, întocmireahărţilor militare, a planurilor suprafeţelor etc. [Sil. -gram-, -tri-.]FOTOMITRALIÉRĂ, fotomitraliere, s.f. Aparat de instruire folositpentru verificarea tragerilor din avion, ale cărui fotografii dau posibilitateaurmăririi corectitudinii tragerii. Sin. mitralieră fotoelectrică. [Sil. -tra-li-e-.]FRÂNĂ AERODINAMICĂ = dispozitiv adaptat unei aeronave destinatmicşorării vitezei acesteia sau opririi sale.FRONTUL UNDEI DE ŞOC = loc geometric al punctelor atinse de undade şoc, având formă conică în cazul deplasării unui corp printr-un fluid.FUM, fumuri, s.n. Panglică textilă care indică cea mai mică adiere avântului, utilă deltaplaniştilor la decolare şi paraşutiştilor în aterizarea deprecizie.FURCĂ DE PILOTAJ = dispozitiv rotativ anexat unui ax vertical fixat însol, la care se ataşează un mâner în forma literei „D”. ~ permite unuiaeromodel să zboare, nepilotat de sportiv, până la terminarea combustibilului.FUZÉE, fuzee, s.f. Rachetă propulsată prin aer cu ajutorul gazelor arsecare ies dintr-un efuzor. ♦ Fuzee auxiliară de start = accelerator de tip rachetăcare ajută la decolarea mai rapidă a unor aeronave.FUZELÁJ, fuzelaje, s.n. Parte componentă a unei aeronave, profilatăaerodinamic, constituind spaţiul util de transport. ~ uneşte celelalte părţi aleaeronavei (aripi, ampenaj, tren de aterizare, motor etc.). Rezistenţa ~ esteasigurată de cadre transversale şi lise longitudinale care servesc ca sprijinpentru înveliş. ♦ Fuzelaj-cocă = corpul hidroavionului care se scufundăparţial în apă. Page 69 68 GAMĂ DE ACROBAŢIE = succesiune de figuri acrobatice aerieneimpuse (lupinguri, viraje etc.).GENERATOR DE HIDROGEN = aparat care furnizează gazul necesarumplerii unor aerostate cu hidrogen.GENIU­AERODROMURI = specializare a armei geniu în vedereaamenajării, întreţinerii şi deservirii aerodromurilor militare.GHIDRÓPĂ, ghidrope, s.f. Frânghie care atârnă de nacela unui aerostatşi a cărui capăt liber este în contact cu solul, pentru a menţine balonul la oînălţime constantă. [Sil. -dro-.]GIRÁŢIE, giraţii, s.f. Mişcare unghiulară a unei aeronave în jurul axei degiraţie, definită ca axa perpendiculară pe axa longitudinală a aparatului şisituată în planul său de simetrie. [Sil. -ţi-.]GIRAVIÓN, giravioane, s.n. Aerodină a cărei susţinere este asigurată înmod esenţial printr-un sistem de suprafeţe rotative. Din categoria ~ fac parte:elicopterul, convertoplanul, autogirul, vertoplanul. [Sil. gir-a-.]GIROBUSÓLĂ, girobusole, s.f. Aparat giroscopic cu ajutorul căruia seefectuează orientarea în spaţiu a unei aeronave.GIROCLIMOMÉTRU, giroclinometre, s.n. Aparat giroscopic careindică înclinarea laterală a unei aeronave în zborul fără vizibilitate, fiindfrecvent utilizat. Se compune din două indicatoare: de viraj şi de glisadă. Sin.clinometru giroscopic. [Sil. -cli-, -tru.]GIRODÍNĂ, girodine, s.f. Aparat de zbor combinat la care forţa portantăeste creată de un sistem de aripi rotative, rotorul fiind independent de organulde propulsie (elicea), acţionarea acestora fiind făcută de motoare diferite(autogirul, vertoplanul etc.).GIRODIRECŢIONÁL, girodirecţionale, s.n. Aparat de bord giroscopicpentru determinarea şi menţinerea poziţiei azimutale a unei aeronave, utilizat Page 70 69 în special în zborul fără vizibilitate şi cel automat. ~ este mai sensibil şi maiprecis decât busola. Sin. semicompas giroscopic, girocompas. [Sil. -ţi-o-]GIROMÉTRU, girometre, s.n. Instrument giroscopic de bord caredetermină şi înregistrează viteza de rotaţie a aeronavei. [Sil. -tru.]GLISÓRGIROORIZÓNT, giroorizonturi, s.n. Aparat de zbor giroscopic utilizatspre materializarea liniei orizontului, permiţând cunoaşterea poziţiei aeronaveifaţă de aceasta. ~ este utilizat în zborul automat şi în cel fără vizibilitate.GIROPILÓT, giropiloţi, s.m. Aparat giroscopic de bord destinatmenţinerii traiectului prestabilit al unei aeronave şi asigurării trecerii automatepe un alt traiect (drum). Sin. pilot automat.GIROPLÁN, giroplane, s.n. Autogir prevăzut cu un rotor cu patru palecare se rotesc în jurul unui ax aproape vertical situat în planul longitudinal alaeronavei şi cu aripă de avion fixă. [Sil. -plan.]GIROSCÓP, giroscoape, s.n. Piesă cu simetrie axială menţinută înmişcare de rotaţie, menţinând direcţia iniţială a axei de rotaţie faţă de unsistem de referinţă inerţial. Proprietăţile ~ se utilizează la determinareapoziţiei în spaţiu a unei aeronave în cadrul zborului instrumental (fărăvizibilitate). ~ intră în compunerea diverselor aparate de bord (girodirecţionaletc.) [Sil. -scop.]GIROVERTICÁL, giroverticale, s.n. Giroscop cu axa de rotaţie verticală.GIURÉTĂ, giruete, s.f. Instrument metrologic utilizat pentrudeterminarea direcţiei şi măsurarea vitezei şi intensităţii vântului. ~ estecompusă dintr-un cadran circular gradat pe care se mişcă indicatorul punctelorcardinale şi o plăcuţă de metal care capătă o anumită înclinare faţă de verticalăsub acţiunea vântului, indicându-i intensitatea. [Sil. -ru-e-.]GISMÉNT, gismente, s.n. Unghi format de axa unei aeronave în zbor cudirecţia unui post de radio-emisie de pe sol.GLĂVAN, IOAN (1969, Timişoara). Pasionat al sporturilor aviatice,vicecampion naţional la deltaplanism, categoria 16-19 ani, individual 1988,urcând de mai multe ori pe podium în întrecerile pe echipe la deltaplanism şiparapantism. Este primul pilot de dirijabile şi baloane libere cu aer cald (după1990) şi primul pilot de motoparapantă din România. Mai are salturi cuparaşuta şi zboruri cu motodeltaplane, avioane şi avioane ultrauşoare,motoplanoare şi elicoptere. Este membru fondator al secţiei de paraşutismC.S. „Universitatea” din Timişoara şi al Filialei Timişoara a A.S. „Paranord”din Baia-Mare.GLISÁDĂ, glisade, s.f. Zbor alunecat al aeronavei în lungul aripiiînclinate. ~ se poate realiza în vederea aterizării pentru pierderea înălţimii,fără a parcurge pe timpul manevrelor o distanţă mare. Page 71 70 GLISÁRE, glisări, s.f. Deplasarea pe apă a hidroavioanelor sau a altoraeronave dotate cu flotoare.GLISÓR, glisoare, s.n. 1. Piesă care fixează aripa de fuzelajul unuiaeromodel. 2. Deltaplan.GOL DE AERGOL DE AER = zonă din atmosfera terestră în care o aeronavă întâlneşteun curent de aer descendent puternic.GRUP, grupuri, s.n. 1. Fracţiune organizatorică în cadrul armatei. ♦ Grupde aviaţie = unitate de aviaţie compusă din 2-3 escadrile, care intră încompunerea unei flotile de aviaţie. ♦ Grup de cercetare-diversiune =subunitate specializată, formată din 10-12 oameni, paraşutaţi sau debarcaţi,infiltraţi în spatele frontului, având misiuni cu un caracter deosebit: distrugeride obiective importante şi de căi de comunicaţie, infectarea cu substanţechimice şi bacteriologice a terenului, atmosferei şi a surselor de apă,asasinarea sau răpirea unor persoane importante, capturarea de documentesecrete, descoperirea unor obiective importante, indicarea ţintelor şi dirijareaaviaţiei asupra acestora, înzestrarea şi incitarea unor elemente de pe teritoriuladversarului pentru a comite acte de spionaj sau sabotaj, lansarea de zvonurifalse etc. 2. Sistem mecanic. ♦ Grup motopropulsor = ansamblu format dintr-un motor cu ardere internă şi cel puţin cu o elice cuplată cu acesta. Page 72 71 HABITÁCLU, habitacle, s.n. 1. Cutie specială de alamă sau alt materialantimagnetic care protejează compasul de umezeală şi lovituri. 2. Spaţiurezervat într-o aeronavă pentru echipaj, călători, poştă etc.HAM, hamuri, s.n. Sistem de echipare (v.).HÁNDLING s.n. Complex de servicii destinat satisfacerii aeronavelor şi apasagerilor în timpul staţionării pe aeroporturi. [Pr. engl. héndling.]HANGÁR, hangare, s.n. Clădire special construită şi utilată în vedereaadăpostirii, reparării, reviziei şi întreţinerii aeronavelor. ~ este format dintr-unacoperiş înălţat pe stâlpi şi mai multe deschideri laterale.HARTĂ AERONAUTICĂ = reprezentare redusă la scară a uneisuprafeţe de teren, care conţine în plus elemente specifice activităţii de zbor. ~face parte din documentele de informare aeronautică, fiind document de bazăpentru pregătirea şi asigurarea zborului, având rolul de a asigura, prin datelepuse la dispoziţia echipajului, reuşita zborului ca realizare a sa în deplinăsecuritate, ca încadrare în timp şi ca realizare a economicităţii. ♦ Hartă deansamblu = ~ destinată pregătirii generale a traiectelor lungi. ♦ Hartă denavigaţie = ~ destinată pregătirii şi desfăşurării zborurilor pe diferite traiecte.♦ Harta regiunii terminale de control= ~ care înfăţişează procedurile de zbor înzona aeroportului în vederea aterizării. ♦ Hartă de aterizare = ~ care furnizeazădetalii de pe suprafaţa de manevră a aeroportului şi ajută în faza finală latrecerea de la zborul instrumental la zborul la vedere. ♦ Hartă de obstacole deaerodrom = ~ care permite stabilirea posibilităţilor de exploatare a diferitelortipuri de aeronave, în funcţie de obstacolele din jurul aeroportului. ♦ Hartă deorientare pe aerodrom cu suprafeţe de manevră complexe = ~ care permiteorientarea echipajului pe aerodromuri cu număr mare de piste şi de instalaţiiconexe. ♦ Hartă cu profilul terenului= ~ destinată apropierii de precizie, pentrupistedotate cu echipamentede aterizaredupă instrumentede categoria a II-a). Page 73 72 HARIUTIUNIAN, HARIUTIUN (1954, Timişoara). Pasionat de aviaţie,a construit în 1988 un avion ultrauşor de concepţie originală după planurile şicalculele ing. Dorel Ispas, cu motor de VW modificat de Richard Hollinek. Asuferit persecuţiile regimului.HÉLICEHELÍCE, helice, s.f. Elice (v.).HELICOPTÉR, helicoptere, s.n. Elicopter (v.).HELIPÓRT, heliporturi, s.n. Eliport (v).HIDROAEROMODÉL, hidroaeromodele, s.n. Aeromodel cu fuzelaj şiflotoare care poate decola de pe apă. [Sil. -dro-.]HIDROAVIÁŢIE, hidroaviaţii, s.f. 1. Ramură a aeronauticii care seocupă cu studiul hidroavioanelor. 2. Aviaţie dotată cu hidroavioane. [Sil.-dro-a-vi-a-ţi-.]HIDROAVIÓN, hidroavioane, s.n. Aerodină de construcţie specială carestaţionează pe suprafaţa unei ape, decolează şi amerizează de pe aceasta,având în locul trenului de aterizare două flotoare sau coca (fuzelajul servinddrept flotor). ♦ Hidroavion militar = ~ întrebuinţat în activităţile duse înzonele de litoral, pentru cercetare, sprijin şi alte misiuni, în folosul forţelornavale sau de uscat. ♦ Hidroavion poştal = ~ destinat transporturilor poştaleîn zone inaccesibile datorită suprafeţelor mari de apă care înconjoară zona dedestinaţie. [Sil. -dro-a-vi-.]HIDROBÁZĂ, hidrobaze, s.f. Bază pentru hidroavioane. [Sil. -dro-.]HIDROBOMBARDIÉR, hidrobombardiere, s.n. Hidroavion destinatacţiunilor de bombardament ca sprijin al forţelor terestre sau navale. [Sil.-dro-, -di-.]HIDROELICOPTÉR, hidroelicoptere, s.n. Elicopter prevăzut cu flotoarepentru a putea staţiona pe apă şi pentru a decola sau a ameriza pe aceasta. [Sil.-dro-, -pter.]HIDROPLANÁRE, hidroplanări, s.f. Deplasare a unui hidroavion pesuprafaţa apei prin autopropulsie aerodinamică. [Sil. -dro-pla-.]HIDROPTÉR, hidroptere, s.n. Ambarcaţiune care survolează suprafaţaapei datorită aripilor escamotabile comandate de un ordinator. [Sil. -dro-pter.]HIDROSCÁLĂ, hidroscale, s.f. Porţiune dintr-un lac mare sau golf, carepermite staţionarea, decolarea şi amerizarea hidroavioanelor, fiind amenajatăcu instalaţii pe mal şi în apă destinate manevrei, adăpostirii şi întreţineriiacestora. [Sil. -dro-a-vi-a-.]HIGROMÉTRU, higrometre, s.n. Instrument pentru măsurarea umidităţiiaerului atmosferic, utilizat în sălile de depozitare a materialelor volante (ex.: Page 74 73 sala paraşutelor). ♦ Higrometru chimic = ~ bazat pe absorbţia vaporilor dintr-un volum cunoscut de către o substanţă chimică. ♦ Higrometru cu fir de păr =~ bazat pe proprietatea firului de păr de a se alungi când absoarbe vapori.Higrometru de condensare = ~ care determină punctul de rouă; răcind un corp HUSA VOALURIIîn aerul atmosferic, el se abureşte la temperatura pentru care presiuneavaporilor este egală cu presiunea vaporilor saturaţi). [Sil. -gro-, -tru.]HIPERSÓNIC, hipersonice, s.n. Avion cu viteză de peste Mach5.HIPERSUSTENTÁŢIE, hipersustentaţii, s.f. Procedeu de mărire a forţeiportante la viteze mici, la aterizare sau decolare pentru ca manevra să nudevină periculoasă. ~ se realizează cu ajutorul unor dispozitive instalate labordul de scurgere al aripilor (fie pe ampenaje) modificând forma geometricăsau profilul acestora (prin variaţia unghiului de săgeată sau creşterea curburiiprofilului), fie bazându-se pe absorbţia sau suflarea stratului de aer (limită) depe anumite părţi ale învelişului avionului. [Sil. -ţi-.]HIPOXEMÍE, hipoxemii, s.f. Scăderea cantităţii de oxigen din sânge,legată şi de scăderea presiunii parţiale a bioxidului de carbon în sânge(hipocapnie), cauzând boala de înălţime. [Sil. -e.]HOBÁN, hobane, s.n. Piesă din sârmă de oţel, profilată sau în formă debară, care asigură legătura între aripile unui biplan, alături de montanţi,servind la preluarea eforturilor de tracţiune. ~ sunt utilizate şi la deltaplane.HOBANAJ s.n. Totalitatea hobanelor unei aeronave.HOBANÁRE, hobanări, s.f. Acţiunea de a susţine prin hobane.HOLLINEK, RICHARD (1950, Timişoara). Pasionat al sporturiloraviatice, mecanic şi constructor de aeronave ultrauşoare, realizator alreductorului motorului şi a elicei motodeltaplanului conceput şi construit deinginerul timişorean Eugen Rău şi a modificărilor motorului avionuluiultrauşor construit de Hariutun Harutunian (v.), suferind persecuţiileregimului. Este membru fondator al Filialei Timişoara al A.S. „Paranord”Baia-Mare. Mai are zboruri cu deltaplanul şi motodeltaplanul, cu parapanta şimotoparapanta.HUBLÓU, hublouri, s.n. Fereastră circulară în fuzelajul unei aeronavepentru aerisire şi iluminat. [Sil. -blou.]HUSA VOALURII = sac din pânză destinat plierii voalurii paraşuteiprincipale (sau de salvare). Page 75 74 IEŞIRE­AVION = decolarea unei aeronave sau a unei formaţii deavioane o singură dată în vederea executării unui zbor sau a unei misiuni deluptă. În funcţie de eşalon şi de numărul de avioane participante se utilizeazătermenii: ieşiri-avion, ieşiri-celulă, ieşiri-patrulă, ieşiri-escadrilă etc.Stabilirea posibilităţilor aviaţiei pe o perioadă de timp determinată se face în ~care depind de misiunile de îndeplinit, disponibilitatea tehnicii de luptă şi apersonalului navigant, timpul, condiţiile atmosferice şi starea de asigurarematerială.ILUMINAREA CÂMPULUI DE LUPTĂ = are drept scop iluminareaterenului şi a obiectivelor inamice pentru mărirea efectului acţiunilor de luptăpe timp de noapte: ofensive, trageri cu armamentul de artilerie şi de infanterie,bombardamente aeriene. Se realizează cu proiectile de artilerie şi cu bombe deaviaţie cu încărcătură luminoasă (pentru zone apropiate şi de mică întindere) şicu rachete luminoase cu paraşută. Această acţiune se execută corelat cuutilizarea aparaturii optice pe timp de noapte şi poate fi: continuă, pe toatădurata acţiunii de luptă şi periodică, în anumite momente.IMELMÁN s.n. Figură acrobatică aeriană constând dintr-o jumătate deluping, urmată de un semitonou. Este folosit de aviaţia de vânătoare în lupteleaeriene, precum şi de aviaţia de vânătoare-bombardament după acţiunile încabraj la 45°, 90° şi 110°.INADAPTARE LA ZBOR = a) incapacitate de atingere a obiectivelorcuprinse în programele de instruire, atât sub aspectul formării deprinderilor depilotaj, cât şi sub cel al integrării generale în mediul socio-profesional. ~ esteasociată cu faza iniţială a formării profesionale, anterioară obţinerii brevetuluide profesionist; b) situaţie în care s-a luat o hotărâre formală, pe linieadministrativă de oprire definitivă de la zbor, în urma unei examinăricomplexe la Institutul de Medicină Aeronautică, fie la propunerea organuluicompetent dintr-o şcoală de aviaţie. Page 76 75 INCIDENT AVIATIC = eveniment neaşteptat care survine în timpulactivităţii de zbor, împiedicând desfăşurarea acestuia în condiţii optime.INEL DE PLAFONINCIDÉNŢĂ, incidenţe, s.f. Unghi format de linia de referinţă a profiluluiaripii unei aeronave (coarda profilului, axa de portanţă nulă sau bitangentă laintrados) cu direcţia ei de înaintare. Sin. unghi de incidenţă.IMERSIUNE AERIANĂ = pătrundere de scurtă durată a forţelor armateaeriene într-un spaţiu aerian străin în vederea executării unui atac prinsurprindere asupra unui obiectiv.INDICATÓR, indicatoare, s.n. Dispozitiv care serveşte la indicareaanumitor mărimi, fenomene, informaţii etc. ♦ Indicator de drum = instrumentcare înfăţişează situaţia din punct de vedere al navigaţiei, furnizând date legatede: drumul magnetic sau relevmental, capul magnetic obligat, capul magneticreal urmat, abaterea laterală faţă de un relevment sau un fascicol de direcţie,indicaţii de pantă, indicaţii de sens „spre” şi „de la” un radiofar, indicaţii dedistanţă. ♦ Indicator de glisadă = clinometru lateral. ♦ Indicator de pantă =instrument care indică înclinarea unei aeronave faţă de un plan orizontal.Poate fi cu pendul sau cu lichid. ♦ Indicator de pantă longitudinală = aparatcare indică unghiul de urcare sau de coborâre a aeronavei. ♦ Indicator depantă transversală = aparat care indică înclinarea laterală a avionului. Se mainumeşte şi clinometru sau înclinometru. ♦ Indicator de prezentare = aparat debord care prin intermediul unui ecran vizualizează harta rutei ce urmează a fistrăbătută cât şi alte elemente (poziţia actuală a aeronavei, drumul real urmat,abaterea laterală, drumul de urmat, distanţa către punctul obligat altraiectului). ♦ Indicator de radiolocaţie = instalaţie din completul staţiei deradiolocaţie, care dă posibilitatea operatorului de radiolocaţie să apreciezecoordonatele spaţiale ale obiectivelor de radiolocaţie. Poate fi: pentrudeterminarea distanţei de la radiolocator la obiect; de observare radial-circular; pentru determinarea direcţiei spre obiect, de altitudine; pentrumăsurarea înălţimii de zbor a ţintelor aeriene. ♦ Indicator de viraj = aparatgiroscopic care indică viteza unghiulară de rotaţie a aeronavei în planorizontal. Este utilizat în special în cadrul zborului fără vizibilitate, dar şipentru controlul calităţii zborului (corectitudinea manevrării comenzilor întimpul virajului). ♦ Indicator de viraj şi glisadă = giroclinometru (v.). ♦Indicator de viteză = instrument de bord care indică viteza relativă a aeronaveifaţă de aerul în care se deplasează. Poate fi: cu tub Venturi sau cu tub Pitot. Semai numeşte şi vitezometru.INDUSTRIE AERONAUTICĂ/AVIATICĂ = ramură a industriei caregrupează totalitatea întreprinderilor care produc materiale volante sau conexenecesare desfăşurării activităţilor de zbor. Page 77 76 INEL DE PLAFON = instalaţie compusă dintr-un cadru metalic sau delemn de care este fixat un cablu pe scripeţi de care este ataşat un inel metalic cu INHALATOR DE OXIGENdiametrul de 0,8-1,20m de care se prind suspantele şi hamul unei paraşute,putându-se exersa mişcări de aşezare comodă în ham după deschidereaparaşutei, manevrarea comenzilor pentru executarea virajelor cu paraşuta,pilotarea paraşutei cu ajutorul unghiurilor de fantă, deschiderea paraşutei derezervă, luarea poziţiei corecte pentru aterizare.INHALATOR DE OXIGEN = aparat care furnizează echipajelor (şipasagerilor) o cantitate de oxigen dozată în timpul zborului la înălţimi mari,unde presiunea scăzută a aerului nu asigură respiraţia normală.ÍNIMĂ, inimi, s.f. Îmbinarea centrală a deltaplanului, aflată la intersecţiachilei cu bara transversală, care coincide cu punctul de suspendare a pilotului,marcând centrul de greutate a aparatului.INSTALÁŢIE, instalaţii, s.f. Ansamblu de dispozitive care îndeplinesc oanumită funcţie sau operaţie. ♦ Instalaţie de protecţie a zborului = ansamblucomplex, destinat protecţiei zborului şi a vieţii pasagerilor şi a echipajului.♦Instalaţie antiincendiară = ansamblu de aparate şi mijloace de a avertiza sonorşi optic apariţia incendiului şi de a declanşa automat sau manual substanţaantiincendiară la locul incendiului. Are în componenţă: extinctoare, blocuri cusupape de sens, blocuri cu robinete repartitoare, sistem de semnalizare aincendiului, conducte, colectoare pulverizatoare pentru substanţeantiincendiare. ♦ Instalaţie de dejivrare = ansamblu tehnic destinat înlăturăriijivrajului de pe bordul de atac al palelor elicelor, de la prizele de aspiraţie, depe aripi şi suprafeţe de comandă. Înainte de decolare dejivrarea se face cuajutorul unor lichide de dejivrare cu care se stropeşte avionul. În aer seutilizează instalaţii cu: aer comprimat (în acest scop fiind montate pe bordurilede atac învelişuri de cauciuc care se deformează alternativ cu aer comprimatacţionat de o pompă), rezistenţe electrice (aflate în partea inferioară a borduluide atac) sau aer captat de la sistemul de presiune (compresoare cu turbină). ♦Instalaţie de înălţime = ansamblu tehnic cu rol de a asigura condiţiile de viaţăşi activitate normală a oamenilor în timpul zborurilor la înălţimi mari,protejându-i împotriva acţiunii presiunii scăzute, a insuficienţei oxigenului şi atemperaturilor mici. ♦ Instalaţie de oxigen = ansamblu tehnic care furnizeazăoxigen gazos la cererea echipajului şi automat sau comandat pentru pasageriicabinei în cazul dezetanşeizării cabinei. Poate fi utilizată în scopuri terapeuticepentru un număr limitat de pasageri. ♦ Instalaţie sanitară = ansamblu tehnic dealimentare cu apă potabilă a grupurilor sanitare, asigurând scurgerea în grupulcolector, care la sol se vidanjează înainte de încărcarea cu apă şi substanţe Page 78 77 chimice. Circulaţia apei se realizează cu ajutorul unor pompe sau cu aercomprimat. ♦ Instalaţie de lansare = ansamblu constructiv, de regulă mobil, INTERCEPTÁREpentru lansarea proiectilelor cu reacţie şi a rachetelor pe traiectoria dorită,putând fi amenajate pentru amplasare pe avioane sau elicoptere. Poate fi: tiplacăt sau altă formă (din clasa celor de lungime zero). [Sil. -ţi-.]INSTRUCTOR PROFESIONIST = persoană calificată pentru a pregătila sol şi în aer elevi în diverse ramuri aviatice, care este obligată periodic (deregulă anual) să susţină examene pentru obţinerea licenţei de ~.INTENSITATEA ACŢIUNILOR DE LUPTĂ ALE AVIAŢIEI =numărul misiunilor executate cu o anumită categorie de aviaţie într-o zi deluptă sau într-o anumită perioadă, putând fi valabilă de la o zi la alta sau de lao perioadă la alta, depinzând de scopurile propuse, de misiunile trupelor deuscat sau ale marinei militare, de disponibilitatea tehnicii de luptă apersonalului navigant, de timpul şi condiţiile meteorologice, de starea deasigurare materială a categoriei de aviaţie respective.INTERCEPTÁRE, interceptări, s.f. 1. Operaţiune de întâlnire comandatăa cel puţin două avioane. Ansamblul activităţilor care premerg şi asigură ~poate fi comandat la sol prin radio sau dirijat nemijlocit de unul sau de maimulţi piloţi ai aeronavelor angrenate în acţiune. Parametrul principal al ~ estedistanţa dintre aparatele de zbor, iar parametrul derivat îl constituie vitezelerelative ale aeronavelor. 2. Atacarea cu avioane de vânătoare speciale sau cuproiectile teleghidate, cu propulsie automată a aeronavelor inamice. ♦Interceptarea ţintelor aeriene = procedeu de acţiune în luptă folosit de aviaţiade vânătoare care cuprinde zborul spre ţinta aeriană şi acţiunile duse pentrunimicirea ei. Poate fi efectuată din poziţia „serviciu la aerodrom” (constând îndecolarea, la ordin, a avioanelor de interceptare ce se găsesc pe aerodrom şinimicirea acestuia pe un aliniament dinainte stabilit sau pe direcţiile de accesîndepărtate care duc spre obiectivele sau spre trupele proprii acoperite,procedeu aplicat în condiţiile în care mijloacele radiotehnice de cercetare potoferi datele necesare dirijării avioanelor de vânătoare pentru interceptare şinimicirea inamicului aerian înainte de atingerea aliniamentului probabil debombardament sau de lansarea rachetelor din categoria aer-sol), şi din poziţia„serviciu în aer” (constând în zborul nedirijat la ţintă al avioanelor deinterceptare sau al subunităţilor de aviaţie de vânătoare care se găsesc în zonaserviciului în aer deasupra unui raion stabilit, în scopul nimicirii ţintei pedirecţiile de acces îndepărtate care duc spre obiectivele sau trupele propriiacoperite, procedeul fiind utilizat în situaţia în care acoperirea trupelor sau aobiectivelor nu se poate realiza prin procedeul de serviciu la aerodrom).Numărul deavioaneşi al zonelor de serviciu se stabileşte de eşalonul superior în Page 79 78 funcţiedesituaţieşidedatelecunoscutedespreacţiunileprobabilealeinamiculuiaerian, de importanţa obiectivelor de acoperit şi de dispunerea acestora, de INTERCEPTÓRdirecţiile probabile de acţiune. Durata serviciului în aer se stabileşte în funcţiede momentele cele mai importante, de acţiunile de luptă ale inamicului şicondiţiile meteorologice, iar timpul de zbor într-un schimb este stabilit astfelca avioanele de vânătoare să dispună de o rezervă de combustibil necesarăducerii luptei aeriene şi înapoierii la cel mai apropiat aerodrom. Procedeul areavantajul interceptării sigure a ţintelor aeriene pe aliniamentele ordonate, darimplică un consum mare de forţe aeriene. Sin. intercepţie.INTERCEPTÓR, interceptoare, s.n. Avion de vânătoare foarte rapid,special conceput pentru misiunile de interceptare.INTERCÉPŢIE, intercepţii, s.f. Interceptare. [Sil. -ţi-.]INTERCÓM s.n. Sistem de comunicaţii interior între pilot şi echipajulunei aeronave.INTERVÁL, intervale, s.n. Distanţă în timp, măsurată în minte, secundeşi microsecunde, între două sau mai multe ţinte aeriene, precum şi între douăsau mai multe formaţii de aeronave din compunerea aceleiaşi ţinte.INTERDICŢIE AERIANĂ = misiune ce vizează în special obiectivelede importanţă strategică din adâncimea teritoriului inamic, putând fi:strategică şi tactică. ~ este forma principală de ducere a luptei în adâncime.Interdicţia de forţe vizează trupele ce se deplasează spre unităţile din eşalonulîntâi sau la raioane de concentrare, putând atinge în adâncime 400-500km,având prioritate mijloacele nucleare ale inamicului, sistemele de cercetare şilovire de înaltă precizie, grupările blindate şi mecanizate. Interdicţia logisticăsau de aprovizionare are drept scop dezorganizarea sistemului deaprovizionare cu muniţii, alimente şi carburanţi şi diverse materiale necesareacţiunilor de luptă, vizând nodurile de comunicaţie, staţiile de cale ferată,trecerile importante peste cursurile de apă, depozitele de muniţie şi carburanţietc. Interzicerea surselor de materii prime şi materiale are în vedere o gamăvariată de obiective sursele de combustibil constituind o prioritate, uzineproducătoare de tehnică militară, muniţii etc., fiind executată cu precădere decătre mijloacele aeriene strategice.INTRADÓS, intradosuri, s.n. 1. Faţa inferioară a aripii unei aeronave pecare se exercită presiuni în timpul zborului. 2. Linia inferioară a conturuluiunui profil aerodinamic, cuprinsă între bordul de atac şi bordul de scurgere.ISPAS, DOREL (1955, Uivar - 1988, Timişoara). Inginer electronist,pasionat de aviaţie, a conceput planurile şi a efectuat calculele avionului Page 80 79 ultrauşor construit de Hariutun Harutunian (v.), suferind persecuţiile regimului.A deschis activitatea de construcţie şi zbor cu deltaplanul şi motodeltaplanul IZOLAREA RAIONULUI ACŢIUNILORîn Timişoara, fiind fondatorul Aero-Delta-Club-ului „Traian Vuia” dinTimişoara, care a funcţionat până în 1993 pe lângă C.S. „Politehnica” dinTimişoara. A decedat în condiţii neclare.ISTORIA AVIAŢIEI = ştiinţă care se ocupă cu studiul apariţiei şidezvoltării aviaţiei.IZOLAREA RAIONULUI ACŢIUNILOR = misiune de luptă carevizează interzicerea aprovizionării trupelor inamice cu carburant, alimente şialte materiale. Izolarea raionului acţiunilor se face cu ajutorul aviaţiei. Page 81 80 ÎMBARCÁRE, îmbarcări, s.f. Urcarea în aeronavă a pasagerilor sauîncărcarea mărfurilor la bord.ÎNĂLŢIME DE ZBOR = distanţa pe verticală a unei aeronave faţă de unpunct de referinţă, care poate fi solul sau cota locului de dispunere a aparatuluicare determină altitudinea de zbor a ţintei. În raport de cota reliefului, ~ seîmpart în: razante (între 15 şi 50m), mici (între 50 şi 1000m), medii (între1000 şi 4000m), mari (între 4000 şi 12.000m) şi stratosferice (peste 12.000m).♦ Înălţime de zbor barometrică = ~ măsurată de altimetrul barometric faţă desuprafaţa izobarică considerată zero. ♦ Înălţime de zbor relativă = ~ măsuratăfaţă de cota aerodromului de decolare. ♦ Înălţime de zbor adevărată = ~măsurată faţă de nivelul mării. ♦ Înălţime de zbor de siguranţă = ~ care sestabileşte pentru securitatea zborului şi variază în raport de diferite obstacolede pe traiectul de zbor: în zonele muntoase este de 400-500m, în zonele dedeal de 200-300m, iar la şes 100-200m. ♦ Înălţime de zbor de apropiere = ~la care se execută manevrele de apropiere de aerodrom, în cazul zborului fărăvizibilitate, sau de un obiectiv ce urmează a fi bombardat sau fotografiat.ÎNCĂLZIRE AERODINAMICĂ = fenomen termodinamic complex,constând în încălzirea învelişului părţii frontale şi a bordurilor de atac alecomponentelor portante, în special a aparatelor aerospaţiale care traverseazăatmosfera densă. ~ este provocată de frânarea energică datorată comprimăriiaerului prin unde de şoc şi unele fenomene de vâscozitate. Protejareaînvelişurilor de efectele ~, care poate provoca pierderea stabilităţiimaterialelor din care se confecţionează curent aceste părţi, se face prinutilizarea aliajelor termorezistente cu: nichel, titan sau metalo-ceramice;acoperirea părţilor expuse cu straturi refractare sau cu materiale care prinîncălzire sublimează, absorbind puternic căldura; prin răcirea învelişurilor etc.ÎNCĂRCARE ALARĂ = greutatea totală a unei aeronave împărţită pesuprafaţa totală a aripilor acesteia. ~ primeşte frecvent valori de 400-500kg/m2în special la avioane comerciale de pasageri sau de mărfuri.ÎNCĂRCĂTÚRĂ, încărcături, s.f. Ceea ce se poate transporta cu unvehicul.♦ Încărcăturădebombe= cantitateadebombecarepoate fi transportată Page 82 81 ÎNVELÍŞla bordul unui avion în vederea îndeplinirii misiunii de luptă. ♦ Încărcăturăutilă = parte a aeronavei compusă din echipaj şi aparatura din cadrulsistemelor de comandă, dirijare şi control.ÎNCEPUTUL PARCURSULUI DE LUPTĂ = reper caracteristic de pesol, stabilit prin calculul la pregătirea unei misiuni de luptă, faţă de obiectivulcare urmează a fi lovit cu o formaţie de avioane de vânătoare-bombardamentsau bombardament, de la care încep manevrele de apropiere, vizare şi ataculobiectivului.ÎNCERCARE DE ZBOR = zbor efectuat în vederea obţinerii unor dateprivind funcţionarea unei aeronave sau a unor echipamente nou concepute şipentru calcularea fiabilităţii când se urmăreşte anduranţa produselor testate. ~se efectuează pe baza unui program de încercări de zbor aprobat. De regulă nuse montează pe o aeronavă neîncercată în zbor un motor care nu a fostomologat. O aeronavă poate obţine certificatul de navigabilitate dupăparcurgerea satisfăcătoare a programului de ~.ÎNFUNDÁRE, înfundări, s.f. Mişcare pe verticală a unei aeronave, a căreiportanţă scade sub valoarea greutăţii proprii. ~ are loc când viteza aeronaveiscade mult (în cazul opririi motorului sau a motoarelor când densitatea aeruluiscade brusc, când incidenţa aripii creşte prea mult). ♦ Viteză de înfundare =componenta verticală a unui planor care coboară.ÎNSOŢIREA CELORLALTE CATEGORII DE AVIAŢIE = procedeude acţiune folosit de aviaţia de vânătoare, care constă în acoperirea formaţiilorcelorlalte categorii de aviaţie împotriva atacurilor aviaţiei de vânătoareinamice, prin zborul într-un dispozitiv de luptă comun. ~ se poate executaîncepând de la decolare pe tot timpul zborului sau pe anumite sectoare detraiect. Modul de însoţire şi realizarea dispozitivului de luptă comun suntstabilite de comandanţii unităţilor de aviaţie însoţite şi însoţitoare, pe bazaunui plan întocmit pe timpul pregătirii misiunii de luptă.ÎNVELÍŞ, învelişuri, s.n. Îmbrăcămintea exterioară a diferitelor elementeale aeronavei (aripi, fuzelaj, comenzi) confecţionată din pânză, lemn sau metalşi care preia în mare parte eforturile exercitate asupra aeronavei. Page 83 82 JET1, jeturi, s.n. Curent fluid cu presiune mare. ♦ Jet reactiv = ~ care sescurge, de regulă cu o viteză de propagare mai mare decât a sunetului, dinajutajul reactiv al unui motor cu reacţie. De viteza şi temperatura jetuluireactiv depinde mărimea forţei de reacţie.JET2, jeturi, s.n. Avion cu reacţie destinat în principal transportului depasageri. ♦ Jet society = totalitatea persoanelor care circulă cu un jet. [Pr.engl. get.]JIVRÁJ s.n. Depunere de gheaţă pe bordurile de atac ale aripilor, elicelorsau alte porţiuni ale acestora, pe ampenaje etc. ale unei aeronave (în condiţiiletraversării unei zone cu picături de apă suprarăcită). ~ produce reducereapericuloasă a portanţei. [Sil. -vraj.] Page 84 83 KAMIKÁZE s.n. Avion încărcat cu exploziv, folosit de japonezi sprefinalul celui de-al doilea război mondial, pilotat de un voluntar care sesinucidea aruncându-se asupra ţintei.KILOMETRÁJ, kilometraje, s.n. 1. Lungimea în kilometri a unui traseude zbor. 2. Distanţa parcursă de o aeronavă în cursul unei deplasări. ~ semarchează pe hartă. Page 85 84 LANSÁRE, lansări, s.f. 1. Executare de salturi cu paraşuta. 2. Paraşutareaunor materiale din aeronave. 3. Aruncarea bombelor din aeronavă; se poateface în salvă sau în serie, câte una sau câte două. 4. Manevră de viteză constândîn deplasarea rectilinie accelerată a unei aeronave pe orizontală sau în panta deurcare ori de coborâre, datorită surplusului forţei de propulsie şi a rezervei deenergie potenţială (în coborâre), manevră executată în principal la decolare şipe timpul unor evoluţii acrobatice. 5. Metodă folosită în punerea planoarelorîn zbor cu ajutorul automosorului, a remorcajului de avion sau a sandoului.LANSATOR DE BOMBE = dispozitiv destinat lansării comandate abombelor de pe avion asupra unui obiectiv sau în caz de avarie. ~ poate ficomandat mecanic, electric sau automat.LARINGOFÓN, laringofoane, s.n. Aparat de tipul microfonului, care seaplică pe gât, în dreptul laringelui. Vibraţiile coardelor vocale se transmitdirect şi nu prin intermediul aerului, ca la microfon. ~, deşi nu permitecaptarea altor zgomote, are o fidelitate inferioară microfonului.LATÉU, lateuri, s.n. Ţeavă subţire din aluminiu sau tub de plasticintrodus într-unul din buzunăraşele voalurii, pentru a imprima aripiideltaplanului un profil aerodinamic.LĂRGIMEA FORMAŢIEI = distanţa între aeronavele exterioare aleunei formaţii, măsurată între vârfurile planurilor avioanelor respective.LEGĂTURĂ DE COOPERARE = relaţie organizată între armele desprijin şi între unităţile sprijinite (ex.: aviaţie-marină), între unităţi care îşicoordonează eforturile pentru o misiune comună (ex.: desantul aerian şitrupele care atacă frontal) precum şi între unităţi vecine.LEGEA ARIILOR = metodă de proiectare destinată obţinerii uneirezistenţe aerodinamice minime la portanţă nulă în cazul unei configuraţii datepentru o aeronavă, a ansamblului aripă-fuzelaj, la o viteză de zbor dată.Aplicarea ~ diferă de la avioanele subsonice la cele supersonice, depinzând denumărul Mach.LEST, lesturi, s.n. Încărcătură de nisip şi pietriş sau apă care asigurăstabilitatea baloanelor, sau zborul termic pentru planoare sau parapante deînaltă performanţă. Page 86 85 LOVITURĂ DE AVIAŢIELICENŢĂ DE ZBOR = permis eliberat de autoritatea aeronauticăpersonalului navigant şi sportiv pe o perioadă de timp determinată, obţinut înbaza unor examene teoretice şi practice şi a examinării medicale de specialitate.LIFTÁRE, liftări, s.f. Paraşutare 2 (v.).LÍNIE, linii, s.f. Direcţie. ♦ Linie de poziţie = locul geometric al tuturorpunctelor care pot reprezenta poziţia aeronavei pe suprafaţa solului. Înpractică se folosesc: loxodroma, ortodroma, linia azimuturilor/relevmenteloregale, linia distanţelor egale şi linia diferenţelor egale. ♦ Linia drumului realde urmat = traiectul real urmat de aeronavă, fiind de dorit ca aceasta săcoincidă cu linia drumului obligat de urmat. Când cele două linii nu coincidavem de-a face cu o abatere laterală unghiulară sau abatere laterală lineară faţăde linia drumului obligat. ♦ Linia relevmentelor/azimuturilor = loculgeometric al tuturor punctelor din care azimutul către un reper fix (ex.: mijlocde radionavigaţie) rămâne constant. ♦ Linie aeriană = rută aeriană între douăoraşe pe care se deplasează curse regulate. ♦ Line de aterizare = linieimaginară, susţinută de repere pe sol, paralelă cu direcţia vântului, care treceprintr-un punct fix, numit punct de aterizare. ♦ Linie dreaptă = mod de zborîn care aeronava este menţinută pe direcţia unui reper de pe sol, dinaintestabilit, cu viteză normală. [Sil. -ni-.]LISĂ, lise, s.f. Bară metalică sau de lemn montată perpendicular pecadrele fuzelajului sau pe nervurile aripilor, legându-le între ele.LIVRETUL AERONAVEI = document de evidenţă cuprinzând datereferitoare la: provenienţa, înmatricularea, termenul de valabilitate alcertificatului de navigabilitate, reparaţii etc.LOC DE ÎMBARCARE/DEBARCARE = totalitatea instalaţiilor şiamenajărilor dintr-un aeroport care asigură operaţiunile de îmbarcare şidebarcare a pasagerilor, mărfurilor, a trupelor etc.LOCOTENT COMANDOR = a) grad militar de ofiţer superior situat catreaptă între maior şi comandor; b) persoană care poartă acest grad.LONJERÓN, lonjeroane, s.n. Grindă longitudinală rezistentă laîncovoiere, având forma secţiunii în dublu „T” sau cheson, care face parte dinscheletul de bază al aripilor sau al fuzelajului unor aeronave.LORÁN s.n. Procedeu de radionavigaţie destinat distanţelor mari,constând în determinarea poziţiei aeronavei cu ajutorul a trei staţii.LOVITURĂ DE AVIAŢIE = acţiune de atac a aviaţiei asupra unuiobiectiv cu scopul nimicirii, neutralizării sau întârzierii acestuia. ~ pot fi:simultane (utilizându-se mai multe formaţii în acelaşi timp), concentrate(loviturile se execută cu majoritatea forţelor de pe un obiectiv),succesive/eşalonate (loviturile asupra obiectivului se repetă la intervale de timp Page 87 86 LOXODRÓMĂneregulate, utilizându-se aceleaşi formaţii sau altele, în scopul prelungiriiefectului la obiectiv pe o durată mai mare de timp).LOXODRÓMĂ, loxodrome, s.f. Linia de poziţie care intersecteazămeridianele sub acelaşi unghi constant. Navigaţia cu ajutorul compasuluimagnetic se efectuează pe ~, procedeul fiind simplu, utilizat pe distanţe mici.LUCRU RELATIV = probă competiţională în paraşutismul sportiv, încare grupuri de paraşutişti execută un program cu secvenţe impuse. ~ poate fi:în cădere liberă sau pe cupolă.LUNGIMEA FORMAŢIEI = distanţa longitudinală a unei formaţii deaeronave măsurată între botul aeronavei cap şi ampenajul ultimei aeronave.LÚPING, lupinguri, s.n. Figură acrobatică complexă care constă înexecutarea de către o aeronavă a unei mişcări circulare în plan vertical. ~poate fi executat la diverse înălţimi, în funcţie de clasa aeronavei şi gradul deantrenament al pilotului. ~ este utilizat şi de către avioanele de vânătoare înlupta aeriană. ~ poate fi: normal (cabrajul aeronavei, zbor pe spate, picaj,redresare), inversat (picaj accentuat, zbor pe spate, zbor în cabraj, revenire înpoziţia iniţială) şi inversat pe faţă (zbor pe spate, picaj accentuat, zbor normal,cabraj până la revenirea în poziţia iniţială pe spate). ~ poate fi executat şi decătre paraşutişti, în cădere liberă, fiind figură impusă în programul deacrobaţie aeriană.LUPTĂ AERIANĂ = luptă între două avioane sau elicoptere. ~ esteprincipala formă combativă a aviaţiei de vânătoare pentru nimicireamijloacelor de atac aerian ale inamicului. Fazele ~ sunt: căutarea ţintei,apropierea de ţintă, atacul şi degajarea după executarea atacului. Elementelede succes ale ~ sunt: acţiunea exclusiv ofensivă, iniţiativa, surprinderea,manevra impetuoasă, perseverenţa, utilizarea deplină a posibilităţiloraeronavei. În ~ cu aviaţia de vânătoare atacul se execută, de regulă, dinemisfera din spate, cu folosirea raţională a ecartului de viteză şi a manevrelor. Page 88 87 MACH, machi, s.n. Unitate de măsură pentru viteză, utilizată înaerodinamică, egală cu 340m/s (v. Numărul Mach). [Pr. germ. mah.]MACHÉTĂ, machete, s.n. Reproducere, de obicei la scară redusă a uneipiese tehnice. ♦ Macheta avionului = trenajor destinat simulării părăsiriiaeronavei de către paraşutişti. ~ este realizată, de obicei, din fuzelajul unuiavion reformat, suspendat pe stâlpi, la înălţimea de 1-1,5m (suprafaţa deaterizare fiind asigurată de o groapă umplută cu nisip). ♦ Machetă zburătoare= aeromodel, copie a unei aeronave, capabil să evolueze în aer.MACHMÉTRU, machmetre, s.n. Aparat pentru măsurarea vitezeiavioanelor cu reacţie. [Sil. mach-, -tru, pr. mah-.]MAISTRU PLIOR = cadru militar calificat în întreţinerea şi exploatareaparaşutelor militare.MANETĂ DE ADMISIE A GAZELOR ÎN MOTOR = mică pârghie decomandă care serveşte la modificarea turaţiei motorului.MANEVRĂ PE VERTICALĂ = operaţiune militară, constând în plasareape calea aerului a unei grupări de forţe în flancul sau în spatele inamicului. ~capătă o largă întrebuinţare în condiţiile actuale datorită dezvoltării aviaţiei,elicopterelor, trupelor aeromobile şi de desant aerian. Rapiditatea ~ şisurprinderea inamicului pot schimba aspectul operaţiei, făcându-se posibile în-toarcerea flancurilor, interceptarea comunicaţiilor şi lovirea rezervelorinamicului. ~ uşurează îndeplinirea misiunilor de către trupele care acţioneazăfrontul.MANIABILITÁTE s.f. Proprietatea unei aeronave de a fi uşor manevratăîn orice împrejurare sau de a efectua uşor şi rapid comenzile transmise prinmijloace de comandă. [Sil. -ni-a-.]MANIFESTARE AVIATICĂ = acţiune (sau ansamblu de acţiuni)menită să popularizeze activitatea aeronautică.MÁNŞĂ, manşe, s.f. 1. Parte componentă a comenzilor unor aeronave,având forma unor pârghii verticale, cu ajutorul căreia pilotul acţionează dincabină anumite suprafeţe de comandă ale aeronavei (eleroane, aripi şiprofundorul la coada aeronavei). Deplasarea ~ înainte sau înapoi modificăînclinarea profundorului şi avionul urcă sau coboară. Deplasarea laterală ~ Page 89 88 MANUAL DE OPERAŢIUNI DE ZBORcomandă înclinarea eleroanelor, producând rotirea aeronavei în jurul axeilongitudinale. Pe ~ aeronavelor de luptă sunt amplasate butoane cu ajutorulcărora se poate declanşa tragerea cu rachete sau cu armament de bord,lansarea bombelor, comanda frânelor şi legătura radio. Unele aeronave aumanşe prevăzute cu volan. 2. Sul de pânză fixat pe un suport de pe acoperişulclădirii staţiei meteorologice, care indică puterea şi intensitatea vântului. Semai numeşte şi mânecă de vânt. 3. Ţintă confecţionată din pânză, dispusă peun cadru de lemn sau metalic, de forme variate, remorcată printr-un cablu deun avion, servind tragerilor aeriene sau antiaeriene de instrucţie.MANUAL DE OPERAŢIUNI DE ZBOR = document care legalizeazăactivitatea Aeroclubului României, aprobat de Autoritatea Aeronautică CivilăRomână, reglementând: activitatea de organizare şi planificare a zborului;pregătirea personalului navigant; formarea şi instruirea personaluluiaeronavigant; validarea licenţelor interne şi internaţionale; ordinea deînlocuire a comandantului aeroclubului; regulile privind timpul de muncă şi deodihnă; modul de asigurare a traficului aerian etc.MASĂ DE PLIAJ = masă special construită în vederea plierii paraşutelorîn sala de pliaj, având 12m lungime, fiind confecţionată din lemn geluit şilăcuit. ♦ Masă de pliaj de companie = ~ care are aceeaşi lungime şi esteconfecţionată din material textil, fiind mai practică pe parcursul desfăşurăriiunei etape de zbor şi lansări.MASÁJ, masaje, s.n. Exerciţiu de pilotare. ♦ Masaj al acului indicator =exerciţiu în planorism care constă în efectuarea comenzilor după indicatorulde viraj, fiind util în zborul instrumental. ♦ Masaj de bilă = temă în planorismconstând în acţionarea comenzilor după indicaţiile bilei giroclinometrului,exerciţiu util în zborul fără vizibilitate.MASCĂ DE OXIGEN = inhalator de oxigen (v.).MAŞINĂ AERODINAMICĂ/ZBURĂTOARE = vehicul care sedeplasează prin aer.MATERIAL VOLANT = material destinat zborului.MÂNER DECLANŞATOR = parte componentă a dispozitivului dedeclanşare a deschiderii paraşutei.MECANIC DE BORD = a) funcţie tehnică la bordul unei aeronave; b)persoana având această funcţie şi care are ca sarcină principală supraveghereaparametrilor funcţionali ai motorului/motoarelor.MEDICINĂ AERONAUTICĂ = ramură a medicinii care se ocupă custudiul fiziologiei şi a fiziopatologiei zborului, a influenţelor factorilor şi acondiţiilor de zbor asupra organismului uman, şi cu selecţia riguroasă aaviatorilor. Page 90 89 METÓDĂMEDIU AERONAUTIC = totalitatea factorilor care acţionează asupraorganismului în timpul zborului.METÁR, metare, s.n. Mesaj de observaţie meteorologică pentru aviaţie,conţinând indicativul de amplasare al staţiei, ora când se face observaţia,direcţia de unde bate vântul, variabilitatea direcţiei vântului, vizibilitateaminimă, vizibilitatea maximă şi direcţia faţă de pistă, vizibilitatea de-a lungulpistei, timpul prezent, întinderea totală a stratului de nori, temperatura la sol şitemperatura punctului de rouă, presiunea, fenomenul forfecării vântului,previziuni.METEOROLOGIE AERONAUTICĂ = ramură a meteorologiei carestudiază fenomenele atmosferice şi eliberează informaţii, buletine şi previziuniindispensabile desfăşurării activităţii de zbor.METÓDĂ, metode, s.f. Manieră de procedare. ♦ Metoda englezului =măsură extremă luată de un instructor de zbor constând în aplicarea uneilovituri cu un obiect contondent în capul elevului crispat pe manşă carepericlitează în acest mod securitatea zborului. ♦ Metoda smulgerii = mod princare se efectuau lansări din avioane, pilotul deschizând paraşuta în timpulzborului, fiind smuls de aceasta din avion. ♦ Metodă de navigaţie aeriană =mod teoretic recomandat de asigurare a deplasării în zbor. ♦ Metodanavigaţiei observate = ~ care cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmareaunui traiect aerian determinat de două sau mai multe puncte, precum şi aflareapoziţiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o hartă, direct cuochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop, oferind avantajulsiguranţei poziţiei aeronavei prin identificarea reperelor. ♦ Metoda navigaţieiestimate = ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian stabilitîntre două sau mai multe puncte şi determinarea poziţiei aeronavei cu ajutorulindicaţiilor instrumentelor de bord şi a calcului, fără a se face referire lareperele de pe sol. ♦ Metoda navigaţiei radioelectrice = ~ care utilizeazăposibilităţile electronicii pentru determinarea elementelor necesare deplasăriipe un traiect aerian, putând fi de bord - când elementele se determină cuajutorul mijloacelor aflate la bordul aeronavei, sau de sol - dacă elementele sedetermină cu ajutorul mijloacelor aflate la sol. Este de o precizie foarte mare♦ Metoda navigaţiei astronomice = ansamblul procedurilor care asigurădeterminarea poziţiei aeronavei şi urmăreşte un traiect determinat, prinobservarea aştrilor cereşti cu ajutorul unor instrumente specializate în acestscop. ♦ Metoda navigaţiei inerţiale = ~ care permite determinarea poziţieiaeronavei şi urmărirea unui traiect stabilit prin două sau mai multe puncteexprimate în coordonate geografice, pe baza informaţiilor dobândite de forţele Page 91 90 MÍJLOCde acceleraţie care acţionează asupra celor trei axe ale avionului, fiind de mareprecizie ♦ Metoda navigaţiei izobarice = ~ utilizată în zborurile la mareînălţime deasupra oceanelor şi permite controlul aeronavei în direcţie prindeterminarea derivei acesteia şi deci a drumului real urmat din înălţimea citităla altimetrul barometric şi radioaltimetru.MÍJLOC, mijloace, s.n. Totalitatea posibilităţilor de realizare a unui scop.♦ Mijloc de luptă/de acţiune/de atac aerian = denumire generală dată tehniciide luptă deservind acţiunile militare (aici sunt incluse avioanele şi aparatele dezbor fără pilot). ♦ Mijloc de navigaţie aeriană = aparat care asigurăelementele necesare aplicării unei metode de navigaţie aeriană. ♦ Mijlocgeneral/geometric de navigaţie aeriană = ~ care se bazează pe măsurareadiferiţilor parametri ce depind de forma, dimensiunile şi proprietăţile solului,din această categorie făcând parte: compasurile magnetice obişnuite,girocompasurile, sistemele direcţionale, vitezometrele, altimetrele cu capsulăaneroidă, termometrele aerului exterior, indicatorii de navigaţie, sistemeleinerţiale, cronometrele etc. ♦ Mijloc de radionavigaţie = ~ care se bazează peprincipii electronice, din această categorie făcând parte: radiogoniometrele,radiofarurile, echipamentele de măsurare a distanţei aeronavei etc. ♦ Mijloaceastronomice de navigaţie = ~ care se bazează pe principiul măsurăriiparametrilor deplasării aştrilor pe bolta cerească, din această categorie făcândparte: astrocompasul, astrosextantul etc. ♦ Mijloace luminoase de navigaţie =~ care se bazează pe principiul utilizării energiei luminoase pentru orientare,din această categorie făcând parte: balizajul luminos al pistei de aterizare,farurile de aerodrom şi dispozitivul de semnalizare prin sclipiri a poziţieiaeronavei. [Acc. şi mijlóc.]MINIAVIÓN, miniavioane, s.n. 1. Avion de dimensiuni reduse destinatzborurilor de agrement. 2. Machetă de avion destinată parcurilor de distracţii.[Sil. -vi.]MINICOPTÉR, minicoptere, s.n. Elicopter pentru o singură persoană,utilizat în special de geologi, medici sau pompieri. [Sil. -pter.]MITING AVIATIC = manifestare sportivă de mare amploare avândcaracter de popularizare a activităţii aeronautice.MITRALIÉRĂ, mitraliere, s.f. Armă de foc automată prevăzută cu unsuport de fixare, putând fi montată pe o aeronavă, capabilă de a executa foccontinuu prelungit şi în serii mai lungi decât alte arme de foc automate. ~ potfi: uşoare (calibru obişnuit, până la 14,5mm, pentru nimicirea aeronavelor cezboară la distanţe de 500m), grele (împotriva aeronavelor aflate la distanţe depână la 1500m), şi jumelate (cuplate cu o gură de foc de artilerie (tun) aflată labord,saucu oaltămitralieră,dardecalibrudiferit,acţionareaacestorafăcându-se Page 92 91 MONTGOLFIÉRĂsimultan, de la acelaşi mecanism). ♦ Mitralieră fotoelectrică = dispozitivpentru antrenarea piloţilor în executarea corectă a tragerilor în luptele aeriene,fără a consuma muniţie. Este compusă dintr-un aparat de fotografiat instalatcu obiectivul în axul avionului de vânătoare sau vânătoare-bombardament,fiind în legătură cu butonul de declanşare a rachetelor sau de deschidere afocului tunurilor sau a mitralierelor de bord, care înregistrează pe filmmomentul deschiderii focului de către pilot. După prelucrarea filmului sepoate stabili cu ajutorul unor aparate corectitudinea tragerii (distanţa dedeschidere a focului şi unghiul sub care s-a deschis focul). Se mai numeşte şifotomitralieră. [Sil. -tra-li-e-.]MITRALIOR DE BORD = servant al unei mitraliere instalate la bordulunei aeronave de luptă.MÂNECĂ DE VÂNT = dispozitiv pentru indicarea direcţiei şi aintensităţii vântului, format dintr-un sac de pânză tronconic, montat pe uncadru metalic care se poate roti în jurul unui ax vertical. ~ se instalează peaeroporturi la un loc vizibil şi cât mai înalt. Este indispensabilă în probele deprecizia aterizării.MOCK­UP s.n. Macheta unui aparat de zbor construită la mărimeanormală a acestuia, în scopul urmăririi modului în care se pot integra şiintersecta componentele, cablajele, sistemele etc. ale viitoarei aeronave. [Pr.engl. móc-ap.]MOMENT AERODINAMIC = cuplu al forţelor aerodinamice careacţionează asupra unei aeronave aflată în mişcare relativă faţă de mediulaerian, găsindu-se în raport cu centrul de masă al acesteia.MONOLÓC, monolocuri, s.n. Avion cu un singur loc. Sin. monoplas.MONOMOTÓR, monomotoare, s.n. Avion cu un singur motor. ♦Monomotor de buzunar = aparat de zbor de dimensiuni reduse, cu un singurmotor şi cu un singur plan, care se montează şi se demontează în aproximativzece minute.MONOPLÁN, monoplane, s.n. Avion cu un singur rând de aripi, aşezatetransversal şi simetric faţă de fuzelaj. [Sil. -plan.]MONOPLÁS, monoplasuri, s.n. Monoloc (v.). [Sil. -plas.]MONTÁNT, montant, s.m. Organ rigid în formă de bară asigurândrezistenţa celulei unei aeronave. ~ leagă între ele aripile unui biplan sau aripaşi fuzelajul unui avion ori aripa şi bara de comandă a deltaplanului.MONTGOLFIÉR, montgolfiere, s.n. Aerostat primitiv cu aer cald. [Sil.mont-, -fi-.] Page 93 92 MONTGOLFIÉRĂ, montgolfiere, s.f. Montgolfier.[Sil. mont-, -fi-e-]MOSÓRMOSÓR, mosoare, s.n. Automosor (v.).MOTODÉLTA, motodelta, s.n. Motodeltaplan.MOTODELTAPLÁN, motodeltaplane, s.n. Aparat de zbor format dintr-oaripă delta (de deltaplan) căreia i s-a ataşat un triciclu pe care s-a montat unmotor cu elice propulsivă. [Sil. -plan.]MOTOPLANÓR, motoplanoare, s.n. Aparat de zbor a cărei susţinereeste realizată prin reacţiile aerodinamice pe suprafeţele care rămân fixe întimpul aceluiaşi regim de zbor şi este prevăzut cu un motor auxiliar, care îipermite să zboare cu propriile mijloace. Motorul este utilizat în scopulatingerii zonelor de ascendenţă sau pentru efectuarea unui zbor de întoarcere,putând fi pus în funcţiune în timpul zborului.MOTOPROPULSÓR, motopropulsoare, s.n. Agregat asemănătorturbopropulsorului care în loc de turbină are unul sau două motoare cu ardereinternă. [Sil. -pro-.]MOTÓR, motoare, s.n. Organ de forţă care propulsează aeronava şi îiconferă o anumită viteză de zbor. ♦ Motor din cauciuc = ~ compus din fireelastice care prin destindere pot învârti elicea unui aeromodel. ♦ Motor cureacţie = ~ capabil să dezvolte o forţă de propulsie prin evacuarea cu viteză ajetului reactiv în sens opus acestei forţe. Forţa de tracţiune este o consecinţă aaplicării teoremei impulsului, valoarea ei fiind egală cu suma reacţiunilorforţelor care accelerează substanţa evacuată din motor sau cu produsul dintredebitul masic al jetului şi viteza în vid a acestuia. La aeronavele care zboară înatmosferă şi nu în vid, forţa reactivă este diminuată ca urmare a presiuniiexistente la nivelul secţiunii de ieşire a gazelor din motor, împiedicându-sedestinderea gazelor în continuare. ♦ Motor aeroreactor = ~ în care jetulreactiv se formează prin arderea carburantului folosind aerul atmosferic şi înmotoare-rachetă (care utilizează carburanţi şi comburanţi depozitaţi la bordulaerospaţial). ♦ Motor cu reacţie cu propergol lichid = ~ reglează forţa detracţiune automat prin program, din exterior sau din interior, acţionând asupradebitului, coeficientul de amestec al componenţilor propergolului estemenţinut cât mai aproape de valoarea pentru care se obţine un impuls specificmaxim. ♦ Motor cu reacţie cu propergol solid = ~ reglează forţa de tracţiuneprin modificarea controlată a suprafeţei de ardere a blocului de propergol, acărei formă geometrică rezultă din programul de ardere prestabilit. Noţiunea deforţă de tracţiune specifică sau viteza caracteristică se utilizează pentruaprecierea calitativă a propergolului. ♦ Motor-rachetă= motor cu reacţie a căruijet reactiv se formează ca urmare a proceselor termodinamice independente de Page 94 93 mediul străbătut, forţa de tracţiune crescând o dată cu micşorarea densităţiimediului. Tracţiunea sa este egală cu produsul dintre debitul masic al gazelor MUNIŢIE DE BORDdin jetul reactiv şi viteza de evacuare a acestuia din motor. În aeronautică sefolosesc motoare-rachetă cu propergoli solizi în calitate acceleratoare de startîn faza de decolare a avioanelor de pe portavioane sau a avioanelor cu greutatemare. În astronautică motoarele cu combustibili lichizi (criogenici) aucunoscut o mare dezvoltare. Există motoare-rachetă de mai multe tipuri:chimice, nucleare, cu plasmă, ionice, fotonice şi termosolare.MOTOREACTÓR, motoreactoare, s.n. Motor cu reacţie compus dintr-un motor cu ardere internă şi un compresor antrenat de acesta. [Sil. -re-ac-.]MULINÉTĂ, mulinete, s.f. Elice mică utilizată la frânele aerodinamicesau pentru acţionarea unui generator electric care alimentează instalaţia debord.MULTIPLÁN, multiplane, s.n. Avion cu mai multe aripi suprapuse. [Sil.-plan.]MUNIŢIE DE BORD = cantitatea de muniţie încărcată pe o aeronavă deluptă pentru armamentul de pe acesta. Page 95 94 NACÉLĂ, nacele, s.f. Coş deschis din nuiele sau cabină metalică atârnatăde un aerostat, în care se transportă aeronauţii, aparatele de bord, lestul şimotorul sau motoarele (în cazul dirijabilelor).NAS, nasuri, s.n. Partea anterioară a fuzelajului unei aeronave.NÁVĂ, nave, s.f. Aeronavă, vehicul aerian.NAVIGÁRE s.f. Deplasare în aer, zbor.NAVIGÁNT, naviganţi, s.m. Personal care face parte din echipajul uneiaeronave.NAVIGATÓR, navigatori, s.m. Membru al echipajului unei aeronavecare dirijează exclusiv navigaţia.NAVIGÁŢIE, navigaţii, s.f. 1. Drum parcurs de o aeronavă. 2. Ştiinţa şitehnica de a conduce o aeronavă. ♦ Navigaţie aeriană = ştiinţă care se ocupăcu studiul metodelor şi practicilor cele mai eficiente de asigurare a deplasăriiaeronavelor în spaţiul aerian în deplină siguranţă a zborului. ♦ Navigaţieobservată = conducere după repere observate cu ochiul liber şi confruntate cuharta sau recunoscute din memorie. Este utilizată tot mai rar, fiind inutilă încaz de vizibilitate redusă sau nulă. ♦ Navigaţie astronomică = procedeu careutilizează determinări în raport cu poziţia unor aştri. ♦ Navigaţie estimată =procedeu prin care poziţia navei este determinată în funcţie de distanţaparcursă, folosind doar instrumentele de bord. ♦ Navigaţie radio = utilizeazăprocedee de determinare a poziţiei aeronavei bazate pe recepţionarea a douăsemnale radio emise de două staţiuni ale căror poziţie pe hartă este cunoscută,distingându-semoduridenavigaţieprinradiolocaţie,radioelectrică/radioelectronică,radiomagnetică/radiogoniometrică.3.Transport organizat de mărfuri sau de persoane cu o aeronavă. [Sil. -ţi-.]NAVIGRÁF, navigrafe, s.n. Instrument de bord cu ajutorul căruia sedetermină viteza şi deriva faţă de sol a unei aeronave. [Sil. -graf.]NEGATÍVĂ, negative, s.f. Termen tehnic uzual în paraşutism,desemnând poziţia de cădere liberă săgeată pe spate.NERVÚRĂ, nervuri, s.f. Bară metalică sau din lemn care face parte dinscheletul unei aripi de avion sau planor, aşezată transversal pe lonjeroanelearipii pentru a asigura rigiditatea acesteia. Page 96 95 NUMĂRUL MACHNOD DE AERODROMURI = totalitatea aerodromurilor (de bază, derezervă, de manevră şi false) pe care le are la dispoziţie o unitate de aviaţie.NUMĂRUL MACH = este raportul dintre viteza de deplasare a uneiaeronave şi viteza de propagare a sunetului la altitudinea la care are loc zborulîn condiţiile unui mediu neperturbat. ~ se exprimă prin: 1, 2,...5M,1M=1224km/h. ♦ Număr Mach local = raportul dintre viteza fluidului într-unanumit punct al domeniului în care are loc mişcarea (pe o componentă a uneiaeronave) şi viteza sunetului în acel punct. ♦ Număr Mach critic = acel M alavionului la care pe o zonă oarecare de scurgere a aerului deasupra aripii seatinge viteza sunetului (M=1), viteza reală a avionului fiind mai mică decât M.♦ Număr Mach capabil = M la care aripa funcţionează în regim controlat,vitezele locale fiind reduse faţă de viteza de zbor. Page 97 96 OBIECTIV PENTRU TRAGERILE TERESTRE = ţintă punctuală,liniară sau zonală asupra căreia urmează a se executa tragerea cu armamentulde la bord sau a se lansa bombele.OBSERVÁRE, observări, s.f. Procedeu de bază a cercetării spaţiuluiaerian, maritim şi terestru, constând în supravegherea câmpului de luptă,pentru obţinerea de informaţii despre inamic, teren sau trupe proprii cuajutorul aparaturii sau cu ochiul liber. ♦ Observare aeriană = ~ executată cumijloace aeriene: aeronave, mijloace de zbor fără pilot şi sateliţi cu aparaturăautomată de observare şi transmitere, putând fi executată pe orice vreme (îninfraroşu) şi la orice distanţă. ♦ Observarea spaţiului aerian = supraveghereaspaţiului aerian de către observatorii posturilor de comandă, în scopuldescoperirii ţintelor aeriene. ♦ Observare navală = supravegherea spaţiuluimaritim de către observatorii de la bordul avioanelor sau elicopterelor.OBSERVATOR NAVIGANT = militar aflat la bordul unei aeronavepentru a executa misiunea de observare.OCTÁNT, octante, s.n. Instrument utilizat în navigaţia aeriană pentruobservarea înălţimii aştrilor şi pentru determinarea distanţei unghiulare.OFIŢÉR, ofiţeri, s.n. Nume generic pentru gradele militare de lasublocotenent la general. ♦ Ofiţer cu dirijarea aviaţiei şi indicareaobiectivelor = ~ de aviaţie trimis în dispozitivul de luptă al unităţilormecanizate din primul eşalon, înzestrat cu mijloace de transmitere sol-aer, înscopul dirijării aviaţiei de sprijin asupra obiectivelor inamicului ce urmează afi nimicite, indicându-le şi uşurând descoperirea acestora. Observarea se facedirect cu ajutorul indicatorului optic circular al staţiei de radiolocaţie, ladispoziţia ofiţerului, sau prin precedarea formaţiei de avioane de către unavion de cercetare, dirijat prin radiolocaţie la obiectiv de ofiţerul cu dirijareape baza indicaţiilor din hărţile de lucru ale statelor majore ale unităţilormecanizate. ♦ Ofiţer de legătură de aviaţie = ~ de aviaţie ataşat unei unităţimecanizate din primul eşalon, pentru menţinerea cooperării dintre aviaţie şitrupele de uscat pe timpul desfăşurării acţiunilor, având următoarele sarcini:prezentarea posibilităţilor aviaţiei de sprijin pentru nimicirea obiectivelor din Page 98 97 ORA „...”fâşia de ofensivă/defensivă a unităţii; propunerea obiectivelor ce urmează a finimicite de aviaţie cu posibilitatea optimă, precum şi timpul de intervenţie saude repetare a loviturilor; menţinerea permanentă a legăturii cu eşalonulsuperior şi unităţile de aviaţie de sprijin, pentru a asigura oportunitateacererilor de resurse, fiind dotat cu aparat de radio emisie-recepţie. ♦ Ofiţernavigator = ~ care are ca sarcină dirijarea avioanelor, de la sol sau în zbor,pentru ajungerea acestora la obiectiv/ţintă sau într-un anumit punct. ♦ Ofiţernavigator cu dirijarea = component al unei echipe de luptă dintr-un punct decomandă al unei unităţi de aviaţie de vânătoare sau de vânătoare-bombardament, care răspunde de dirijarea aeronavelor de luptă proprii şiconducerea acestora într-o poziţie favorabilă de deschidere a focului asupraobiectivelor inamice. Dirijarea se execută pe baza datelor de radiolocaţieexistente despre avioanele inamice şi cele proprii prin intermediul staţiei deradio emisie-recepţie, acordată pe acelaşi canal de lucru cu cel al aeronavelorde luptă. Este component al echipajului unei aeronave cu mai multe motoare(bombardament sau transport), răspunzând de navigaţia aeronavei întrepunctele ordonate ale misiunii.OPERÁŢIE, operaţii, s.f. Totalitatea acţiunilor de luptă duse de cătreunităţile operative şi strategice după un plan unic, pentru îndeplinirea unorscopuri operative sau strategice. ♦ Operaţie de desant aerian = ~ preconizatăa fi dusă cu grupări operative de desant aerian (lansat sau debarcat) înadâncimea operativă a inamicului, pentru a întoarce apărarea acestuia, aceastămanevră fiind combinată cu acţiunile ofensive frontale. ♦ Operaţie aeriană =totalitatea acţiunilor duse pe una sau mai multe direcţii aeriene operativ-strategice, în scopul distrugerii unor obiective importante ale inamicului,putând coopera şi cu celelalte categorii de forţe armate, utilizând mijloace dedistrugere convenţionale şi nucleare aflate la bordul aeronavelor şi avehiculelor spaţiale. ♦ Operaţie de apărare antiaeriană a teritoriului =totalitatea acţiunilor duse de trupele apărării antiaeriene a teritoriului,organizate şi conduse pe una sau mai multe direcţii aeriene operative, înscopul nimicirii inamicului aerian şi a zădărnicirii operaţiilor aeriene aleacestuia. [Sil. -ţi-.]OPRIRE DE LA ZBOR ŞI SALT/LANSĂRI = măsură administrativăluată împotriva personalului navigant în cazul: neprezentării sau nereuşitei laexamenul medical periodic sau zilnic, la controlul în zbor şi la pregătireazilnică, a abaterii de la conduita sau securitatea zborului pe perioade carepornesc de la câteva zile, putându-se ajunge la ~ definitiv.ORA „...” = determinare a poziţiei unui corp aerian luându-se ca referinţăcadranul unui ceas, localizarea efectuându-se în funcţie de unghiul format dedirecţia de zbor şi corpul respectiv, exprimarea poziţiei făcându-se în ore (dela 1 la 12). Page 99 98 ORAŞ DESCHISORAŞ DESCHIS = localitate urbană declarată ca atare de către unbeligerant, în scopul evitării bombardamentelor şi acţiunilor de luptă peteritoriul respectiv, pentru a cruţa valori culturale şi artistice deosebite,evacuându-se totodată forţele militare din oraş.ORDIN DE MISIUNE = document oficial în care se înregistreazăefectuarea fiecărui zbor cuprinzând diverse date legate de tipul aeronavei,componenţa echipajului, scopul zborului, zona de acţiune sau ruta, înălţimeamaximă de zbor etc.ORGAN DE TRAFIC AERIAN = factor responsabil care asigurăcontrolul traficului aerian în regiunile de control. În regiunile de control, pecăile aeriene, traficul este controlat de un centru de control regional, înregiunile de control terminal traficul este asigurat de către controlul deapropiere, iar în zonele de control de aerodrom, traficul aerian este controlatde către turnul de control de aerodrom.ORGANIZAREA AERIANĂ A SIGURANŢEI MARŞULUI =acoperirea aeriană şi apărarea antiaeriană a punctelor obligate în cazuldeplasării organizate a trupelor dintr-un raion în altul folosind mijloacele detransport din dotare.ORIFICIU POLAR = deschidere în calota paraşutei care permitescurgerea aerului, conferindu-i stabilitate.ORIENTAREA/APARATELOR DE ZBOR/ÎN SPAŢIU = ansamblude manevre şi acţiuni comandate manual sau automat care se finalizează îndeplasări unghiulare pentru obţinerea unei anumite altitudini, pentru evitareaobstacolelor şi a abordajelor.ORNITOPTÉR, ornitoptere, s.n. Avion cu aripi batante. [Sil. -pter.]ORTODRÓMĂ, ortodrome, s.f. Arcul din cercul mare care trece prinpunctul de plecare şi cel de sosire al unui traiect de pe suprafaţa pământului,marcând drumul cel mai scurt între cele două puncte. [Sil. -dro-.]ORTOPTÉR, ortoptere, s.n. Ornitopter (v.). [Sil. -pter.]O.Z.N. = obiect zburător neidentificat, de provenienţă necunoscută pentruun observator terestru, bănuit că ar avea provenienţă cosmică. Page 100 99 PÁLĂ, pale, s.f. Organ al unei elice, de forma unei aripi, încastrat sauarticulat la unul din capete în butucul elicei sau al rotorului şi care are rolul dea transfera energia rotorului în mediul în care se roteşte.PALIÉR, paliere, s.n. Zbor orizontal, paralel cu solul, executat la micăînălţime, imediat după desprinderea de la sol, la decolare sau la aterizare,înainte de a lua contact cu pista. ~ are drept scop: obţinerea unei creşteri avitezei, după decolare, care să excludă orice pericol pe panta de urcare şiobţinerea unei importante reduceri a vitezei de aterizare înainte de contactulcu solul. [Sil. -li-.]PALONIÉR, paloniere, s.n. Mecanism compus dintr-o pârghie articulatăla mijloc, cu două pedale la extremităţi legată de organul de direcţie alavionului (planorului) sau de pasul elicei anticuplu a elicopterului, fiindacţionat de pilot cu picioarele. [Sil. -ni-.]PANÓU, panouri, s.n. 1. Unitate componentă a voalurii unei paraşute tipcalotă sferică sau cu fante, de formă trapezoidală. De regulă, paraşuteleprincipale au 28 de panouri, iar cele de rezervă, 24. 2. Material textil de formădreptunghiulară utilizat pentru semnalizare sau comunicare cu o aeronavăaflată în aer în cazul că aceasta nu posedă aparatură radio sau este defectă,după un cod dinainte stabilit. Panourile întinse pe sol au culoarea albă pe timpde vară şi roşie iarna (pe zăpadă).PANTĂ DE COBORÂRE/URCARE = unghiul format de o aeronavă înzbor cu orizontala în cazul luării sau pierderii înălţimii de zbor.PAR AVION = prin avion (v.).PARADĂ AERIANĂ = festivitate având caracter militar, la care participăformaţiuni ale flotei aeriene militare.PARAPÁNTĂ, parapante, s.f. Aparat de zbor special destinat plutirii lapantă şi în curenţi termici, derivat din paraşuta tip aripă, având voalura deformă dreptunghiulară sau eliptică.PARAPANTÍSM s.n. Sport aviatic care constă în menţinerea pilotului câtmai mult timp în aer cu parapanta şi aterizare de precizie.PARAPANTÍST, ­Ă, parapantişti, -ste, s.m. şi s.f. Pilot de parapantă. Page 101 100 PARAPLÁNPARAPLÁN, paraplane, s.n. Paraşută de planare dreptunghiulară (tiparipă). [Sil. -plan.]PARASCHÍ s.n. Probă sportivă combinată, desfăşurată în sezonulhibernal, constând în aterizarea de precizie cu paraşuta şi coborâre cuschiurile.PARASÓL, parasoluri, s.n. 1. Aripă de avion monoplan, situată deasuprafuzelajului. 2. Avion monoplan cu aripa dispusă deasupra fuzelajului.PARAŞUTÁJ, paraşutaje, s.n. Paraşutare.PARAŞUTÁRE, paraşutări, s.f. 1. Termen utilizat în domeniul militardesemnând acţiunea de lansare cu paraşuta (de desant sau de materiale). 2.Manevră a aeronavei în faza de aterizare, caracterizată prin înfundareaacesteia de la înălţimea de filare (apropiere).PARAŞÚTĂ, paraşute, s.f. Dispozitiv cu ajutorul căruia personalulnavigant, militarii, pasagerii şi sportivii pot părăsi o aeronavă în timpulzborului pentru a executa o misiune de luptă, pentru a-şi salva viaţa în cazulproducerii unor avarii grave sau a incendiului la bord sau pentru a realizatemele de salt (în cazul sportivilor). ~ se compune din: voalură, sac sau husăde pliaj, paraşută extractoare, suspante, chingi portsuspante, sistem desuspensie/echipare, capotă, comandă manuală sau automată, elastice pentrudeschidere rapidă, livret, certificat de navigabilitate, sac de transport, cord detemporizare, cord central pentru menţinerea formei voalurii, slider, paraşutăstabilizatoare, dispozitiv de largare, aparat pentru deschiderea automată, cuţitde diferite forme pentru rezolvarea unor incidente etc. După forma voaluriiexistă ~: emisferice, cu fante, pătrate, dreptunghiulare, triunghiulare, elipticesau tip aripă. În funcţie de domeniul de utilizare există ~: civile (şi sportive)sau militare. După scop există ~: pentru personal, de abdomen sau de piept,de spate, de scaun sau tandem; pentru materiale, sanitare etc.; speciale. Dupămodul de acţionare al comenzii există ~: comandate, deschiderea ~efectuându-se prin acţionarea comenzii manuale de către paraşutist peparcursul căderii libere; automate, deschiderea paraşutei se face imediat dupăpărăsirea aeronavei, comanda automată fiind agăţată de cablul central alavionului; stabilizate, după părăsirea aeronavei este deschisă paraşutastabilizatoare prin cablul comenzii automate, paraşutistul putând acţiona întimpul căderii stabilizate comanda paraşutei principale; este utilizată înlansările militare şi în cele tandem. După timpul necesar deschiderii există ~cu deschidere: instantanee, imediat după acţionarea comenzii de deschidere,în special la paraşutele de rezervă; semiprogresivă, dau un şoc suportabil ladeschidere; progresivă, forţele ordonate eficient nu dau şoc la deschidereaparaşutei, dar spaţiul necesar deschiderii este mai lung. ~ pentru personal seclasifică în funcţie de utilizarea lor în: principale, utilizate de militari şisportivi; de rezervă, utilizată de militari şi sportivi obligatoriu la salt, fiind Page 102 101 PARAŞUTÍSTacţionată atunci când paraşuta principală a funcţionat incorect; de salvare,utilizată de piloţii şi echipajele aeronavelor sau pasagerii atunci când situaţia oimpune. ~ sportive se clasifică în funcţie de performanţa pe care o pot atingeîn paraşutism: de formare, de antrenament şi de performanţă. ♦ Paraşutăelectrică = motor electric spaţial, care generează o forţă inversă celeigravitaţionale, încetinind coborârea sondei pe suprafaţa unei planete dotate cumagnetosferă. ♦ Paraşută pentru materiale = ~ care asigură greutăţi mari,fiind cuplate câte 2-5, pentru lansarea de tancuri şi tunuri sau recuperareanavelor cosmice în straturile dense ale atmosferei. ♦ Paraşute rotative = ~care au forme diverse şi rezistenţă mare la înaintare prezentând ca avantajfaptul că sunt cu 50% mai uşoare, sunt extrem de stabile pe parcursulcoborârii, iar la contactul cu solul se dezumflă brusc, evitând târârea. ♦Paraşută extractoare = ~ de dimensiuni mici care ordonează forţele ceacţionează asupra deschiderii voalurii. ♦ Paraşută stabilizatoare = ~ careasigură stabilitatea paraşutistului sau a corpului lansat pe timpul căderii libere.♦ Paraşută recuperatoare = ~ care asigură capătul cablului de remorcare alautomosorului după ce a fost largat de aeronavă. ♦ Paraşută de frânare = ~care încetineşte aparatul după aterizare, în special aeronave supersonicemilitare.PARAŞUTÍSM s.n. 1. Tehnica lansării cu paraşuta. 2. Ramură sportivăaeronautică, cuprinzând probe de lansări cu paraşuta de la diferite înălţimi.Lansările se pot executa individual sau în grup cu deschidere întârziată aparaşutei şi aterizare la punct fix, executare de figuri acrobatice, lucru relativîn cădere liberă sau pe cupolă etc. ♦ Paraşutism turn/de staţiune = formă depregătire în care lansările se execută dintr-un turn de construcţie metalică saudin beton, având o înălţime de minimum 40 m, cu paraşuta deschisă, întinsăpe un inel metalic, după ce în prealabil a fost ridicată cu un troliu la înălţimeamaximă, plutirea cu paraşuta putând fi ghidată - fără desprindere de inel,declanşată - cu desprindere de inel, comandată - prin tragere de o suspantăspecială de către paraşutist, sau de la platformă - paraşutistul aruncându-se depe platformă, realizând o foarte scurtă cădere liberă, plutind cu paraşutadeschisă, asigurată de cerc. ♦ Paraşutism de aeronavă = formă de pregătire încare lansările se execută din diverse tipuri de aeronave. ♦ Paraşutism depantă = formă de pregătire care s-a desprins însă ca ramură independentă subdenumirea de parapantism (v.), modelele derivate din paraşuta aripă fiindspecial destinate plutirii la pantă şi zborului în curenţi termici. PARAŞUTÍST, ­Ă, paraşutişti, -ste, s.m. şi s.f. 1. Militar din trupele dedesant-paraşutare, specializat şi antrenat în lansarea cu paraşuta şi ducereaacţiunilor de luptă după paraşutare. 2. Sportiv care practică paraşutismul. 3.Personal special pregătit pentru a îndeplini diverse funcţii legate de tehnicalansării cu paraşuta: constructor, eseior (v.), recepţioner - prelungeştecertificatuldenavigabilitatealparaşuteloromologate,prezentator -reprezentant Page 103 102 PARC DE AVIOANEal unei fabrici de paraşute, cunoscător al parametrilor tehnico-tactici alemodelelor comercializate, efectuând cu acestea lansări demonstrative,instructor - profesionist însărcinat cu pregătirea paraşutiştilor, sau pentru ainterveni în timp util în locuri greu accesibile în care au avut loc incidentemajore (pompier paraşutist şi pompier sanitar/utilitar).PARC DE AVIOANE = totalitatea avioanelor aflate în dotarea uneiunităţi militare de aviaţie sau a unei instituţii cu profil aviatic.PARCÚRS, parcursuri, s.n. Traiectoria aeronavei raportată la sol. ♦Parcurs de luptă = spaţiul în care se execută ochirea în vederea bombardăriidin aer a unui obiectiv terestru, în care avionul execută bombardament în zbororizontal menţinându-şi constantă direcţia, înălţimea şi viteza de zbor.PATÍNĂ, patine, s.f. Dispozitiv metalic instalat sub fuzelajul uneiaeronave, utilizat pentru sprijinirea acesteia la contactul cu solul.PATRULÁRE, patrulări, s.f. Evoluţia unui aparat de zbor de-a lungulunei pante în vederea menţinerii cât mai mult timp în aer, prin efectuarea maimultor viraje. ~ are în ansamblu forma cifrei opt şi se desfăşoară după anumitereguli privind executarea virajelor (spre exteriorul pantei), intersectareatraiectului altui aparat, eşalonarea în altitudine etc. [Sil. -tru-.]PATRÚLĂ, patrule, s.f. Subunitate de aviaţie de vânătoare sau devânătoare-bombardament compusă din patru avioane, având personal navigantşi tehnic corespunzător, care face parte dintr-o escadrilă. [Sil. -tru-.]PĂRĂSIREA AERONAVEI = ansamblul manevrelor executate de unparaşutist în vederea lansării cu paraşuta sau a personalului navigant (după caza pasagerilor în situaţia unui pericol iminent. ~ diferă de la un tip de aeronavăla altul).PENDÚL, pendule, s.n. Figură acrobatică a cărei execuţie trece prinurmătoarele faze: picaj până la realizarea unei viteze duble faţă de cea de zbor,urcare în plan vertical până la limită, alunecare pe coadă, cădere cu botulînainte, zbor normal şi picaj.PERFORMANŢE DE ZBOR = rezultate principale obţinute de oaeronavă în zbor, cum sunt: viteza maximă, viteza minimă în planare, vitezaascensională, plafonul practic de zbor, raza minimă de viraj, distanţa şi duratade zbor, lungimea de decolare şi de aterizare etc. ~ constituie criterii deapreciere a calităţilor unei aeronave.PERSONAL AERONAUTIC CIVIL = totalitatea persoanelor caredeservesc activitatea de zbor. ♦ Personal aeronautic civil navigant = ~ careîndeplineşte atribuţiuni pe linie de zbor, posedând documente în condiţiilestabilitedeautoritatea aeronautică şicentrul demedicină aeronautică sau pebazăde convenţie pentru cetăţenii altor state: personalul echipajului de conducere Page 104 103 PILÓTal aeronavei (piloţi, navigatori, radiotelegrafişti şi mecanici de zbor) şipersonal tehnic auxiliar (execută servicii la bord privind încărcătura, operaţiilede recepţie şi control al aeronavei în vederea eliberării sau prelungiriicertificatelor de navigabilitate, în general fiind ingineri specialişti). ♦Personal aeronautic civil nenavigant = ~ care deserveşte desfăşurareaactivităţii de zbor la sol (controlori de trafic aerian, dispeceri etc.), întreţinereamaterialului volant etc.PERTURBAREA TRAFICULUI AERIAN = disfuncţionalitate lanivelul activităţii unui aeroport datorată unor condiţii meteo nefavorabile,avarii în sistemul de dirijare şi control, incidente sau accidente aviatice carefac pista/pistele impracticabile.PETRECERE DE SUSPANTE = incident care poate avea loc ladeschiderea unei paraşute emisferice, suspanta sau suspantele petrecute pestevoalură o împart în două, dând iluzia că paraşutistul coboară cu două paraşutemai mici.PICÁJ, picaje, s.n. Coborârea unei aeronave cu un unghi redus altraiectoriei sub orizontală, Θ = 30°-90°, cu motorul în funcţiune sau oprit.PICIÓR, picioare, s.n. Unitate de măsură pentru lungime din sistemulanglo-american, egală cu 30,48cm, fiind notată ft. Sin. picior englezesc. [Sil.-cior.]PILÓT, piloţi, s.m. Persoană calificată în conducerea unei aeronave. ~ potfi: profesionişti, particulari/privaţi şi sportivi. ~ profesionişti pot fi:eseiori/încercători, recepţioneri (prelungesc certificatele de navigabilitate aleaeronavelor), instructori, remorcheri, de linie, de turism. ~ militari pot fi de:vânătoare, vânătoare-bombardament/asalt, bombardament etc. ♦ Pilotautomat = sistem special instalat la bordul unor aeronave care asigurăconducerea acestora în timpul zborului sau îndeplinesc unele atribuţii alepilotului: menţinerea stabilităţii pe un traiect dat şi a regimului de funcţionarede la traiectul calculat. În funcţionarea pilotului automat se diferenţiază treidirecţii de acţiune: amortizare (compensând oscilaţiile aeronavei, care laviteze supersonice nu pot fi atenuate de om), stabilizare (menţinând aeronavaîntr-o poziţie dată, de regulă orizontală) şi comandă (modificând evoluţiile dezbor după un program care cuprinde intrarea, menţinerea şi ieşirea dinevoluţie). În compunerea pilotului automat intră: un canal de acţionare aaripioarelor (stabilizare transversală), un canal pentru acţionareaprofundorului (stabilitate longitudinală) şi unul pentru acţionarea direcţiei. Unsistem giroscopic asigură sesizarea mişcărilor în jurul centrului de greutate. ♦Pilot kamikaze = ~ al unui avion kamikaze (v.). Page 105 104 PILOTÁJPILOTÁJ, pilotaje, s.n. Ştiinţa şi tehnica de a conduce în zbor oaeronavă. ♦ Pilotaj la vedere = mod de ~ care utilizează reperele de pe sol sauorizontul natural vizibil. ♦ Pilotaj instrumental = mod de ~ care utilizeazăexclusiv indicaţiile aparatelor de bord. ♦ Pilotaj în dublă comandă =modalitate de antrenament în care elevul execută manevre de zbor subîndrumarea instructorului, aparatul de zbor posedând, de regulă, comenziduble. ♦ Pilotaj în simplă comandă = modalitate de antrenament în carepilotul nu este însoţit în zbor de instructor.PILOTÁRE, pilotări, s.f. Pilotaj.PIRAT AL AERULUI = persoană care săvârşeşte un act de piraterieaeriană (v.).PIRATERIE AERIANĂ = act de ameninţare şi violenţă comis în aerasupra echipajului unei aeronave în scopul de a-l captura, jefui sau deturna dela itinerar.PÍSTĂ, piste, s.f. Porţiune de teren special amenajată în vederea decolăriişi aterizării avioanelor, construită din materiale rezistente (betonate,consolidate, asfaltate, metalice, din plastic) şi prevăzută cu mijloace optice saudispozitive radioelectrice pentru a permite aterizarea şi decolarea pe timp denoapte sau în zilele cu vizibilitate redusă. Pistă de decolare-aterizare = ~amenajată pe axul dominant al vântului pentru înlesnirea decolării şi aterizăriiîn bune condiţii. Pentru avioanele de luptă şi de transport cu greutate şi vitezămare, lungimea pistei variază între 1000-1500m, iar lăţimea între 60-100m,putând fi amenajată pe un tronson de autostradă. ♦ Pistă de decolare-apuntare = ~ amenajată pe puntea navei pentru avioanele de luptă ambarcatepe portavioane, fiind dotată cu instalaţii de catapultare şi sandouri, carefacilitează decolarea şi apuntarea scurtă.PLAFÓN, plafoane, s.n. Înălţimea maximă de zbor realizată de aeronavă.♦ Plafon teoretic al aeronavei = înălţimea maximă la care viteza verticală deurcare, cu motorul funcţionând la limita puterii maxime teoretice, este egalăcu zero, la această înălţime aeronava nu mai dispune de nici o rezervă de ecartde viteză. ♦ Plafon de luptă al aeronavei = înălţimea de zbor maximă pe careo poate realiza o aeronavă de luptă cu condiţia să reuşească să executeminimum de manevre necesare pentru susţinerea luptei aeriene la aceastăînălţime, puterea dezvoltată de motor trebuie să dispună de o vitezăascensională de minim 0,5m/s; este înălţimea maximă la care poate fiîntrebuinţată o aeronavă, fiind numit şi plafon practic al aeronavei. ♦ Plafonaerodinamic = înălţimea maximă pe care o poate lua un avion folosind putereamotoarelor proprii şi inerţia primită în zbor lansat. Page 106 105 PLASĂ DE FRÂNAREPLAN1, planuri, s.n. Suprafaţă de susţinere în aer a unei aeronave; aripă.PLAN2, planuri, s.n. Proiect elaborat cu anticipare în vederea îndepliniriiunui scop. ♦ Plan de zbor = document de navigaţie şi control al traficuluiaerian, întocmit pentru fiecare zbor după pregătirea acestuia. ~ se depune labiroul de briefing sau la biroul de pistă pentru trafic al aeroportului cu celpuţin 30min. înainte de decolare (în cazuri deosebite poate fi transmis de oaeronavă aflată în aer). ♦ Planul pregătirii de foc a ofensivei aeriene/aatacului = document care cuprinde misiunile de foc pentru nimicirea sauneutralizarea inamicului în această fază a luptei, durata şi structura pregătirii,repartiţia pe mijloace de foc de aviaţie a obiectivelor, consumul de muniţie,organizarea conducerii etc.PLANÁRE, planări, s.f. 1. Plutire în aer cu un aparat de zbor fără ajutorulunui motor. 2. Coborâre a unei aeronave fără motor (sau redus) pe o traiectoriecu pantă foarte mică şi cu viteză redusă.PLANÓR, planoare, s.n. 1. Parte a unei aeronave cuprinzând în modspecial, organele asupra cărora se exercită forţele aerodinamice. 2. Aparat dezbor fără motor la care zborul se realizează datorită greutăţii proprii, viteza decoborâre fiind compensată de acţiunea vântului sau a curenţilor ascensionaliprovocaţi de relief sau de temperatura solului. ~ este prevăzut cu aripi delungime mare, iar fuzelajul este format din postul de comandă şi o grindă carepoartă ampenajele. Decolarea este posibilă prin lansare cu sandoul, cu ajutorulunui troliu, prin remorcare cu un vehicul terestru sau prin remorcare în zbor cuajutorul unui avion. Există ~ de clasă: liber (anvergura de 19m), standard(maxim 15m) şi cu motor/motoplanor. ♦ Planor ultrauşor = aparat de zbor cugreutate mică; deltaplan.PLANORÍSM s.n. 1. Îndeletnicirea de a construi aparate de zbor fărămotor. 2. Sport aviatic în care aparatele de zbor fără motor sunt lansate printracţiune, zborul desfăşurându-se pe baza curenţilor atmosferici. Probele deconcurs sunt: zbor de înălţime, de durată, de distanţă, în circuit şi acrobatic.PLANORÍST, ­Ă, planorişti, -ste, s.m şi s.f. 1. Constructor de planoare.2. Pilot de planor.PLANŞĂ DE BORD = placă pe care sunt montate toate aparatele de bordnecesare navigaţiei.PLASĂ DE FRÂNARE = împletitură de mari dimensiuni, compusă dinsandouri, destinată opririi rapide a avionului din rulajul la aterizare în cazul încare frânele acestuia s-au defectat sau când contactul cu pista a fost greşit,dincolo de mijlocul acesteia, liziera aerodromului putând fi depăşită. Ridicarea~ este rapidă şi se face la comanda conducătorului de zbor. Există ~: înalte(care cuprind tot avionul) şi joase (care agaţă doar trenul de aterizare). Page 107 106 PLATFORMĂ DE ATERIZARE­DECOLAREPLATFORMĂ DE ATERIZARE­DECOLARE = suprafaţă plană deteren amenajată pentru decolarea-aterizarea elicopterelor şi a avioanelor cudecolare şi aterizare verticală. Sunt construite din acelaşi material ca şi pistele,având aceeaşi dotare, dar dimensiunile de 50/50m.PLAZ, plazuri, s.n. Desen de mărime naturală fixat pe cadre de placaj,după care se confecţionează şabloanele şi piesele unei aeronave.PLIÁJ, pliaje, s.n. Operaţiune ordonată de împachetare a paraşutei pentrulansare, de importanţă vitală, executată la cel mai înalt nivel de tehnicitate şide conştiinciozitate. [Sil. -aj.]PLIÉRE, plieri, s.f. Pliaj. [Sil. -e-.]PLIÓR, pliori, s.m. Persoană calificată în pliajul şi întreţinereaparaşutelor. [Sil.-or.]POARTĂ AERIANĂ = aeroport internaţional.POD AERIAN = transport de oameni şi materiale organizat şi executat înflux continuu, pe calea aerului, între două sau mai multe localităţi, zone sauţări, în condiţiile de permanentă sau temporară supremaţie aeriană, fiindlimitat în timp; poate avea şi caracter umanitar.POLIGON DE TRAGERE = teren amenajat pentru executarea unoractivităţi de instruire sau experienţe, trageri de instrucţie şi de luptă cuarmamentul de bord, bombardament de aviaţie sau trageri antiaeriene; aredimensiuni şi organizare (câmpuri de tragere, instalaţii de ţinte, transmisiuni,efective de pază) în raport cu destinaţia.PORTÁNŢĂ, portanţe, s.f. Componenta verticală a forţei aerodinamicecare acţionează asupra unui corp de profil aerodinamic care se deplasează prinaer, asigurându-i sustentaţia, stând la baza zborului planoarelor, elicoptereloretc. ~ apare ca urmare a diferenţei de presiune statică ce apare între cele douăforţe opuse ale profilului, consecinţă a vitezelor diferite ale filurilor de aer învecinătatea acestor feţe.PORTAVIÓN, portavioane, s.n. Navă militară de luptă destinatătransportului şi lansării avioanelor de luptă, care constituie armamentul lorprincipal, îndeplinind pentru acestea rolul de aerodrom mobil, asigurându-ledecolarea şi aterizarea. ~ acţionează în grupuri tactice independente sauînsoţesc forţe de suprafaţă, putând escorta convoaie, fiind înzestrate şi cuartilerie de bord (tunuri şi tunuri antiaeriene). Există: portavioane grele/deluptă, cu deplasament până la 85.000t, putând lua la bord 150-200 de avioanede vânătoare, torpiloare şi bombardiere (în picaj şi în zbor orizontal) fiinddestinate exclusiv acţiunilor de luptă; portavioane uşoare, cu deplasamentpână la 25.000t, putând lua la bord în jur de 100 de avioane destinatedescoperirii aeriene şi sprijinirii acţiunilor forţelor de suprafaţă; portavioane de Page 108 107 POZÍŢIEescortă, destinate siguranţei aeriene a convoaielor de debarcare, putând lua labord în jur de 50 de avioane; portavioane cu destinaţie multiplă, avândambarcate avioane şi elicoptere, putând executa misiuni de lovire şi de apărareantiaeriană. [Sil. port-, -vi-.]PORTELICOPTÉR, portelicoptere, s.n. Navă militară destinatătransportului de elicoptere (îndeplinind pentru aceasta rolul de platformămobilă dotată cu toată aparatura necesară) care constituie armamentul lorprincipal. ~ are rolul de a asigura debarcarea primelor elemente de infanteriemarină în acţiunile de desant maritim şi de a îndeplini misiuni de luptăantisubmarină. [Sil. port-, -pter.]PORTIC DE PARAŞUTAJ = instalaţie destinată antrenamentului la sol aparaşutiştilor, formată dintr-un cadru metalic de formă pătrată fixat pe stâlpi la6-7m înălţime, pe care sunt fixate mai multe inele de plafon.POST, posturi, s.n. Spaţiu prevăzut de regulă cu instalaţii şi aparaturănecesară îndeplinirii unor activităţi tactice, tehnice sau de control pe linie dezbor. ♦ Post de observare aeriană = ~ amenajat pe lângă punctul de comandăal unei unităţi, în care observatorul aerian este dotat cu planşetă cu cercazimutal şi execută observarea spaţiului aerian pentru a descoperi ţinteleaeriene şi transmiterea datelor privind direcţia, înălţimea şi viteza de zbor,compunerea şi natura ţintei, acţiunile executate. ~ Post radiotehnic = ~constituit dintr-o subunitate din trupele radiotehnice destinată cercetăriicirculare a spaţiului aerian în puncte anume stabilite şi pentru asigurarea deradiolocaţie a zborurilor aviaţiei de vânătoare şi a trupelor de racheteantiaeriene.POSTCOMBÚSTIE, postcombustii, s.f. Totalitatea proceselor de arderecompletă a unei cantităţi suplimentare de carburant (într-o cameră specialăsituată după turbina unui motor cu reacţie de tip aeroreactor), a gazelor care auservit la antrenarea turbopompelor motorului reactiv cu propergoli lichizi, apropergolilor lichizi reziduali ai unui motor-rachetă chimic sau a restului decarburant şi gaze incomplet arse prin injectarea de aer în ajutajul motoruluireactiv. ~ contribuie la o creştere a forţei de tracţiune a motoarelor cu reacţiecu 30-40%. Sin. ardere suplimentară. [Sil. post-, -e.]POŞTĂ AERIANĂ = serviciu rapid de mesagerie, coletărie şicorespondenţă care se efectuează pe calea aerului. ♦ Poştă aeriană paraşutată= ~ utilizată în locuri greu accesibile.POTENŢIAL AEROSPAŢIAL = totalitatea forţelor şi mijloacelor deatac spaţiale de care dispune o ţară.POZÍŢIE, poziţii, s.f. 1. Atitudine operativ-strategică. ♦ Poziţie dealarmă = formă de organizare a serviciului de alarmă la aerodrom (v.). ♦Poziţia de alarmă numărul 1/gradul 1 = ~ în care avioanele sunt pregătite şi Page 109 108 PRĂFUÍREînarmate cu rachete aer-aer şi muniţia armamentului de bord, mijloacele depornire a motoarelor cuplate, sunt dispuse la capetele pistei, gata de start, iarpiloţii şi personalul tehnic corespunzător se află în cabină sau lângă avionpregătiţi pentru a decola la ordinul punctului de comandă în baremele stabilite.♦ Poziţie de alarmă numărul 2/gradul 2 = ~ în care avioanele au aceeaşi starede pregătire ca la gradul 1, dar piloţii şi personalul tehnic se pregătesc încamere speciale de odihnă, cu o costumaţie care să le permită să treacă lapoziţia de alarmă numărul 1 în baremele stabilite. ♦ Poziţie de alarmănumărul 3/gradul 3 = ~ în care avioanele complet pregătite pentru zbor, cuexcepţia rachetelor aer-aer neacroşate, se află parcate în zonele de dispersareale subunităţilor, piloţii şi personalul tehnic se află în sălile de pregătire,executând programul zilei sau în locurile de cantonament, fiind în măsură sătreacă la poziţia de alarmă numărul 2 în baremele stabilite. 2. Dispunere înspaţiu. ♦ Poziţie neutră = ~ perpendiculară a manşei în care aeronavaprimeşte o ~ aproape orizontală în timpul zborului. ♦ Poziţia aeronavei =locul sau felul cum este situată aeronava în raport cu un sistem de referinţă(coordonate) şi de alte condiţii; se exprimă prin: sistemul de coordonategeografice (latitudinea şi longitudinea), sistemul rectangular (o axă coincidecu traiectul obligat al avionului, iar a doua cu o perpendiculară pe prima axă)şi sistemul de coordonate polare (poziţia este indicată printr-o direcţie şi odistanţă). [Sil. -e.]PRĂFUÍRE, prăfuiri, s.f. Împrăştiere de substanţe chimice, fito-sanitarecu ajutorul aviaţiei utilitare. [Sil. -i-.]PREGĂTÍRE, pregătiri, s.f. Totalitatea acţiunilor şi a măsurilorpremergătoare desfăşurării zborului şi lansărilor pe o perioadă de zbor,constând în repartizarea atribuţiunilor, asigurarea medicală şi meteorologică,stabilirea temelor de zbor şi de salt etc. ♦ Pregătireimediată/nemijlocită/zilnică = ~ care precede o zi de zbor şi lansări. ♦Pregătire preliminară = ~ care precede întreaga etapă de zbor şi lansări.PREMÍSĂ, premise, s.f. Condiţie a desfăşurării unui incident sau a unuiaccident aviatic.PRESIÚNE, presiuni, s.f. Forţă exercitată din toate părţile asupra unuicorp aflat într-un fluid. ♦ Presiune aerostatică = ~ exercitată asupra corpuluiîn mişcare sau în repaus şi este datorată greutăţii coloanei de aer de deasupranivelului considerat. ♦ Presiune aerodinamică = ~ exercitată asupra unui corpîn mişcare relativă faţă de aer, fiind normală pe direcţia de mişcare. [Sil. -u-.]PRESURIZÁRE, presurizări, s.f. Menţinerea presiunii normale înaeronave care zboară la înălţimi mari sau în vehicule spaţiale şi în incinteleacestora (costume şi containere spaţiale, rezervoare de propergol, diversecomponente). Page 110 109 PROPERGÓLPRESURIZATÓR, presurizatoare, s.n. Instalaţie de presurizare (v.).PRIN AVION = menţiune imprimată pe corespondenţă şi coletele careurmează a fi expediate pe calea aerului. Sin. par avion.PRIZĂ DE ATERIZARE/DIRECTĂ = fază a operaţiei de aterizare încare aeronava se află centrată pe direcţia de aterizare, fiind pregătită pentrucontactul cu solul.PROBABILITATE DE LOVIRE = măsura în care este posibil caobiectivul să fie lovit trăgându-se un singur glonţ, bombă, torpilă sau rachetă.~ capătă valori de la 0 la 1, prezentate sub formă de procent sau fracţiezecimală, date de raportul dintre numărul cazurilor favorabile loviriiobiectivului şi numărul total al cazurilor, acestea fiind egal probabile (tragereaexecutându-se în condiţii identice către infinit).PROFÍL, profiluri, s.n. 1. Conturul unei secţiuni sau a unui corp. ♦ Profilaerodinamic = a) conturul secţiunii unei aripi (sau a unei pale), rezultată dinintersecţia cu un plan perpendicular pe suprafaţa aripii şi paralel cu axa dezbor (trasarea profilului aerodinamic se face printr-o metodă teoretică sauempirică); b) profil special conceput pentru a produce o forţă portantă cât maimare, având la înaintare o rezistenţă cât mai mică. Determinareacaracteristicilor se face în tuneluri aerodinamice, alegându-se profilul cu celemai bune caracteristici. Este compus din: bord de atac - rotunjit, bord de fugăsau de scurgere - ascuţit, parte superioară/extrados şi parte interioară/intrados.Se mai numeşte şi profil (de) aripă. 2. Desen care reprezintă o secţiuneverticală.♦ Profil de zbor = proiecţia în plan vertical a traiectoriei uneiaeronave; în aviaţia militară depinde de misiunea de luptă, la stabilirea saparticipând statul major, navigatorul şi inginerul unităţii.PROFUNDÓR, profundoare, s.n. Partea mobilă a ampenajului orizontalal unei aeronave construită din două plane aşezate simetric faţă de derivă, careserveşte la comanda mişcărilor aeronavei în jurul axului transversal, pentru a-iasigura echilibrul şi mobilitatea longitudinală. ~ este acţionat de către pilot cuajutorul manşei.PROGRAM DE ZBOR/LANSĂRI = număr minim de ore de zbor saulansări care trebuie executate de un pilot sau un paraşutist pentru a puteapromova în altă categorie de pregătire sau pe o aeronavă de alt tip, în generalsuperioară ca performanţe.PROPAGANDĂ AVIATICĂ = ansamblu de acţiuni menite să creascăpopularitatea activităţii aeronautice în rândul maselor.PROPELÁNT, propelanţi, s.m. Propergol.PROPERGÓL, propergoli, s.m. Amestec de substanţe capabil de reacţiichimice puternic exoterme, utilizat în motoarele-rachetă, energia potenţială Page 111 110 PROPERGÓLchimică este transformată în căldură în camera de combustie de undeprodusele de ardere - propulsantul, se destind şi se accelerează în ajutajulreactiv asigurând forţa de tracţiune a motorului. ~ motoarelor-rachetă areurmătoarele caracteristici: densitate (exprimă raportul debitelor volumetriceale carburantului şi comburantului în camera de ardere, influenţândrandamentul ~ şi definind dimensiunile rezervoarelor acestuia; depinde decoeficientul de amestec), puterea calorică (pentru un anumit coeficient deamestec, de a cărei valoare depinde impulsul specific al motorului-rachetăfiind de (1-2)x103kcal/kg pentru propergoli solizi, de (1,5-3)x103kcal/kgpentru hibrizi), stabilitate termică (defineşte conservabilitatea compoziţieichimice a ~ la temperaturi ridicate), temperatura de ardere/frânare (la carepropulsantul părăseşte camera de combustie, măsurată în zona mediană ajetului reactiv, ce depinde de natura ~, de coeficientul de amestec, depresiunea din camera de combustie etc.), gradul de combustie (reprezentat prinprocesul în care propergolul se transformă complet în produse de ardere),presiunea arderii (din colul ajutajului, utilă în calculul vitezei de evacuare agazelor arse), viteza de evacuare (definită prin valoarea medie a particulelorcomponente ale jetului reactiv în secţiunea de ieşire din ajutaj, de care depindevaloarea impulsului specific). ♦ Propergol monocomponent = ~ compus dinoxigen-hidrozină, fluorină-amoniac, tetraoxid de azot-petrol. ♦ Propergolmulticomponent = ~ compus din oxigen-hidrogen-beriliu, fluor-hidrogen-litiu.♦ Propergol solid = ~ sub formă de: pulberi, pastă, brichete, componenţiiformând o substanţă activă omogenă sau eterogenă. ♦ Propergol solidomogen = ~ la substanţa de bază este nitroceluloza, dizolvată în solvenţi uşorvolatili (nitroglicerina) cu aditivi (oxizi minerali, pulberi metalice, răşini)pentru stabilizare, plastifiere etc.; asigură impulsuri specifice ridicate 180-230pentru grade de destindere în ajutajul reactiv de până la 40. ♦ Propergol solideterogen = ~ constând din amestecuri de propergoli solizi omogeni, în generalcomburantul solid (nitrat de amoniu, perclorat de potasiu) foarte finfragmentat este amestecat cu carburantul lichid (asfalturi, bitumuri, poliesteri,uretani, cauciucuri naturale, polietilene, răşini etc.) având rol de liant; este mairăspândit, în general elastic, rezistent la eforturi mecanice, cu alungiri reduse,căruia prin adăugarea unor compuşi nitro şi pulberi metalice i se îmbunătăţeşteproprietăţile fizico-chimice şi energetice cât şi impulsul specific. ♦ Propergolhibrid = ~ gelatinos, metastabil sau semilichid compus din metale saumetaloizi şi oxigen sau fluor ♦ Propergol lichid = ~ frecvent utilizat datorităposibilităţii de reglare a debitului său; ei trebuie să nu prezinte pericol deexplozie la stocare şi manipulare, să aibă toxicitate redusă, stabilitate chimică,compatibilitate cu materialele utilizate în aviaţie, iar tehnologia de fabricaţie să Page 112 111 PUTÉREfie simplă;este compus din diferiţi comburanţi (acid azotic, acid percloric,oxizi de azot, oxid de fluor, oxigen, ozon, tetranitrometan) şi carburanţi(aerozină-50, alcooli, amoniac, anilină, borani, dietilamină, dimetilhidrazinăasimetrică, metilhidrazină, hidrazină, hidrocarburi, hidrogen, nitrometan,terebentină, petrol, xilidină). Sin. propelant.PROPULSÁNT, propulsanţi, s.m. Substanţă în stare gazoasă sau deplasmă, ejectată din motoarele cu reacţie în sens opus direcţiei lor de mişcare,asigurând forţa lor de tracţiune.PULSOREACTÓR, pulsoreactoare, s.n. Motor cu reacţie cu aplicaţiirelativ puţine, asemănător statoreactorului utilizat la avioanele cu vitezăsupersonică; introducerea şi comprimarea aerului necesar arderiicombustibilului se face în timpul zborului aeronavei, combustibilul fiindintrodus intermitent în camera de ardere cu ajutorul unor instalaţii dedistribuţie speciale astfel încât motorul funcţionează pulsatoriu. Aeronaveleutilate cu ~ folosesc rachete la decolare, intrând în funcţiune la o anumităviteză de zbor.[Sil. -ac-.]PUNCT, puncte, s.n. Loc determinat în spaţiu în care se desfăşoară oactivitate având caracter aviatic. Echipa repartizată pentru zbor aceluiaşiinstructor stă la un anumit ~. ♦ Punct de aterizare = zonă în care are locaterizarea sau în care a fost planificată aceasta. ♦ Punct fix = loc specialamenajat pentru executarea aterizărilor de precizie. ♦ Punct iniţial altraiectului de zbor = materializare pe hartă a începutului traiectului. În terenacesta se stabileşte la verticala aerodromului de decolare sau printr-un repercaracteristic apropiat (15-20km) şi indicat pe radiofar. Acest ~ se stabileşte şipentru înapoierea la aerodromul de bază după îndeplinirea misiunii, pentruadunarea formaţiilor de avioane şi constituirea dispozitivului de zbor deîntoarcere. ♦ Punct final al traiectului de zbor = materializarea punctuluiterminus al zborului, în principiu la verticala aerodromului de aterizare, fiindmarcat cu un radiofar. ♦ Punct de schimbare tronson = rezultat al împărţirii întronsoane prin puncte intermediare, dar care în cazul inflexiunilor primescaceastă denumire.PUNCTÁRE, punctări, s.f. Momentul în care o aeronavă sau unparaşutist atinge suprafaţa de aterizare. [Sil. punc-.]PUTÉRE, puteri, s.f. Autoritate, dominaţie. ♦ Putere aeriană = conceptcare se referă la capacitatea unui stat de a-şi exercita voinţa în spaţiul aerian.♦ Putere aerospaţială = concept care se referă la capacitatea unui stat de a-şiexercita voinţa în spaţiul extraterestru. Page 113 112 RACHÉTĂ, rachete, s.f. 1. Motor la care propulsia se realizează prinevacuarea cu mare viteză a unui jet gazos, funcţionând independent de mediulexterior, carburantul şi comburantul aflându-se în corpul ~. ♦ Motor-rachetătermochimic = cel mai răspândit tip de ~ la care jetul de gaze, cu presiunea şitemperatura ridicate, se realizează în urma unor reacţii chimice puternicexoterme; utilizează combustibil solid sau lichid şi este constituit din: camerăde ardere, ajutaj reactiv, rezervoare de combustibil, sistem de alimentare,dispozitiv de aprindere (la motoarele cu combustibil solid încărcătura esteamplasată în camera de ardere). ♦ Motor-rachetă electric = ~ care utilizeazăenergia electrică pentru accelerarea jetului format dintr-un fluid ionizat saudin plasma unui gaz. ♦ Motor-rachetă nuclear = ~ care utilizează energiatermonucleară pentru a încălzi jetul de gaze sau utilizează pentru propulsie unjet de izotopi radioactivi. Se mai numeşte şi accelerator sau rachetă auxiliarăde decolare. 2. Aparat de zbor fusiform propulsat cu ajutorul unui motor-rachetă, fiind compus din: corp, motor şi încărcătură utilă - aparaturăştiinţifică, vehicul spaţial, substanţă explozivă, încărcătură chimică saunucleară etc. După modul de stabilizare pe traiectorie se deosebesc ~: cuampenaj (amplasat la partea posterioară), cu aripi (amplasate pe corp ca laavion; se mai numeşte şi avion-rachetă), cu stabilizare giroscopică (fărăampenaj, imprimându-i-se o mişcare de rotaţie în jurul axei salelongitudinale). După numărul treptelor sunt ~: cu o treaptă/simple şi cu maimulte trepte/compuse/etajate, prezentând un ansamblu de rachete simple,etajele propulsoare, cu funcţionare succesivă, ultima treaptă purtândîncărcătura utilă, putând fi: cu trepte în serie (etajele propulsoare sunt dispuseunul după altul) şi cu trepte în paralel (etajele propulsoare sunt amplasate înjurul treptei principale, care poartă încărcătura utilă). După modul de dirijareexistă ~: nedirijate şi dirijate. După destinaţie ~ pot fi: de luptă, cosmice,geofizice, meteorologice, antigrindină, port-satelit etc. ♦ Rachetă dirijată = ~care are prevăzute sisteme de comandă (suprafeţe aerodinamice, deviatori dejet, mici motoare-rachetă auxiliare etc.) pentru modificarea traiectoriei şi legii Page 114 113 RADIOCOMPÁSde mişcare pe traiectorie. Sistemele de comandă pot fi activate de la bordulrachetei (autodirijate, autoghidate, dirijare autonomă sau din exterior(teleghidate). ♦ Rachetă de luptă de aviaţie = armă de bază la bordulavionului, utilizată pentru lovirea ţintelor aeriene sau terestre, creareabarajului, iluminarea terenului etc. De regulă, are o singură treaptă, selansează în viteză prin folosirea unui puternic motor de start, continuândzborul prin inerţie. Foloseşte încărcătură brizant-explozivă sau cumulativă, cufocos de proximitate (cele dirijate) sau de impact (cele nedirijate). După razade acţiune şi după natura obiectivelor împotriva cărora sunt utilizate, pot fi:tactice, operativ-tactice, strategice, antitanc, antiaeriene, antirachetă,antiradiolocaţie (lansată de la bordul avioanelor împotriva staţiilor deradiolocaţie de la sol, are sistem de autodirijare cu radiolocator pasiv, caredetermină poziţia ţintei după semnalele electromagnetice emise deradiolocatorul inamic). După poziţia relativă a lansatorului pot fi: aer-aer, aer-sol, aer-navă. După natura încărcăturii ~ pot fi: nenucleare, cu exploziv clasicsau cu încărcătură chimică (substanţe toxice de luptă, cu toxicitate mare de tiporganofosforice) şi nucleare (pot avea două sau mai multe focoase nucleare,care se pot dirija în timpul zborului astfel încât să lovească obiective diferite).RADÁR, radare, s.n. Radiolocator (v.).RADIOALTIMÉTRU, radioaltimetre, s.n. Aparat folosit pentrumăsurarea înălţimii unei aeronave prin utilizarea undelor electromagnetice,compus dintr-un emiţător de unde şi un post de recepţie al undelor reflectate.♦ Radioaltimetru de bord = ~ care determină înălţimea aeronavei prinmăsurarea intervalului de timp dintre momentul emisiunii undelor şimomentul receptării undelor de la sol. ♦ Radioaltimetru terestru = ~ caredetermină înălţimea de zbor a aeronavei în funcţie de înclinarea petaleiantenei. [Sil. -o-, -tru.]RADIOATERIZÁRE, radioaterizări, s.f. Aterizare a unei aeronavedirijate cu ajutorul fasciculelor de unde electromagnetice. [Sil. -o-a-.]RADIOBALIZÁJ, radiobalizaje, s.n. Instalaţie de semnalizare a unei căiaeriene printr-un procedeu radioelectric. [Sil. -o-.]RADIOBALIZÁRE, radiobalizări, s.f. Echipare cu instalaţii deradiobalizaj. [Sil. -o-.]RADIOBALÍZĂ, radiobalize, s.f. Aparat terestru de radionavigaţie,construit dintr-un radioemiţător de putere mică instalat într-un anumit punct,care emite unde electromagnetice pe verticală, pentru a fi captate la bordulunei aeronave, permiţându-i acesteia să stabilească exact momentul treceriideasupra acelui punct. ~ sunt utilizate, de regulă, în instalaţii destinate dirijăriiaterizării fără vizibilitate a aeronavelor. [Sil. -o-.]RADIOCOMPÁS, radiocompasuri, s.n. Aparat de radiorecepţie instalatla bordul unei aeronave care serveşte la menţinerea direcţiei de zbor în raport Page 115 114 RADIOFÁRcu un post de radionavigaţie terestru ale cărui semnale le recepţionează. [Sil.-o-.]RADIOFÁR, radiofaruri, s.n. Staţiune terestră de radioemisie careasigură navigaţia aeronavelor, constând dintr-un sistem de antene caretransmit semnale caracteristice pe anumite frecvenţe şi după un anumitprogram de lucru, determinând punctul aeronavei în special pe vizibilitatescăzută. Poziţia ~ este trecută în hărţile de navigaţie, iar programul de lucru şicaracteristicile semnalelor în cartea radiofarurilor. ♦ Radiofar cu emisiecirculară = ~ care obţine punctul aeronavei prin măsurarea relevmentelor ~ cuajutorul radiogoniometrului de bord, bazându-se pe principiul recepţieidirijate. ♦ Radiofar cu emisie dirijată = ~ care funcţionează pe bazaprincipiului recepţiei dirijate, utilizând o staţie de radiorecepţie obişnuită.Radiofar cu emisie dirijată de aliniament = ~ care serveşte la dirijareaaeronavei pe un drum obligat. ♦ Radiofar cu emisie dirijată de poziţie = ~ cucadru rotativ sau cu rază de sectoare, deţinându-se linii de poziţie pentrudeterminarea punctului navei). [Sil. -o-]RADIOGHIDÁJ, radioghidaje, s.n. Dirijare de la distanţă prin mijloaceradiotehnice a aparatelor de zbor fără pilot (rachete, proiectile-rachetă,avioane fără pilot etc.) Principalele tipuri de ~ sunt: autonom (programul dedirijare este calculat anticipat şi introdus în servomecanismul cu program alaparatului înainte de lansare), prin comandă (aparatul este dirijat prin semnaleemise, de regulă, de la locul lansării), automatizat (aparatul este dotat cuaparatură capabilă să sesizeze abaterea de la traiectoria impusă şi să-icorecteze direcţia pentru a urmări şi atinge ţinta) şi autoghidat (aparatul estedotat cu dispozitive care îi permit să descopere ţinta şi să se orienteze singurspre aceasta). [Sil. -o-.]RADIOGONIOMÉTRU, radiogoniometre, s.n. Aparat destinatdeterminării, cu ajutorul undelor radioelectrice, a poziţiei unei aeronave. [Sil.-o-, -tru.]RADIOITINERÁR, radioitinerare, s.n. Traseu urmat de o aeronavă carese ghidează după semnalele primite de la radiofaruri. [Sil. -o-.]RADIOLOCATÓR, radiolocatoare, s.n. Mijloc radiotehnic utilizat înradiolocaţie (v.) constituit dintr-un emiţător de fascicule radio şi un receptorcare captează undele reflectate de obstacolele întâlnite, bazându-se pedeterminarea intervalului de timp dintre emisie şi recepţie, putându-se calculadepărtarea până la obstacolul întâlnit. Elementul principal al ~ este osciloscopulcatodic, al cărui ecran este gradat în unităţi de măsură a distanţei. Baleiajul peorizontală este realizat cu o frecvenţă egală cu cea a emiterii fasciculelor de Page 116 115 RADIONAVIGÁŢIEimpulsuri. În momentul emisiei pe plăcile de deflexie verticale se aplică unimpuls de tensiune, iar semnalul recepţionat este aplicat aceloraşi plăci,ecranul osciloscopului prezentând două deviaţii, una prezentând semnaluliniţial, iar cealaltă pe cel reflectat. ~ determină şi coordonatele unei ţinte(azimut, unghi de înălţare, distanţă şi înălţime de zbor) folosind un sistem decoordonate (rectangular, cilindric, conic sau sferic). ~ determină şi viteza demişcare a ţintei prin radiogoniometrie. Azimutul ţintei se determină prinmetode bazate pe acţiunea dirijată a sistemului de antene (semnal maximreflectat, zone cu semnale egale etc.) citindu-se în sensul acelor de ceasornic şimăsurat în unităţi unghiulare (grade şi minute). Unghiul de înălţare al ţintei înplan vertical se citeşte de la planul orizontal în sus. Există ~: monoimpuls(fiecare impuls reflectat conţine informaţii complete despre poziţia ţintei încoordonate unghiulare şi distanţe, prin compararea simultană a amplitudinii şifazelor semnalelor de către un sistem de antene de recepţie cu, fiind utilizatepentru însoţirea automată a ţintei) şi coerente (separă ţintele mobile de celefixe prin compararea semnalelor recepţionate cu o oscilaţie de referinţă. ♦Radiolocator de bord = ~ la care se poate citi de la axul de zbor al avionului însus şi în jos. Distanţa se determină măsurând intervalul necesar de timppropagării undelor electromagnetice la ţintă şi înapoi. Înălţimea de zbor sedetermină după calcularea unghiului de înălţare, utilizându-se monograme,abace sau goniometre. ♦ Radiolocator meteo = ~ care indică la bordulaeronavelor pe un ecran imaginea meteo din faţa aeronavei până la o distanţăde 350-550km şi un gisment de 120°, ±60° faţă de axa longitudinală aaeronavei, avertizând piloţii asupra zonelor de furtună. Norii apar pe ecran cuo nuanţă deschisă, centrul furtunii fiind de un alb strălucitor. [Sil. -o-.]RADIOLOCÁŢIE, radiolocaţii, s.f. 1. Ramură a radiotehnicii care seocupă cu determinarea poziţiei diferitelor obiecte din spaţiu utilizând emisia şireflectarea fasciculelor electromagnetice. 2. Specialitate militară specificătrupelor radiotehnice, având ca misiune cercetarea spaţiului aerian,descoperirea inamicului, înştiinţarea despre situaţia aeriană şi asigurarea deradiolocaţie a acţiunilor de luptă ale aviaţiei şi ale trupelor de racheteantiaeriene. [Sil. -o-, -e.]RADIONAVIGÁŢIE s.f. Totalitatea procedeelor de navigaţie bazate peutilizarea undelor electromagnetice, având drept scop determinarea poziţieiunei aeronave cu ajutorul aparaturii de la bord (post de radio, staţie deradiogoniometrie etc.) sau la sol (staţie radiogoniometrică, radiofar etc.) şi ametodelor de navigaţie prin radiolocaţie, radiogoniometrie sau hiperbolică.Aparatele de ~ permit navigaţia pe un timp cu vizibilitate redusă, asigurândsecuritatea transportului aerian şi în condiţii de vizibilitate foarte bună. [Sil.-o-, -e.] Page 117 116 RADIOPROIECTÓRRADIOPROIECTÓR, radioproiectoare, s.n. Sistem înglobând unradiolocator şi un proiector sincronizate, destinat să descopere şi să luminezeţintele aeriene pe timp de noapte, conducerea iluminării făcându-se de laradiolocator prin observarea deplasării ţintei pe ecranele osciloscoapelor saude la aparatul de comandă. [Sil. -o-, -iec-.]RAID, raiduri, s.n. Incursiune făcută de una sau mai multe aeronave înscopul precizării unui traseu optim de zbor sau al recunoaşterii cu scopurimilitare, al cercetării ştiinţifice sau sportiv. ♦ Raid de debarcare = incursiunepentru lansarea unui desant paraşutat sau aeropurtat.RAIÓN, raioane, s.n. Teritoriu în care se dispun forţe şi mijloace pentruîndeplinirea unei misiuni sau în care se desfăşoară lupte ori se organizeazălucrări, fiind definit pe hartă prin cel puţin trei puncte de reper indicate în sensinvers acelor de ceasornic. ♦ Raion de paraşutare/desantare = zonă dinterenul inamic în care este paraşutat sau debarcat desantul aerian propriu, fiindaleasă în interiorul sau în spatele dispozitivului inamic în raport cu misiuneadesantului, în zone de teren plane, fără acoperiri care ar stânjeni paraşutareasau aterizarea elicopterelor, avioanelor sau planoarelor, favorizând gruparea şitrecerea la acţiunea desantului. ♦ Raion de adunare a desantului aerian = ~ încare se adună desantul aerian după paraşutare sau debarcare pentru realizareadispozitivului de luptă. ♦ Raionul acţiunilor de luptă = spaţiul în care ounitate de apărare antiaeriană a teritoriului poate asigura nimicirea inamiculuiaerian cu aviaţia de vânătoare pe toate direcţiile, căile de acces îndepărtate şiapropiate. ♦ Raion de vânătoare liberă = spaţiu în care avioanele devânătoare sau vânătoare-bombardament caută independent ţinte aeriene sauterestre pentru a le nimici. ♦ Raion de zbor/al aerodromului = spaţiu aeriancorespunzător unui aerodrom, incluzând zonele de: zbor în formaţie,instrumental, la înălţimi mici, acrobatic; trageri aeriene, lansare a avioanelorpână la viteza maximă, aşteptare, luptă aeriană şi culoarele de intrare şi ieşire.Aceste zone sunt, de regulă, delimitate cu repere pe sol pentru unele categoriide zboruri. [Sil. -ion.]RALIU AERIAN = întrecere aviatică organizată pe distanţe relativ maricu trecere obligatorie prin anumite puncte de control care trebuie descoperite.RAMPĂ DE LANSARE = platformă sau suport prevăzut cu dispozitivede ghidare şi mecanisme de orientare, utilizat pentru lansarea avioanelorcatapultate (fiind fixe pe portavioane) sau a rachetelor (fiind mobile, instalatepe aeronave de luptă, permiţând lansarea succesivă sau a mai multor o dată). ~pentru rachetele nedirijate sunt constituite din şine, tuburi sau carcase deghidare.RANVERSÁRE, ranversări, s.f. Figură acrobatică constând dinschimbarea rapidă a direcţiei de zbor cu 180°, executată în plan vertical, în jurul Page 118 117 RECEPTOR RADIOaxei de giraţie, fără întoarcere pe spate, având două faze: resursa şi întoarcerea(~ propriu-zisă).RATAREA ATERIZĂRII = procedură cu un grad ridicat de dificultate,executată de la înălţimea minimă admisă şi în configuraţie totală de aterizare.RAZĂ DE ACŢIUNE = distanţa maximă de zbor pe care o poateparcurge o aeronavă până la un obiectiv fix şi înapoi la locul de unde adecolat. ♦ Rază de acţiune tactică a avionului/elicopterului = ~ precizatăpentru aeronavele de luptă cu sau fără alimentare în zbor de la avioanele-cisternă.RAZMÓT, razmoturi, s.n. Zbor orizontal al unei aeronave la înălţimefoarte mică.RĂSTURNÁRE, răsturnări, s.f. Figură acrobatică realizată prinschimbarea rapidă a direcţiei cu 180° prin trecere pe spate în limită de viteză,aparatul uşor cabrat executând un semitonou, rămânând pe spate 1-2s, dupăcare intră în limită de viteză şi cade în picaj. ~ este oarecum inversăimelmanului.RĂU, rele, s.n. Stare provocată de expunerea organismului brusc lamediul aerian care este în general ostil omului. ♦ Rău de altitudine = staresimilară răului de munte, provoacă stări de indispoziţie, palpitaţii, tulburări devedere, atenţie şi memorie, dureri musculare şi articulare, hemoragii etc.,simptome care dispar după coborârea aeronavei la o altitudine mai mică. ♦Rău de avion/de mişcare = stare similară răului de mare. Se deosebeşte de răude înălţime, apărând la câtva timp după decolare, în general în zborurile delungă durată. Mişcările aeronavei se transmit organismului şi sunt receptate desistemul nervos şi organul de echilibru din urechea internă, declanşând reflexenervoase spre inimă, plămâni şi, în special, aparatului digestiv. La aceastăstare de disconfort contribuie şi alţi factori: mişcările corpului şi ale ochilor,teama de zbor, zgomot şi vibraţii produse de motoare, aer închis, mirosurineplăcute şi factorul psihic (vederea altor persoane suferind de rău de avion).RĂZBOI AERIAN = teorie de purtare a războiului în care forţele aerienear constitui principalul mijloc pentru obţinerea succesului, care a stat la bazaconstituirii aviaţiei strategice şi a operaţiunilor aeriene strategice, fiindînlocuită de concepţia ripostei flexibile.REACTOPROPULSÓR, reactopropulsoare, s.n. Motor reactiv având caorgan propulsor o elice antrenată de o turbină de gaze, alimentată de gazeleevacuate din camera de combustie a reactorului. [Sil. -ac-, -pro-.]REACTÓR, reactoare, s.n. Motor cu reacţie (v.). [Sil. -ac-.]RECEPTOR RADIO = parte componentă a unei instalaţii de emisie-recepţie care captează semnalele radio, transformă şi extrage informaţiiletransmise pentru a putea fi redate în formă acustică sau vizuală. ~ selecţionează Page 119 118 RECEPŢIONÉRsemnalul atât din multitudinea de semnale şi zgomote din antenă, transformătensiunea modulată din înaltă în joasă frecvenţă (video) şi amplifică semnalulprimit până la nivelul funcţionării normale a aparatului final. ~ areurmătoarele caracteristici principale: gama de unde, variază de la undemiriametrice şi kilometrice la unde milimetrice şi optice şi de la ~ cu maimulte game de unde (radiocomunicaţii) la ~ cu frecvenţe fixe (radiolocaţie) şicaracterul modulaţiei (în amplitudine, în frecvenţă, în fază). ♦ Receptor radioprofesional = ~ destinat rezolvării unor probleme tehnice speciale(radiocomunicaţie, radiolocaţie, radionavigaţie etc.).RECEPŢIONÉR, recepţioneri, s.m. Personal navigant calificat careprelungeşte certificatul de navigabilitate al unei aeronave, în urma testăriiacesteia. [Sil. -o-.]RECORD MONDIAL ABSOLUT ŞI DEFINITIV = performanţăsportivă care, o dată atinsă, nu mai poate fi depăşită, ci doar egalată. Înparaşutism, proba de precizia aterizării, valoarea sa este de 0,00m.REDÁN, redane, s.n. Suprafaţă proeminentă inferioară, de contact cu apa,a cocii sau a flotoarelor unui hidroavion; hidromotodeltaplan; hidroelicopter,care la alunecarea pe apă dezvoltă o rezistenţă redusă la înaintare.REDRESÁRE, redresări, s.f. Revenire a unei aeronave dintr-o evoluţie înzbor orizontal sub efectul comenzilor pilotului sau al reacţiilor aerodinamice.În timpul ~ din picaj, pentru a evita solicitările excesive ale aparatului şi aleorganismului uman, pilotul trebuie să evite traiectoriile cu raze de curburăprea mici.REDUCEREA MOTORULUI = micşorarea turaţiei motorului în faza deaterizare sau pentru a înlesni lansarea paraşutiştilor din aeronavă fără a sedezechilibra la părăsirea acesteia.REDUCTÓR, reductoare, s.n. Dispozitiv utilizat pentru reducerea vitezei.REFLÉX, reflexe, s.n. Încovoiere în sus a cozii chilei deltaplanului învederea asigurării stabilităţii longitudinale a acesteia. [Sil. re-.]REGÍM, regimuri, s.n. Date caracteristice privind funcţionarea unuisistem în condiţiile date. ♦ Regim de zbor = ~ care exprimă valorileelementelor caracteristice zborului (viteză, înălţime, turaţia motorului etc.),pentru o anumită misiune şi un anumit interval de timp. ♦ Regim de croazieră= ~ care exprimă valorile funcţionării motorului unei aeronave care execută unzbor de lungă durată, pentru a realiza un consum optim de combustibil,valoarea forţei de propulsie fiind inferioară regimului nominal. ♦ Regim defoc = cantitatea de gloanţe, rachete sau bombe care se pot trage cu o gură defoc sau o instalaţie într-un timp dat, fiind determinată de calităţile fizice şimecanice ale materialului din care este confecţionată ţeava (depăşirea anumitor Page 120 119 RESÚRSĂvalori putând produce uzura şi degradarea rapidă a gurii de foc), depinzând şide calibrul piesei, încărcătura de azvârlire, durata tragerii şi temperaturaaerului.REGIUNE DE CONTROL = porţiune din spaţiul aerian controlat, dedimensiuni bine stabilite pe orizontală şi verticală, depinzând de intensitateatraficului aerian (de regulă). ♦ Regiune terminală de control = ~ stabilită înprincipiu la întretăierea unor căi aeriene în apropierea unuia sau a mai multoraeroporturi importante, cu trafic mare, delimitată prin mijloace radiotehnice denavigaţie.REGULĂ DE CIRCULAŢIE = normă având caracter general sau specialobligatoriu în desfăşurarea activităţii de zbor în deplină siguranţă. ~ privescîncrucişările, depăşirile, zborurile la acelaşi nivel, patrulările la pantă,priorităţile la aterizare etc. ♦ Regulă de circulaţie pe aerodrom ~ care vizeazădeplasările peste pistele de decolare-aterizare, căile de rulaj etc.RELEVMÉNT, relevmente, s.n. Unghiul format de direcţia avionului şiun reper (avionul - când este determinat de la sol, sau mijlocul deradionavigaţie - când este determinat de la bordul aeronavei). Când ~ semăsoară de la axul longitudinal al avionului, partea dinainte în sensul acelorde ceasornic, unghiul respectiv poartă numele de gisment. ♦ Relevment radio= ~ obţinut prin mijloace radio. ♦ Relevment optic = ~ obţinut vizual.REMORCÁJ, remorcaje, s.n. Tractarea unei aeronave fără motor (deregulă) pentru a fi pusă în zbor.REMORCÁRE, remorcări, s.f. Acţiunea de remorcaj.REMORCHÉR, remorchere, s.n. Avion care tractează unul sau maimulte planoare.REMÚ, remuuri, s.n. Vârtej de aer provocat de o aeronavă.REPORTAREA ŢINTELOR AERIENE = activitate executată manualsau semiautomatizat de către operatorii din punctele de comandă sau dirijare,pentru consemnarea pe planşete a mesajelor despre ţintele aeriene transmisede staţiile de radiolocaţie, de vecinii cu care cooperează şi alte surse decercetare. Traiectoria ţintei se reportează prin unirea succesivă a punctelorcare marchează locul acesteia în spaţiu în diferite momente, cu precizareaînălţimii de zbor, a compunerii şi a acţiunilor executate (bruiaj,bombardament, desant etc.).RESÚRSĂ, resurse, s.f. 1. Evoluţie de redresare a unei aeronave lapoziţia de zbor orizontal după executarea unui picaj. Redresarea se efectueazăîn plan vertical, având o traiectorie de arc de cerc. 2. Totalitatea mijloacelorexistente pentru satisfacerea unor nevoi impuse de activitatea de zbor sau deacţiunile militare (materiale, efective etc.) ♦ Resursă de aviaţie = cantitatea de Page 121 120 RETROVERSOR DE JETaviaţie pe categorii, exprimată în ieşiri unitate/subunitate, de care dispune uneşalon operativ pentru desfăşurarea unei operaţii într-un anumit interval detimp, depinzând de compunerea de luptă (numărul de unităţi/subunităţi dintr-ocategorie de aviaţie), intensitatea operaţiunilor de luptă, durata operaţiei şigradul de asigurare tehnico-materială a aviaţiei. ~ disponibile pentru ooperaţie anumită se repartizează de către comandantul operativ pe misiuni şiunităţi din primul eşalon în funcţie de efortul acestora. ♦ Resursă de zbor =durata de funcţionare admisă unei aeronave, cuprinsă între două reparaţiicapitale, astfel ca timpul total să nu depăşească ~ prescrisă de constructor. Lamotoarele de aviaţie la timpul efectiv de zbor se adaugă timpul de funcţionarela sol pentru încălziri, încercări şi rulaje.RETROVERSOR DE JET = instalaţie utilizată pentru inversareasensului de evacuare a jetului reactiv al motoarelor în scopul obţinerii uneitracţiuni negative sau forţe de frânare gazodinamică necesară reducerii rapidea vitezei aeronavei în special în timpul rulării la aterizare.REVERSARE A TRACŢIUNII = inversarea sensului de tracţiune a unuimotor de aviaţie în scopul frânării rapide a aeronavei. În cazul propulsiei prinelice ~ se obţine prin inversarea pasului, în timp ce la propulsoarele reactive serecurge la retroversoarele de jet. Sin. reversie.REVÉRSIE, reversii, s.f. Reversare a tracţiunii.REZÉRVĂ, rezerve, s.f. 1. Cantitate de alimente păstrată în diversescopuri. ♦ Rezervă de avarie = cantitate de alimente şi apă obligatorie labordul aeronavelor care efectuează zboruri de lungă durată pentru situaţiineprevăzute (aterizări forţate în zone deşertice, regiuni polare, regiuninepopulate etc.). Există rezervă de avarie: păstrată la bordul aeronavei şiindividuală. 2. Paraşută de rezervă.REZERVOR DE PROPERGOL = container montat pe aeronavă saudispus în infrastructura unui aerodrom în care sunt stocaţi propergolii.Aeronavele prezintă ~ cu structuri rigide, cu sisteme de asigurare a etanşeităţiişi de presurizare, cu pereţi interiori compartimentaţi care reduc oscilaţiilefluidelor conţinute în timpul funcţionării motoarelor. Pentru motoarele-rachetăcu propergoli solizi, acceleratoarele de start şi uneori motoare-rachetă cupropergoli lichizi se utilizează ~ exterioare. Rezervoarele suplimentare, auformă aerodinamică, sunt acroşate în exteriorul aparatului, sub aripă sau laextremităţile acestora şi sunt utilizate la mărirea distanţei de zbor, putând filargate după consumarea combustibilului conţinut.REZISTENŢĂ AERODINAMICĂ/LA ÎNAINTARE = forţă careacţionează asupra unui corp aflat în mişcare relativă faţă de aerul atmosferic, în Page 122 121 RULÍUsens opus deplasării, proporţională cu densitatea aerului, cu pătratul vitezeirelative a corpului, cu suprafaţa caracteristică de referinţă a acestuia şi cucoeficientul de rezistenţă la înaintare (care depinde de forma corpului şiorientarea sa faţă de direcţia de zbor ale aeronavelor pe măsură ce viteza lorcreşte. ~ contribuie la reducerea vitezei de coborâre în vederea aterizării uneiaeronave sau a unei părţi recuperate a acesteia.RIDICARE LA CERC = operaţiune de tractare cu ajutorul unui troliu,care la unul din capete are montat un inel metalic, a unui paraşutist, care areparaşuta deschisă fixată pe inel, pentru a executa o lansare din turnul deparaşutism.RITEŞ, IONUŢ IRINEL (1975, Timişoara). Profesor de educaţie fizicăşi sport, antrenor de paraşutism, pasionat de sporturile aviatice se află petreapta întâi a podiumului Campionatelor Naţionale începând cu 1996. Deţineuna din cele mai bune performanţe mondiale masculine din paraşutismulromânesc locul al VI-lea la Jocurile Mondiale Aeronautice 1997 (Turcia).Salba de medalii îi este completată de cele obţinute pe echipe la CupaRomâniei şi campionate balcanice şi internaţionale. Este component al lotuluinaţional din 1993. Mai are zboruri cu planorul şi parapanta.ROATĂ ACROBATICĂ = aparat de formă circulară servind ladezvoltarea simţului echilibrului şi a reflexelor piloţilor sau paraşutiştilor.ROTOPLÁN, rotoplane, s.n. Aeronavă la care forţa portantă apare pe unrotor (v.).[Sil. -plan.]ROTÓR, rotoare, s.n. Elice de mare diametru, cu pale mobile sauarticulate (cu mai multe planuri de oscilaţie), care obţine forţa portantănecesară unui elicopter sau a altui tip de aeronavă, putând dezvolta aceastăforţă şi când nu este angrenată de motor, intrând în autorotaţie (v.), aparatulaterizând în deplină siguranţă când motorul este oprit sau defect.RULÁJ, rulaje, s.n. Deplasare pe sol a unei aeronave. Sin. rulare.RULÁRE, rulări, s.f. Rulaj.RULÍU, ruliuri, s.n. Mişcare oscilatorie a aeronavei sau a unui paraşutistîn cădere liberă, în jurul axei longitudinale, manifestată prin balansare. [Acc.şi rúliu.] Page 123 122 S s.m. invar. Evoluţie a unui aparat de zbor constând în două viraje de220°. [Cit. se; în simb. şi es.]SAC, saci, s.m. Husă din fibre textile destinată protejării materialuluivolant. ♦ Sac de transport = ~ ce serveşte la transportul paraşutei şi lapăstrarea acesteia pe timpul depozitării, protejând-o de intemperii şi murdărie.♦ Sac de pliaj = ~ de dimensiuni mici, care preia voalura şi suspantele înstadiul pliat, astfel ca aceasta să ocupe un volum cât mai mic. Se mai numeşteşi sacul voalurii.SÁLĂ, săli, s.f. Încăpere special amenajată şi utilată în vedereadesfăşurării unor activităţi care asigură securitatea zborului. ♦ Sală de pliaj =~ dotată cu mese de lemn lăcuite şi ustensilele necesare plierii paraşutelor,precum şi cu rafturi pentru stocarea acestora. Se mai numeşte şi salaparaşutelor.SALON AERONAUTIC = expoziţie aviatică, având caracterinternaţional, la care sunt prezentate ultimele noutăţi în domeniu.SALT, salturi, s.n. 1. Desprindere a unei aeronave de pe sol, fără a întrunicondiţiile necesare zborului (înălţime şi distanţă). 2. Comanda de lansare aparaşutiştilor dată de către instructorul de aeronavă. 3. Lansare cu paraşuta.Există ~: cu deschidere comandată şi deschidere automată; de formare,antrenament, concurs, demonstrative şi de instrucţie; de zi şi de noapte; peapă; individuale şi în grup; de la înălţime: mică (până la 1000m), medie (pânăla 4000m), mare (peste 4000m); de record etc.SANDÓU s.n. Cablu elastic, confecţionat din fire de cauciuc paralele,îmbrăcat într-o ţesătură de fire de in sau bumbac. ~ este utilizat pentrulansarea planoarelor de pe pante, pentru antrenamentul paraşutiştilor învederea aterizării de precizie şi la lansarea aeronavelor care ratează aterizareasau a celor care apuntează (agăţarea făcându-se automat prin intermediul uneicrose.SĂGEATĂ, săgeţi, s.f. 1. Panou de semnalizare întins pe sol, marcânddirecţia de lansare a paraşutiştilor dintr-o aeronavă. 2. Stil de cădere liberă aparaşutiştilor utilizat în lansările de acrobaţie şi în cele de lucru relativ încădere liberă. Page 124 123 SERVÁNTSCAFÁNDRU, scafandre, s.n. Costum de zbor ermetizat care protejeazăaviatorii şi cosmonauţii împotriva condiţiilor nefavorabile pentru viaţa înatmosferă la înălţimi mari sau în spaţiul cosmic.SCARĂ PROGRESIVĂ = construcţie din lemn sau din metal, prevăzutăcu mai multe platforme aşezate la diferite înălţimi (până la 4m), la baza căreiase află o groapă umplută cu nisip. ~ este destinată antrenării paraşutiştilor învederea amortizării şocurilor aterizării la contactul cu solul.SCAUN DE CATAPULTARE = dispozitiv ejectabil instalat în cabinaavioanelor de mare viteză, destinat salvării pilotului în caz de pericol iminentprin proiectarea în câteva sutimi de secundă a scaunului pilotului în afaracabinei aeronavei avariate, cu ajutorul unui cartuş exploziv, după detaşareaautomată a cupolei cabinei. Există ~ de antrenament, montate în săli speciale,pentru deprinderea piloţilor în suportarea sarcinilor la care ar fi expuşi însituaţie reală. Dispozitivul este acţionat la comanda pilotului, explozia unuicartuş pirotehnic dând senzaţia catapultării în zbor, mai puţin desprinderea descaun, căderea liberă şi plutirea cu paraşuta.SCHELÉT, schelete, s.n. Structură de rezistenţă a unei aeronave,asigurată de lonjeroane, montanţi etc., legate între ele prin îmbinări elasticesau rigide.SECÚND, secunzi, s.m. Pilot secund, subordonat comandantuluiaeronavei execută ordinele acestuia.SELÉCŢIE, selecţii, s.f. Proces continuu de triere a piloţilor şi aparaşutiştilor făcută după criterii riguroase. Prima etapă a ~ o constituieexaminarea candidatului de către o comisie specială de instructori de zbor şiparaşutişti şi medici de aviaţie în vederea verificării stării de sănătate, acalităţilor psihice şi morale, a nivelului de cunoştinţe generale şi acoeficientului de inteligenţă. A doua etapă o constituie un program depregătire teoretică şi practică la sol, finalizată cu examenul de licenţă. Cea de-a treia etapă a selecţiei o constituie efectuarea primelor zboruri sau lansări, deaici încolo procesul de autoselecţie având un rol decisiv. [Sil. -e.]SEMICOMPAS GIROSCOPIC = girodirecţional (v.).SEMITONÓU, semitonouri, s.n. Figură acrobatică constând din răsucireaaeronavei cu 180° în jurul axului său longitudinal.SEMNAL DE RECUNOAŞTERE = mijloc prin care se identificăaeronavele în zbor spre a nu fi lovite de trupele antiaeriene proprii. ~ pot fi:radiotehnice (impulsuri caracteristice) sau optice (clipiri cu luminile de bord,înclinarea planurilor etc.).SERVÁNT, servanţi, s.m. Persoană special instruită pentru manevrareaunor proiectoare la zborurile de noapte şi la descoperirea ţintelor inamice sau Page 125 124 SERVÍCIUpentru a învârti manivela bendixului de pornire al avionului şi pentru a rotielicea în vederea amorsării pompelor de ulei.SERVÍCIU, servicii, s.n. Ansamblul măsurilor şi activităţilor desfăşuratede colective constituite pentru a îndeplini misiuni de asigurare tehnică azborului. ♦ Serviciu meteorologic = ~ destinat ţinerii la zi şi difuzării datelorhidrometeorologice pe baza observaţiilor, şi măsurării elementelor meteo,analiza şi publicarea acestora şi elaborării previziunilor meteorologice. ♦Serviciu de pistă = ~ organizat în vederea bunei desfăşurări a activităţilor pepista de decolare-aterizare şi a intervenţiei la timp în cazul unor incidente sauaccidente aviatice. ♦ Serviciu fix aeronautic = reţeaua de comunicaţii sol-soldestinată schimbului de informaţii între diferite organe de control al traficuluiaerian. ♦ Serviciu la start = ~ organizat în vederea asigurării ordinei şi adisciplinei la start, asigurând buna desfăşurare a activităţii de zbor şi lansări,fiind pregătită să intervină în caz de necesitate. [Sil. -ciu, pron -cĭu.]SERVOALTIMÉTRU, servoaltimetre, s.n. Instrument pentrudeterminarea înălţimii relative a aeronavei şi transmiterea unor datetransponderului, realizând performanţe superioare altimetrelor obişnuite,utilizând un procedeu inductiv. [Sil. -tru.]SERVOCOMÁNDĂ, servocomenzi, s.f. Mecanism auxiliar careînlocuieşte prin amplificare forţa musculară umană în scopul uşurăriipilotajului. Majoritatea ~ sunt de tip hidraulic. Sin. servocompensator.SERVOCOMPENSATÓR, servocompensatoare, s.n. Servocomandă.SESCVIPLÁN, sescviplane, s.n. Avion biplan la care suprafaţa planuluiinferior este aproximativ jumătate din suprafaţa planului superior. [Sil. -plan.]SEXTÁNT, sextante, s.n. Instrument optic utilizat pentru determinareadistanţei unghiulare dintre doi aştri sau a înălţimii acestora deasupraorizontului. ~ are un sector de 60°, divizate în grade şi fracţiuni de grad, pe alecărui braţe extreme sunt fixate o lunetă şi o oglindă rotitoare plasată înmijlocul sectorului. Prin deplasarea braţului mobil se poate observa în lunetă oporţiune de 120° din bolta cerească. ~ a fost perfecţionat prin mărirea precizieiliniare de vizare, a gradaţiilor sale şi a citirii poziţiei braţului mobil.SFÂNTUL ILIE = patronul piloţilor de supersonice.SHORAM s.n. Procedeu radiotehnic de determinare a punctuluiaeronavei, bazat pe stabilirea distanţei între aeronavă şi două staţii radio(apreciindu-se intervalul de timp dintre emisie şi recepţie). Cu ajutoruldistanţelor determinate se trasează curbele de poziţie corespunzătoare, laintersecţia cărora se obţine punctul aeronavei. Precizia şi durata determinăriieste de aproximativ 15s. Page 126 125 SISTÉMSIMULATOR DE ZBOR = dispozitiv complex care simuleazămajoritatea fenomenelor şi activităţilor proprii pilotajului unei aeronave, încabina acestuia aflându-se aparate identice cu cele din cabina reală, dar careindică date tehnice introduse de instructor sau de programul automat deantrenament. Instructorul poate verifica corectitudinea manevrelor executatede cel antrenat, care la rândul său poate vizualiza greşelile comise printeleviziunea cu circuit închis.SINCROPTÉR, sincroptere, s.n. Aeronavă rezultat al combinăriielicopterului cu rotoare coaxiale şi a elicopterului cu rotoare alăturate. Celedouă rotoare se rotesc în sens contrar, fiind sincronizate a nu se izbi în timpulfuncţionării, axele lor de rotaţie fiind diferite (perpendiculare pe planul desimetrie al elicopterului, la distanţă mică, eliminându-se astfel grinda desusţinere a rotoarelor, prezentă la elicopterul cu rotoare alăturate. [Sil. -pter.]SISTÉM, sisteme, s.n. Ansamblu de elemente sau măsuri concepute într-oviziune unitară, pentru realizarea în condiţii optime a unui complex deactivităţi având caracter aviatic. ♦ Sistem de foc = ansamblul loviturilor deaviaţie organizat pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului, asigurând înapărare nimicirea grupărilor inamice de ofensivă, lovind-o pe timpulapropierii, pregătirii pentru atac şi al executării acestuia, iar în ofensivă,nimicirea obiectivelor inamice din sectorul de rupere al apărării, sprijinulofensivei pentru dezvoltarea în adâncime, acoperirea joncţiunilor şiflancurilor. ♦ Sistem de paraşutare = ~ care asigură lansarea din aeronave aobiectelor voluminoase şi grele, fiind alcătuite din câteva paraşute care sedeschid simultan, containerele fiind prevăzute cu dispozitive de amortizare. ♦Sistem de echipare/de suspensie = ~ care asigură acroşarea paraşutei,parapantei sau a deltaplanului de corpul paraşutistului sau a pilotului,conferindu-i o poziţie comodă pe timpul pilotării aparatului. ♦ Sistem dedeclanşare a paraşutei = instalaţie pentru deschiderea paraşutei prinacţionarea comenzii automate sau manuale. ♦ Sistem de presiune = ~ carefurnizează aer prelucrat pentru sistemul de condiţionare şi antijivraj, format înprincipal dintr-o sursă de aer comprimat. ♦ Sistem de evitare a abordajelor =mijloc perfecţionat care furnizează pilotului toate indicaţiile necesare asupraoricărui avion care zboară în apropiere, semnalizând manevra care trebuieutilizată pentru evitarea abordajului (viraj stânga sau dreapta, cabraj, picaj) şisfârşitul acesteia, putând fi conectat la pilotul automat. ♦ Sistem de protecţieîmpotriva limitei de viteză = ~ format dintr-o butelie cu azot care acţioneazăasupra unui piston împingând manşa înainte, împiedicând angajareaaeronavei, acţionând când pilotul nu răspunde la semnalizatorul optic şi lavibraţiile manşei (provocate de un mecanism cu excentric) datorate limitei de Page 127 126 SITUAŢIE AERIANĂviteză. ♦ Sistem de condiţionare = ~ care rezolvă problema ventilaţiei şi aîncălzirii cabinei etanşe, asigurând un minim de 15,5kg aer pe oră pentrufiecare pasager. ♦ Sistem automat de zbor cu calculator digital = ~ carerezolvă aproape instantaneu orice problemă de zbor sau navigaţie, controlulfiind simplu şi concret prin introducerea unui semnal de test periodic. ♦Sistem inerţial de zbor = ~ compus din două sau trei acceleratoare, două înplan orizontal, iar al treilea în plan vertical al axelor de sensibilizare, detectândtoate acceleraţiile care apar în timpul zborului de la începutul rulajului până laoprirea motoarelor. ♦ Sistem de apropiere la aterizare = complex de mijloaceradiotehnice de sol şi de bord, permiţând pilotului în orice condiţiimeteorologice să menţină direcţia precisă de apropiere la aterizare,corespunzătoare planului vertical ce trece prin axa pistei, să coboare sub ununghi predeterminat păstrând direcţia de apropiere la aterizare, să păstrezepanta, astfel încât să ajungă la punctul optim de contact cu solul; să determine2-3 distanţe faţă de pragul pistei. La sol conţine: radiofar de direcţie, radiofarde pantă, monitoare pentru controlul funcţionării, 2-3 radiomarkere. La bordconţine: un receptor pentru semnalele radiofarului de direcţie, un receptorpentru semnalele radiofarului de pantă, indicator de deviere de la cursulselectat - cu două ace în cruce, un receptor pentru radiomarkere, sistemul estecompletat de radiobalize, radiofaruri omnidirecţionale şi balizaj luminos. ♦Sistem de navigaţie pe rută = ~ standardizat şi adoptat pe plan internaţionalpentru distanţe scurte şi medii ce nu depăşesc 400km. ♦ Sistem omega = ~pentru navigaţia hiperbolică pe distanţe lungi, funcţionând pe frecvenţe foartejoase, recomandat pentru traversarea oceanelor.SITUAŢIE AERIANĂ = totalitatea datelor şi factorilor luaţi înconsiderare pentru caracterizarea activităţii forţelor aeriene într-un anumitmoment pe timpul executării unei lovituri sau operaţii aeriene într-o perioadăde timp. ~ este caracterizată prin următorii factori: spaţiul aerian în care seefectuează zborul şi acţiunile ţintelor aeriene, determinat prin frontul deacţiune, adâncimea la care se execută zborurile, înălţimile de zbor; numărul şicompunerea forţelor aeriene, traiectoriile şi vitezele lor, durata zborului,timpul de zi, de noapte şi condiţiile meteo; manevrele executate de ţinteleaeriene în direcţie, înălţime sau viteza şi acţiunile lor (atac, cercetare, transportdesant aerian, bruiaj). ~ poate fi: simplă sau complexă, determinată de apariţiaprin surprindere a ţintelor aeriene, numărul mare şi eşalonarea pe front, înadâncime şi în înălţime, direcţiile diferite de acces, manevre dese şi acţiuninumeroase pentru a se sustrage ripostelor trupelor de apărare antiaeriană (bruiaj Page 128 127 SPRIJIN AERIAN/DE AVIAŢIEradio-electronic, acoperirea ţintelor prin aviaţia de vânătoare, lovirea poziţiilortrupelor de apărare antiaeriană). ♦ Situaţie aeriană tactică = ansamblu de dateşi factori referindu-se la zborul şi acţiunile inamicului aerian, raportul de forţeîntre aviaţia proprie şi cea inamică.SKY­SURFING s.n. Probă de paraşutism constând în efectuarea de figuriacrobatice în cădere liberă alunecând pe o placă de tip monoschi. [Pr. engl.am. scái-sorfing.]SLIP, slipuri, s.n. Plan înclinat pe care hidroavioanele sunt coborâte dinhangar sau de pe sol pe apă.SÓNDĂ, sonde, s.f. Zbor sau salt cu paraşuta executat de conducătorul dezbor în scopul edificării asupra situaţiei meteo.SONICITÁTE s.f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiultransmiterii energiei mecanice din fluide prin vibraţii sau unde elasticelongitudinale care se propagă în masa acestora.SPÁŢIU, spaţii, s.n. Volumul ocupat de aer deasupra pământului. ♦Spaţiu aerian = întindere deasupra unei ţări sau al unui grup de state (aliatesau aflate în conflict). Spaţiul aerian aflat deasupra unui stat şi a apelor saleteritoriale este supus suveranităţii statului respectiv; este reglementat juridicprin legislaţia statelor şi prin convenţii internaţionale. Spaţiul aerian poate fi:necontrolat şi controlat (dirijat regulat pe porţiuni unde se zboară dupăregulile zborului instrumental). ♦ Spaţiu de siguranţă = înălţime minimă deevoluţie a unei aeronave care să-i asigure redresarea în cazul apariţiei unuiincident. [Sil. -ţiu, pr. -ţĭu.]SPEEDER s.n. Dispozitiv de accelerare folosit la parapante. [Pr. engl.spídăr.]SPOILER, spoilere, s.n. Placă ranforsată integrată în zbor normal înconturul aerodinamic al aripii, utilizată la obţinerea frânării aerodinamice şi lascăderea forţei portante în vederea pierderii rapide a altitudinii (avaria cabineietanşe a pasagerilor sau la aterizare). Acţionarea spoilerului este hidraulică saupneumatică şi se face la comanda pilotului. [Pr. germ. şpóilăr.]SPORT AVIATIC/AERONAUTIC = activitate având ca scoppracticarea unei ramuri a aviaţiei în vederea obţinerii unor rezultate sportive.SPRIJIN AERIAN/DE AVIAŢIE = totalitatea acţiunilor de luptăexecutată de aviaţia de vânătoare-bombardament sau de elicopterele de sprijin,în folosul trupelor de uscat sau ale marinei militare pe tot parcursul luptelorduse de acestea. ~ se efectuează cu majoritatea resursei de aviaţie la dispoziţiaunei unităţi operative sau a unui front, pe baza hotărârii comandantului căruiai s-au afectat forţe aeriene şi în limitele intensităţii acţiunilor de luptă stabilite. Page 129 128 STABILITÁTESTABILITÁTE s.f. Caracteristică a unei aeronave de a reveni în poziţiainiţială, datorită forţelor aerodinamice suplimentare care produc un momentaerodinamic. ~ poate fi: longitudinală (statică sau dinamică) şi laterală.STABILIZATÓR, stabilizatoare, s.n. Partea anterioară fixă aampenajului orizontal al unui avion/planor, care asigură stabilitatealongitudinală a aeronavei în caz de modificare bruscă a unghiului de incidenţăsau a pantei de zbor. La avioanele de mare viteză ~ poate fi mobil (comandat).STAGIU DE PARAŞUTISM = etapă în pregătirea de luptă sau despecialitate a trupelor de comando, cercetare, diversiune etc.STÁRTER, starteri, s.m. Persoană calificată care dirijează circulaţiaaeronavelor pe un aerodrom.STATOREACTÓR, statoreactoare, s.n. Motor cu reacţie fără organemobile, constând în principal dintr-un tub de secţiune variabilă deschis laambele capete, paralel cu direcţia de zbor, în difuzor realizându-secomprimarea dinamică a aerului datorită deplasării aeronavei cu viteză mare,gazele de ardere fiind evacuate din cameră prin efuzor (destinderea lorrealizând forţa de propulsie); ~ poate intra în funcţiune doar la o anumităviteză de zbor a aeronavei, furnizând viteze supersonice (2-4M) şi hipersonice(M>5) în funcţie de organizarea arderii. ~ este destinat avioaneloraerocosmice, rachetelor autoghidate etc. [Sil. -re-.]STATOSCÓP, statoscoape, s.n. Instrument de bord utilizat pentrudeterminarea variaţiilor mici de altitudine (0,5-5m) în raport cu înălţimea dezbor aleasă. [Sil. -scop.]STAŢIE DE RADIOLOCAŢIE = aparatura de radiolocaţie,echipamentul şi documentaţia de lucru destinată a îndeplini o anumită misiuneîn cadrul unui sistem radiotehnic. După parametri ~ sunt: centimetrice(generează, emit şi recepţionează unde electromagnetice în gama lungimilorde undă 1-10cm şi frecvenţa 30.000-3000Mhz), decimetrice (lungimi de undă10-100cm şi frecvenţe 3000-300Mhz) şi metrice (lungimi de undă 300-30Mhz). După destinaţie ~ sunt: de cercetare (destinate descoperirii ţintelor),de dirijare (destinate teledirijării rachetelor către ţintă, putând fi montate şi labordul aeronavelor) şi de tragere (orientează tunurile antiaeriene către ţintă).STEWARD, stewarzi, s.m. Însoţitor de bord cu atribuţii de deservire aechipajului şi a pasagerilor. [ Sil. stew-, pr. engl. stíuard.]STEWARDESĂ, stewardese, s.f. Însoţitoare de bord cu atribuţii deîndrumare şi deservire a pasagerilor. [Sil. stew-ar-, pr. stiuardésă.]STIL DE CĂDERE LIBERĂ = poziţie a corpului paraşutistului încădere liberă ordonată. Există mai multe ~: întins/broască, membrele depărtate Page 130 129 SUPRAFÁŢĂde corp şi segmentele acestora formând unghiuri de 90°, corpul având o poziţiede 45° faţă de planul orizontal; este stilul cel mai utilizat, grupat, membrelefoarte apropiate de corp, ca în poziţia ghemuit, corpul având în cădere opoziţie orizontală, săgeată/ rândunică, braţele şi picioarele uşor depărtate decorp, care este întins, căderea se face cu mult sub orizontală, picătură, braţeleşi picioarele alipite de corp, care este întins, căderea realizându-se pe verticalăetc. Paraşutistul îşi reduce sau îşi măreşte viteza de cădere liberă, prin ~adoptat, în funcţie de suprafaţa corpului expusă frecării cu aerul.STRATOJET, stratojeturi, s.n. Aeronavă cu reacţie, destinată zborului înstratosferă. [Pr. engl. strátoget.]STRATOSFÉRĂ s.f. Strat al atmosferei rarefiate, cuprins între 11.000-80.000m altitudine, caracterizat prin lipsa fenomenelor meteorologice,prezentând un avantaj major pentru navigaţie. Zborurile în ~ presupun dotareaaeronavelor cu inhalatoare de oxigen, climatizoare şi cabine etanşe. [Sil. -sfe-.]STRATOSTÁT, stratostate, s.n. Aerostat cu nacelă etanşă, destinatzborurilor stratosferice. [Sil. -stat.]STRES DE ZBOR/AERONAUTIC = solicitare neuropshică exercitatăde activitatea de zbor, care duce la desincronizarea bioritmului, implicândsistemul simpatic.SUBSÓNIC, subsonice, s.n. Avion cu viteză mai mică decât a sunetului.SUBUNITATE DE AVIAŢIE = subdiviziune a unei unităţi militare cuorganizare şi dotare corespunzătoare sarcinilor ce îi revin luptă (patrulă,escadrilă), ducând acţiuni de luptă în cadrul unităţilor sau independent. ~ debază face parte din compunerea unei arme sau a unei unităţi de trupe speciale,prin organizare, posibilităţi de luptă şi acţiunile ce-i revin stând la bazastructurii organizatorice a acesteia şi a evoluării capacităţii ei combative (ex.:escadrila).SUFLERIE AERODINAMICĂ = tunel aerodinamic (v.).SUPERSÓNIC, supersonice, s.n. Avion care se deplasează cu viteze maimari ca viteza sunetului.SUPINE s. Poziţie a pilotului unui deltaplan şezând pe spate, din carerealizează pilotarea.SUPRAFÁŢĂ, suprafeţe, s.f. Arie pe care se execută diverse forţeaerodinamice, îndeplinind diferite funcţiuni în realizarea zborului. ♦Suprafaţă de comandă = ~ care contribuie la pilotarea aeronavei, putând fifixă sau mobilă (ampenaj orizontal şi vertical, eleron etc.). ♦ Suprafaţă destabilizare = ~ care contribuie la menţinerea direcţiei aparatelor de zbor cuvoalură (paraşute, parapante etc.). ♦ Suprafaţă portantă = ~ asupra căreia seexercităportanţa(ex.:aripadeavion,rotorul elicopterului).♦ Suprafaţărotativă Page 131 130 SUPERFORTĂREÁŢĂ= ansamblul palelor sau aripilor aflate în afara aeronavei, aflate în mişcare derotaţie în jurul unui ax apropiat de verticală în scopul susţinerii aeronavei.SUPERFORTĂREÁŢĂ, superfortăreţe, s.f. Avion greu debombardament, blindat, cu multe motoare. Sin. suprafortăreaţă. [Sil. -rea-.]SUPRAFORTĂREÁŢĂ, suprafortăreaţă, s.f. Superfortăreaţă. [Sil.-pra-.]SUPRASÁRCINĂ, suprasarcini, s.f. Forţă exercitată asupra obiectelor şipersoanelor în mişcare accelerată, măsurată în g-uri (factor de suprasarcină,g=9,81m/s2). Organismul uman nu tolerează acceleraţiile mari, de durată. La oacceleraţie de 1g omul simte o apăsare în scaun ca şi când greutatea i s-ar fidublat; 3-4g se acceptă pentru 2-3min, în funcţie de gradul de antrenament; laacceleraţii şoc de 20-22g durata limită este de 0,2s. Poziţia optimă pentrusuportarea unor acceleraţii şoc până la 40g este cea perpendiculară pe linia deacţiune a forţelor de inerţie. Diferenţele de masă ale diferitelor organe şigradul lor de libertate privind circulaţia fluidelor fac să se resimtă în organism~ neegale, constituind premise de suferinţă şi traumatisme. Situaţiile critice seevită prin antrenamente la centrifugă şi măsuri de protecţie: controlulregimului de zbor, costume de ~ etc. [Sil. -pra-.]SUPRAVIEŢUIRE LA AVARIE = totalitatea măsurilor luate pentrusalvarea echipajelor şi a pasagerilor în situaţii de avarie (la start, în zbor sau laaterizare) fiecăreia fiindu-i specifice mijloacele şi procedeele. În cazulaterizării forţate în regiuni îndepărtate şi nelocuite, în cabina echipajului seasigură: rezerve de apă şi hrană, o ministaţie radio, o busolă, îmbrăcămintecălduroasă, veste de plutire, undiţe, medicamente etc.SUPREMAŢIE AERIANĂ = situaţie în care un beligerant deţinesuperioritatea netă a mijloacelor de atac aerian, având asigurată iniţiativa şiposibilitatea desfăşurării acţiunilor aeriene proprii fără o ripostă puternică dinpartea adversarului care nu poate acţiona sistematic cu aviaţia şi apărareaantiaeriană. ~ este o condiţie esenţială pentru desfăşurarea acţiunilor de luptăpe uscat şi pe mare. ~ poate fi: strategică, cuprinde întregul front al acţiunilorşi întreaga durată a acţiunilor strategice, operativă, cuprinde zone importantedin frontul operaţiunilor militare şi perioade de timp mai mari, tactică/locală,limitată la un raion şi la o perioadă de timp anumită. Lupta pentru cucerirea ~cuprinde: nimicirea în aer şi pe aerodromuri a aviaţiei inamicului, acoperireaaeriană a trupelor, lovirea şi distrugerea depozitelor de carburanţi şilubrifianţi, muniţii de aviaţie, şi întreprinderilor constructoare de avioane şi aindustriei petroliere, dezorganizarea sistemului de conducere a aviaţiei devânătoare. Page 132 131 SUSTENTÁŢIESURSĂ DE ENERGIE = instalaţie plasată în aeronave care asigurăalimentarea aparaturii de bord, a sistemelor de supravieţuire a echipajului, amijloacelor de telecomunicaţii şi a acţionării propulsoarelor în timpulzborului. De regulă se utilizează curentul continuu de 12 sau 24V, pentruunele aparate existând convertizoare de curent alternativ.SURVÓL, survoluri, s.n. Trecere în zbor la mare înălţime deasupra unuiteritoriu. Sin. survolaj, survolare.SURVOLÁJ, survolaje, s.n. Survol.SURVOLÁRE, survolări, s.f. Survol.SUSPÁNTĂ, suspante, s.f. Una dintre corzile paraşutei (sau aleparapantei), care face legătura între voalură şi sistemul de suspensie. ~contribuie la menţinerea formei voalurii şi la reducerea şocului aerodinamic ladeschiderea paraşutei datorită elongaţiei, având lungimi variabile în funcţie detipul paraşutei. ♦ Suspantă centrală = ~ care contribuie la menţinerea formeiparaşutelor de tip aproximativ emisferic. ♦ Suspantă de centrare = ~ care arefuncţia de fixare a paraşutei extractoare cu sistem de temporizare. ♦ Suspantăde comandă/pilotare = ~ care contribuie la ghidarea paraşutei pe direcţia şi cuviteza de înaintare sau coborâre dorită.SUSTENTÁŢIE s.f. Fenomen care menţine un corp cufundat într-un fluidla un anumit nivel prin mijloace adecvate. ~ poate fi: statică, realizându-seconform legii lui Arhimede, pentru corpuri cu densitate medie mai mică decâtcea a aerului (aerostate) şi dinamică, obţinută printr-o mişcare relativă, cu unconsum de energie, necesar realizării portanţei (avion, elicopter etc.). [Sil. -e.] Page 133 132 ŞANDÉLĂ, şandele, s.f. Zbor în linie dreaptă, cu un unghi al pantei deurcare mai mare decât unghiul maxim de cabraj al avionului.ŞCOÁLĂ, şcoli, s.f. Cadru instituţionalizat în care se pregătesc specialiştiîn diverse domenii ale aviaţiei. Există ~: militare, care pregătesc piloţi pentruaviaţia militară şi pentru cea civilă, tehnice, care pregătesc personal navigantsau nenavigant pentru întreţinerea şi reparaţia aeronavelor militare sau civile,sportive, organizate de aerocluburi sau asociaţii sportive cu profil aeronauticpe diferite profiluri (paraşutism, zbor cu motor, planorism, deltaplanism,parapantism etc.).[Sil. -lă.]ŞOC AERONAUTIC = forţă care ia naştere la deschiderea paraşutei,fiind suportată uşor de către paraşutist, paraşutele fiind prevăzute cu sistem detemporizare a deschiderii, care asigură progresivitatea procesului, mai puţin laparaşutele de rezervă, unde deschiderea este instantanee, spaţiul fiind deimportanţă vitală.ŞOIM, şoimi, s.m. Însoţitor de bord cu sarcini speciale privind asigurareasecurităţii zborului în caz de piraterie. Page 134 133 T s.m. invar. Dispozitiv indicator sau panou (v.) care arată direcţia şisensul vântului, marcând locul de unde începe decolarea sau aterizarea,noaptea fiind iluminat. [Cit. te.]TABĂRĂ DE AVIAŢIE = cantonament de pregătire cu scopul de aînvăţa pilotaj sau paraşutism în regim de campanie, pentru recunoaşterea unorzone, fotografiere aeriană etc.TABLOU DE BORD = panou din tablă sau din marmură pe care suntfixate instrumentele şi aparatura de control a aeronavei.TACTICA AVIAŢIEI = ramură a artei militare având drept obiectstudiul acţiunilor de luptă în spaţiul aerian de către unităţile tactice, elaborareade principii, procedee, forme de organizare şi ducere a acestora.TAF, tafuri, s.n. Prognoză de aerodrom privind evoluţia vremii în intervalde 9h cuprinzând: grupa de identificare a staţiei, orele pentru care este valabilşi pentru care se prognozează situaţia meteo, grupa vântului, grupavizibilităţii, grupa timpului prezent, grupa norilor, grupa temperaturilor,jivrajul, grosimea stratului turbulenţei, grupa de probabilitate de 30-40% deapariţie a unor fenomene, orele între care este valabilă probabilitatea, grupafacultativă cu elemente meteo, grupa de interval de timp. ~ se elaborează dintrei în trei ore.TANDÉM, tandemuri, s.n. Poziţie de montare a două posturi de pilotaj înaeronavele de şcoală, unul după celălalt, în prelungire (locul elevului este celdin faţă), sau a două paraşute: principală şi de rezervă (de regulă, aceasta dinurmă fiind cea de sus).TANGÁJ, tangaje, s.n. Mişcare oscilatorie longitudinală, în jurul axuluice trece prin centrul de greutate al aeronavei (sau a paraşutistului în cădereliberă), influenţând negativ stabilitatea aparatului şi condiţiile de tragere cuarmamentul de bord.TELECOPTÉR, telecoptere, s.n. Minielicopter fără cabină caretransportă o cameră de luat vederi, având un motor în doi timpi şi o autonomiede zbor de peste o oră, acţionând telecomandat. ).[Sil. -pter.] Page 135 134 TEMĂ DE ZBORTEMĂ DE ZBOR = exerciţiu care trebuie executat fără abatere de lametodologia de pregătire pentru a nu periclita securitatea zborului. În funcţiede gradul de pregătire al pilotului sau al paraşutistului nivelul ~ devine maicomplex.TENDÓR, tendoare, s.n. Organ de întindere a hobanajului superior adeltaplanului, fiind compus din trei elemente prevăzute cu filet stânga-dreapta.TEORIA PILOTĂRII = ansamblu de principii care servesc caîndrumător în practica zborului.TEREN DE AERONAUTICĂ CIVILĂ = suprafaţă plată care permitedecolarea şi aterizarea aeronavelor, putând fi: aeroport, pentru traficul decălători şi de marfă; aerodrom, pentru activităţi sportive, utilitare, şi sanitare;terenuri de lucru, pentru aviaţia utilitară şi terenuri/zone de aterizare pentruconcursuri, acestea trebuind omologate, pe ele desfăşurându-se activităţi dezbor numai ziua şi în condiţii meteo normale.TIJĂ DE REFLEX = element stabilizator la deltaplan care intră înfuncţiune singur la mărirea excesivă a vitezei de zbor, având efect redresor.TIMP, timpi, s.n. Interval măsurat în ore, minute, secunde etc., de mareimportanţă în desfăşurarea activităţii de zbor în condiţii de siguranţă sporită. ♦Timp de serviciu pentru zbor = ~ considerat de la intrarea şi până la ieşirea dinunitatea aeronautică, ~ maxim fiind echivalent cu ~ normal (pe ~ de zi - 14h,pe ~ de noapte - 8h). ♦ Timp pentru zbor = perioada efectivă de zbor pentruavioane (pe ~ de zi - 9h, pe ~ de noapte - 5) şi paraşutişti (pe ~ de zi - 8h, pe~ de noapte - 5). Dacă necesităţile o impun, prelungirea nu este admisă decâtpe ~ de zi. ~ maxim de zbor pentru 24h este pe ~ de zi 9h pentru piloţi şi 8hpentru paraşutişti, iar pe ~ de noapte 5h; lunar pe ~ zi 120h, pe timp de ~ 80h;anual pe ~ de zi 700h, pe ~ de noapte 300h. ♦ Timp de lansare = duratazborului aeronavei din momentul în care aceasta trece la verticala locului deaterizare şi până în momentul lansării paraşutistului. ♦ Timp de cădere liberă= interval de la părăsirea aeronavei de către paraşutist şi până la acţionareacomenzii de deschidere a paraşutei principale. Este stabilit prin tema de salt şinu poate fi depăşit pentru a nu intra în criză de spaţiu la funcţionarea incorectăa paraşutei principale, pentru a putea acţiona paraşuta de rezervă în deplinăsiguranţă.TONÓU, tonouri, s.n. Figură acrobatică în care aeronava execută omişcare de rotaţie în jurul axei sale longitudinale, fără a-şi schimba direcţiasau înălţimea de zbor. ♦ Tonou rapid = ~ care necesită o viteză de două orimai mare decât cea normală de zbor. ♦ Tonou lent = ~ care se execută cuprindere de viteză. Page 136 135 TRANSPORT AERIANTORÓN, toroane, s.n. Grup de fire răsucite (trei) care prin împletirea cualte ~ alcătuiesc inima unei suspante.TORPÍLĂ, torpile, s.f. Proiectil mare, autopropulsat care este lansat şidirijat către o navă pentru a o scufunda din avioanele minerotorpiloare.TRACTÁRE, tractări, s.f. Remorcare a unei aeronave pentru a fi pusă înzbor cu ajutorul unui automosor, dispozitiv cu troliu sau cabestan, avionremorcher etc. Pe sky-surf pot fi tractaţi şi paraşutişti care evoluează, în urmaunui avion remorcher, cu paraşuta închisă.TRACŢIÚNE, tracţiuni, s.f. Cea mai importantă caracteristică amotorului cu reacţie, obţinută din relaţia T=CvGa/g (la punct fix) sau T=(Cv-V)Ga/g (în zbor), T fiind tracţiunea în dN, Ga - debitul de aer în kg/s, Gv -viteza gazelor la ieşirea din ajutajul reactiv în m/s, V - viteza avionului în m/s,g - acceleraţia gravitaţională = 9,81m/s2.[Sil. -u-.]TRAFIC AERIAN = transport de pasageri şi de mărfuri raportat pe o caleaeriană la un anumit interval de timp.TRAIECT DE ZBOR = drum aerian pregătit şi stabilit din timp, cuindicarea punctelor de parcurs de către o aeronavă, în condiţiile asigurării uneibune orientări vizuale şi instrumentale, a unei securităţi maxime a zborului şiatingerii cu precizie a punctului final. ~ se trasează pe hărţile de navigaţie lascări de 1:500.000, 1:100.000 sau mai mici, în afară de linia traiectului semenţionează punctele de schimbare a capului de zbor, înălţimea, capulmagnetic, timpul calculat de zbor între reperele importante de pe traiect, oraatingerii acestor repere, punctul final şi alte elemente de navigaţie în funcţiede misiunea executată. ~ poate fi: obligat, cel propus a fi urmat de aeronavăsau real urmat, care prezintă proiecţia pe sol a tuturor punctelor marcate decentrul de greutate al aeronavei de la punctul iniţial la cel final al traiectului. ~se împarte în tronsoane şi inflexiuni în funcţie de lungimea sa.TRANSBORDÁRE, transbordări, s.f. Mutare a pasagerilor sau amărfurilor dintr-o aeronavă în alta.TRANSPORT AERIAN = deplasare de persoane şi mărfuri pe caleaaerului în diverse scopuri. Din punct de vedere militar ~ constituie o operaţieindispensabilă acţiunilor aeroterestre, la care participă avioane şi elicoptereîndeplinind diverse misiuni: transport de desant aerian, transport de trupe, detehnică de luptă, muniţii, materiale şi alimente de pe o direcţie pe alta sau dinadâncime către linia de contact, aprovizionarea şi asigurarea necesaruluitrupelor care luptă în încercuire, în localităţi, pe platforme industrialetransformate în cetăţi de luptă sau în zone libere, evacuarea în adâncimeateritoriului a răniţilor, bolnavilor şi a unor valori materiale. ♦ Transport aerian Page 137 136 TRANSVERSAL FLOTANTsanitar = mijloc de evacuare în vederea salvării de vieţi omeneşti, aeronavelefiind echipate cu aparatură care permite acordarea unei asistenţe medicalelimitate în timpul zborului.TRANSVERSAL FLOTANT = cablu sau bielă ce înlocuieşte legăturarigidă cu chila, în locul inimii, la deltaplanele de performanţă.TRÁPĂ, trape, s.f. Capac rabatabil sau culisant care acoperă deschizăturacu acelaşi nume în podeaua unei aeronave sau în coada acesteia. Prin ~ seîncarcă sau se lansează materiale sau paraşutişti.TRAPÉZ, trapeze, s.n. Componentă a deltaplanului, formată din doimontanţi şi bara de control, care serveşte la pilotarea acestuia.TRATAMENT AVIOCHIMIC = procedeu de tratare a culturilor cuajutorul substanţelor chimice împrăştiate din avioane utilitare specialamenajate.TRAVÉE, travee, s.f. Element constructiv al unei celule de retenţie laparaşute aripă şi parapante.TRAVÉRSĂ, traverse, s.f. Piesă de rezistenţă din structura unei aripi.TREN, trenuri, s.n. Ansamblu de organe şi agregate cu ajutorul căreia oaeronavă decolează şi revine pe o suprafaţă identică celei de care s-a desprins.♦ Tren de aterizare = ~ care asigură rularea pe sol cu ajutorul unor roţiprecum şi staţionarea la locul de parcare a aeronavei, putând fi montat subfuzelaj sau sub aripi, în majoritatea cazurilor fiind escamotabil în interiorulfuzelajului sau a aripilor pentru a nu opune o rezistenţă suplimentară laînaintare. Tren de aterizare triciclu = ~ la care bechia a fost înlocuită cu oroată cu jambă puternică, montată în botul avionului; conferă echipajului omai bună vizibilitate de la începutul rulajului la decolare, avionul intră mairepede în viteză, la aterizare frânele pot fi acţionate mult mai energic, fără aapărea pericolul capotării. ♦ Tren de rulare = componentă a trenului dedecolare-aterizare, în principal fiind alcătuit din roţi. ♦ Tren de amerizare = ~destinat hidroavioanelor, fiind constituit din cocă sau flotoare.TREN­AVION = tren de tip monorai care face legătura dintre oraş şiaeroport, intrând direct în fuzelajul unui avion special amenajat.TRENAJÓR, trenajoare, s.n. Instalaţie destinată antrenamentului la sol apiloţilor şi a paraşutiştilor, simulând condiţii apropiate de cele ale zborului.Sin. simulator.TRENĂ DE CONDENSARE = dâră îngustă alcătuită din picături de apă,care apare în urma avioanelor datorită vârtejurilor care prin destindereadiabatică răcesc aerul sau datorită nucleelor de condensare pulverizateintenţionat. Page 138 137 TURBINĂ/CU ARDERE INTERNĂ/CU GAZETRÍMER, trimere, s.n. Compensator aerodinamic a suprafeţelor decomandă mobile: eleron, profundor şi direcţie.TRIMOTÓR, trimotoare, s.n. Avion cu trei motoare.TRIPLÁN, triplane, s.n. Avion cu trei rânduri de aripi. [Sil. -plan.]TRIREACTÓR, trireactoare, s.n. Avion cu trei motoare cu reacţie. [Sil.-ac-.]TRUPE DE DESANT AERIAN/AEROPURTATE/AEROMOBILE =totalitatea militarilor instruiţi şi înzestraţi cu mijloacele de luptă necesare,pentru a fi debarcaţi sau paraşutaţi din avioane, elicoptere sau planoare şipentru a duce acţiuni în adâncimea dispozitivului inamic.TUB, tuburi, s.n. Piesă de formă cilindrică, goală în interior, utilizată înaviaţie în diverse scopuri. ♦ Tub de bord = ~ montat pe avioanele de luptă,utilizate contra obiectivelor aeriene, constituindu-se în guri de foc. ♦ Tub defoc = ~ care are rol de protejare şi de ghidare a cablurilor, comenzilorautomate sau manuale şi a sistemului de largare al paraşutelor. ♦ Tub Pitot =~ care măsoară presiunea dinamică şi presiunea statică pentru a determinaviteza de deplasare a unei aeronave.TUBULATURA DELTAPLANULUI = reţea de ţevi care formeazăstructura unei aripi delta.TULBURARE VESTIBULARĂ = ansamblul simptomelor cauzate dedeteriorarea aparatului vestibular în timpul zborului (ameţeli, greţuri,paliditate, palpitaţii, pierderea echilibrului, vomismente etc.) datorateaeronavei care produce: acceleraţii, suprasarcini, menţinerea uneiponderabilităţi scăzute sau a imponderabilităţii, factori stimulatori termici şielectrici etc., la nivelul analizatorului. ~ se previne prin antrenareapersonalului navigant.TUNELAERODINAMIC= instalaţie experimentală pentrudeterminarea forţelor aerodinamice exercitate de un curent de aer asupra unormodele, machete sau părţi componente ale acestora, permiţând aprecierea deansamblu a caracteristicilor aparatului de zbor în curs de finalizare, înainte caacesta să fie încercat în zbor. ~ este compus din: camera de încercare (îninteriorul ei se introduc macheta sau modelul legat de o balanţăaerodinamică), canale şi ajutaje de aer şi ventilator (care antrenează curentulde aer). Sin. suflerie aerodinamică.TUR DE PISTĂ = zbor de şcoală deasupra unui aerodrom, cuprinzândurmătoarele elemente de pilotaj: decolarea, executarea virajelor şi priza deaterizare.TURBINĂ/CU ARDERE INTERNĂ/CU GAZE = motor cu rotor pus înmişcaredegazeledeardereprodusedeaerulatmosferic,comprimatde compresor Page 139 138 TURBOCOMPRESÓRşi introdus în camera de ardere, unde prin injectarea combustibilului, seaprinde cu ajutorul unor bujii. Sin. turbocompresor.TURBOCOMPRESÓR, turbocompresoare, s.n. Turbină.TURBOMODÉL, turbomodele, s.n. Avion cu reacţie care poate lua labord încărcături mai mari de 5,5t.TURBOPROPULSÓR, turbopropulsoare, s.n. Motor cu reacţie de tipulturbinei cu gaze, la care prin adăugarea unei elice, a fost sporit randamentul laviteze mici. Energia produsă de turbină antrenează atât elicea cât şicompresorul, aproximativ 80% fiind destinată reductorului elicei (de la 8.000-15.000rot/min. ale turbinei la 1600-2000rot/min. ale elicei). ~ este destinatavioanelor ce parcurg distanţe mari cu viteze subsonice, profitând de avantajultracţiunii cu reacţie la viteze mari şi de cel al tracţiunii cu elice la decolare şila viteze mici.TURBORACHÉTĂ, turborachete, s.f. Motor cu reacţie rezultat dincombinarea unui turboreactor (v.) cu un motor-rachetă (v.) cu propergollichid, organizat diferit în funcţie de destinaţia sa.TURBOREACTÓR, turboreactoare, s.n. Motor aeroreactor format din:compresor centrifugal sau axial (comprimă aerul atmosferic), camera deardere, turbină, ajutaj reactiv şi agregate auxiliare pentru sistemele de pornire,alimentare, control etc. Prin arderea carburantului creşte temperatura gazelorcare se destind în turbină (antrenând viteze de rotaţie mari, ieşind în atmosferăşi asigurând forţa de propulsie). Prin postcombustie (v.) forţa de tracţiune estesubstanţial mărită, injectându-se alcool sau apă în camera de ardere. Există ~cu simplu circuit (cel descris mai sus) şi cu dublu circuit, acesta avândprevăzut un compresor suplimentar pe acelaşi ax cu turbina, aspirând aeratmosferic şi prezentând un spaţiu inelar între carcasa principală şi cea acompresorului secundar, asigurând forţe de tracţiune superioare. [Sil. -ac-.]TURBOSTATOREACTÓR, turbostatoreactoare, s.n. Motor cu reacţierezultat din combinarea statoreactorului cu turboreactorul cu dublu circuit,dezvoltând viteze hipersonice (M>5). [Sil. -ac-.]TURN, turnuri, s.n. Construcţie verticală, îndeplinind diverse funcţiuni îndesfăşurarea activităţii de zbor, a susţinerii acesteia. ♦ Turnul deltaplanului =~ care fixează capul prin care trec corzile de susţinere statică a voaluriideltaplanului, fiind constituit dintr-un tub în poziţie orizontală. ♦ Turn deaerisire = instalaţie specială într-o clădire înaltă de aproximativ 15m în care seuscă şi se aerisesc paraşutele, fiind prevăzută cu instalaţii de climatizare. ♦Turnul de control al aerodromului = punct dotat cu aparatură similarăcontrolului de apropiere, controlorii urmărind cu privirea traficul înîmprejurimileaerodromuluişidepesuprafaţademanevră,pentruadainstrucţiuni Page 140 139 TURNcare să ducă la evitarea abordajelor sau a ciocnirii aeronavelor cu obstacole depe sol. ♦ Turn de paraşutism = construcţie de 40-100m înălţime prevăzută cutroliu pe un braţ mobil de care se ataşează un cablu care are la unul din capeteun inel metalic pe care se desfăşoară voalura unei paraşute deschise.Paraşutistul echipat cu sistemul de suspensie este tractat la înălţimea maximăde unde poate executa lansări ghidate (dirijat prin cablu până la contactul cusolul), declanşate (desprinzând paraşuta de cadru prin tragerea unei suspante,plutirea fiind liberă) şi de la platformă (echipat ca pentru lansare ghidată,paraşutistul se află pe o suprafaţă special amenajată pe ~ la înălţimea maximă,de unde execută un salt în gol, simulând părăsirea aeronavei, continuândcoborârea cu paraşuta ghidat). Page 141 140 ŢINTĂ AERIANĂ = aeronavă pilotată sau nu, descoperită şi urmărită demijloacele de cercetare prin radiolocaţie pe timpul zborului în spaţiul aerian dedeasupra trupelor sau a teritoriului propriu ori în afara acestuia. Există ~:izolate (formate dintr-un aparat de zbor), grupe mici de ţinte aeriene (2-4aeronave care execută zbor în formaţie strânsă), grupe mari de ţinte aeriene(9-15 aeronave zboară în formaţie strânsă) şi ţinte aeriene grupate (formatedin grupuri mici şi mijlocii de ţinte zburând eşalonat în front, adâncime şiînălţime, la distanţe mici unele de altele, compunând o formaţie de dimensiunimari, întinsă pe câteva sute de metri), reale (constituite din aeronaveleinamice pe timpul zborului), marcate (aeronave care marchează, în timpulaplicaţiilor, zborul ţintelor aeriene) şi false (avion fără pilot, de dimensiunimici, dotat cu reflectori poliedrici pentru a mări semnalul de radiolocaţie). Page 142 141 ULTRAUŞÓR, ultrauşoare, s.n. Aparat de zbor având o masă relativmică. Termenul este utilizat în special pentru avioanele care se încadrează înaceastă categorie. [Sil. -u-.]UNDĂ MACH/DE ŞOC = undă elastică generată într-un mediu fluid de osursă a cărei viteză depăşeşte viteza de propagare în mediul respectiv, fiindînsoţită de o variaţie locală bruscă a parametrilor acestuia (presiune, densitate,temperatură, entropie), mărimi care prezintă variaţii finite pe distanţe foartemici, de ordinul parcursului liber mediu, normale pe direcţia undei.Deplasarea aeronavelor cu viteze sub şi supersonice prin atmosferă, esteînsoţită de apariţia ~ care provoacă o creştere puternică a rezistenţeiaerodinamice.UNGHI, unghiuri, s.n. Figură geometrică alcătuită de două drepte care auun punct comun. ~ este utilizat în aviaţie pentru a denumi elemente importanteîn navigaţie, construcţia de aeronave, tragerea cu armamentul de bord etc. ♦Unghi de atac = ~ la care se atacă ţinta de către un avion sau o formaţie. ♦Unghi de incidenţă = ~ format de axa longitudinală a unei aeronave cu vitezafluidului din zona neperturbată a acestuia, de valoarea sa depinzând forţeleaerodinamice care acţionează asupra aparatului de zbor. ♦ Unghi de drum = ~format în plan orizontal de direcţia de origine şi direcţia de zbor a aeronavei,măsurată în sensul de mişcare al acelor de ceasornic, având valori cuprinseîntre 0°-360°. ♦ Unghi de cabraj = ~ format de orizontală cu direcţia de zbora aeronavei care s-a angajat brusc pe un plan înclinat, mărindu-şi altitudineade zbor şi poate avea valori negative cuprinse 0°-90°. ♦ Unghi de picaj = ~format de orizontală cu direcţia de zbor a aeronavei care s-a angajat pe un planînclinat, micşorându-şi brusc altitudinea de zbor şi poate avea valori negativecuprinse între 0°-90°. ♦ Unghi de planare = ~ cuprins între orizontală şitraiectoria de zbor. ♦ Unghi de calaj = ~ care asigură o funcţionare optimă înregim de zbor a elicelor cu pas variabil. ♦ Unghi la vârf/bot = ~ cuprins întretuburile laterale ale deltaplanului, putând avea valori de 105°-130°. ♦ Unghide acoperire = diferenţa dintre unghiul voalurii desfăşurate în plan şi unghiulla vârf al scheletului metalic al deltaplanului, putând avea valori cuprinse între0°-7°.♦ Unghi de tangaj=~ format de axa longitudinală cu orizontala, definind Page 143 142 URCARE ÎN PALIERviteza verticală de urcare sau coborâre. ♦ Unghi de lansare = ~ format deverticala punctului de lansare cu direcţia ţintei, putând fi determinat dinraportul dintre abaterea calculată şi înălţimea lansării. ♦ Unghi de portanţămaximă = ~ maxim de incidenţă care asigură susţinerea aeronavei în aer,depăşirea sa ducând la pierderea portanţei, la angajare şi chiar la prăbuşireaaparatului de zbor.URCARE ÎN PALIER = fază a zborului remorcat în care aparatul dezbor trebuie ţinut pe direcţia automosorului.URMĂRÍRE, urmăriri, s.f. Acţiune de luptă în ofensiva împotriva unuiinamic în retragere la care trupele de desant aerian au o largă întrebuinţare;lansate în puncte de pe căile de retragere a inamicului având misiunea să-lcaptureze, să-l nimicească sau să nu-i permită organizarea unei rezistenţe înadâncime.UTILITÁRĂ s.f. Aviaţie utilitară (v.). Page 144 143 VARIOMÉTRU, variometre, s.n. Aparat de bord care indică vitezaverticală în m/s, funcţionând pe principiul diferenţei de presiune. ~ secompune dintr-o carcasă de aluminiu prevăzută cu două orificii, unul făcândlegătura cu o butelie tip termos, iar celălalt cu presiunea statică a mediuluiînconjurător. Pe carcasă sunt fixate două capsule aneroide care comunică întreele şi sunt legate la butelie prin orificiul amintit, fiind în legătură cu presiuneamediului înconjurător printr-un capilar. Un sistem de pârghii ataşat capsuleloraneroide antrenează (prin destinderea sau comprimarea acestora) un indicatorce se deplasează pe un cadran gradat din metru în metru (până la 5, 10 sau30m) deasupra sau sub punctul 0. [Sil. -ri-o-, -tru.]VĂL, văluri, s.n. Tulburare de vedere însoţită şi de alte simptome încursul unor evoluţii cu o aeronavă care solicită organismul uman la accelerăripozitive sau negative. ♦ Văl cenuşiu = ~ care începe să se manifeste la valoride 3-4g, câmpul vizual se restrânge prin pierderea vederii periferice, aparaturade bord fiind percepută ca prin ceaţă. ♦ Văl negru = ~ care apare la 4-5g şipoate persista până la 5s după încetarea acţiunii forţei de inerţie, fiind însoţit lapeste 5g de pierderea cunoştinţei până la 15s, iar după revenire putând persistao dezorientare completă până la 60s, prezentând un handicap major pentrupilot. ♦ Văl roşu = ~ care apare la valori de 2-3g negativ, fiind însoţit decefalee puternică, senzaţia că ochii ies din orbite, după 4g negativ începând săapară confuzia mintală şi dezorientarea. Coordonarea motorie este perturbatăcirca 15min. după încetarea acţiunii acceleraţiei negative. Fenomenul estedatorat congestiei cerebrale intense, sângele părăsind membranele inferioare şiabdominale este dirijat spre cap, crescând presiunea intra craniană.VÂNĂTOARE LIBERĂ = procedeu utilizat de către aviaţia de vânătoaresau de vânătoare-bombardament pe timpul luptelor pentru a căuta şi descoperipe cont propriu, fără dirijare de la sol, într-o zonă ordonată, inamicul aeriansau obiective ale trupelor de uscat pentru a le nimici sau a le neutraliza prinacţiuni independente. ~ este executată cu formaţii mici pe direcţia de acces ainamicului, până la adâncimi ce depind de raza tactică a avionului folosit, petimpul misiunii transmiţându-se şi date de cercetare pentru a fi exploatate decei interesaţi. Page 145 144 VEHICUL AERIANVEHICUL AERIAN = aparat care se deplasează prin aer. Sin. aeronavă.VENTILATÓR, ventilatoare, s.n. Parte componentă a turboreactorului cudublu flux (circuit), constituind prima treaptă de comprimare a aerului. ~ arerolul de a îmbunătăţii performanţele turboreactorului.VERTICÁLĂ, verticale, s.f. Normala la suprafaţa geoidului consideratăîn locul de observaţie. Verticala lansării reprezintă punctul optim de părăsire aaeronavei de către paraşutişti pentru a atinge zona de aterizare.VERTOPLÁN, vertoplane, s.n. Giravion care decolează şi aterizeazăvertical datorită forţei generate de un sistem de suprafeţe rotative acţionat deun aparat propulsor. Suprafeţele rotative au o poziţie aproximativ paralelă cuaxul longitudinal al aparatului. ~ zboară orizontal susţinându-se cu ajutorularipii fixe când axul longitudinal al aparatului a fost basculat într-un plansensibil orizontal. [Sil. -plan.]VESTĂ DE SALVARE = mijloc de supravieţuire în caz de amerizare,putând fi confecţionată din plută sau din cauciuc (acţionată pneumatic debutelii cu CO2). ~ este utilizată şi de paraşutişti pentru lansările pe apă.VIRÁJ, viraje, s.n. Evoluţie a unei aeronave sau a unui paraşutist încădere liberă, pe o traiectorie circulară. ~ se poate efectua şi din poziţia pespate. ♦ Viraj glisat = glisadă (v.).VITÉZĂ, viteze, s.f. Rapiditate în deplasare. ♦ Viteză de zbor = ~ dedeplasare a aeronavei în aer. ♦ Viteză de dezlipire = ~ atinsă în momentuldesprinderii de sol. ♦ Viteză de aterizare = ~ pe care trebuie să o aibă oaeronavă în momentul luării contactului cu solul în cazul unei aterizărinormale. ♦ Viteză ascensională = ~ pe verticală a aeronavei care asigurăcreşterea progresivă a înălţimii de zbor, fiind legată de poziţia axeilongitudinale xx’ în plan vertical, unghiul creat cu orizontala fiind denumitunghi de tangaj (v.). ♦ Viteză de croazieră/de drum/optimă = ~corespunzătoare fineţei maxime a aeronavei, fiind obţinută cu un consumminim de combustibil şi asigurând realizarea parametrilor maximi de durată şidistanţă a zborului. ♦ Viteză de înfundare = componenta verticală a ~ uneiaeronave care coboară. ♦ Viteză de aşteptare = ~ adoptată în zonele deaşteptare ale aerodromurilor unde se îmbunătăţeşte stabilitatea ~ în schimbulunui consum mărit de combustibil. ♦ Viteză sonică = ~ unui vehicul aeriancare parcurge într-o secundă un spaţiu egal cu 340m, ~ specifică deplasăriiundelor sonore în atmosferă şi este egală cu 1M (Mach) adică 1224km/h. ♦Viteză subsonică = ~ unui vehicul aerian care parcurge într-o secundă unspaţiu mai mic de 340m. ♦ Viteză supersonică = ~ unui vehicul aerian careparcurge într-o secundă un spaţiu mai mare de 340m, dar mai mic decât1700m (5M). ♦ Viteză hipersonică = ~ unui vehicul aerian care parcurge într-osecundă un spaţiu mai mare de 1700m (peste 5M). Aceste ~ depind la avioanele Page 146 145 VRÍEcu reacţie de ~ de evacuare (ejecţie) a gazelor de ardere la ieşirea din ajutajulmotorului, ~ medie de evacuare depinzând de temperatura jetului reactiv (v.),de construcţia motorului şi de proprietăţile propergolului utilizat (la cei solizi~ jetului este cuprinsă între 2-3km/s, iar la cei lichizi între 3-5km/s). ♦ Vitezăcritică = ~ constantă de cădere atinsă de un corp la un moment dat şi peste acărei valoare nu poate trece; se mai numeşte şi viteză limită de cădere.VITEZOMÉTRU, vitezometre, s.n. Aparat de bord care indică viteza dezbor a aeronavei faţă de masa de aer înconjurătoare, funcţionând pe bazaacţiunii dinamice a aerului asupra unei capsule aneroide. ~ se compune dintr-un tub Pitot (v.) montat pe aripă sau pe fuzelajul aeronavei şi instrumentulpropriu-zis de pe planşa de bord, alcătuit dintr-o carcasă de aluminiu închisăcu un sistem de pârghii legat la una sau două capsule aneroide deschise,destinderea sau comprimarea acestora (sub presiunea dinamică furnizată detubul Pitot) antrenând acul indicator din faţa cadranului gradat, care aratăviteza în km/h. ~ interesează prin datele furnizate pentru calculul duratei dezbor, dând indicaţii şi pentru menţinerea portanţei necesare zborului în diferitemanevre şi evoluţii. ♦ Vitezometru electric = ~ care transmite deformărilecapsulelor în tensiuni electrice proporţionale deformării, acţionând un sistemde indicare, înlăturând o serie de erori datorate jocului pârghiilor şi a roţilordinţate. ♦ Vitezometru combinat = ~ care indică viteza proprie şi pe ceaproprie adevărată a aeronavei cu ajutorul a două ace, fiind utilizat în special ladecolare şi aterizare.VIZÁRE, vizări, s.f. Acţiune de identificare a locului optim de lansare aparaşutiştilor sau a materialelor pentru a atinge zona de aterizare propusă.VOALÚRĂ, voaluri, s.f. Curbura suprafeţei unei paraşute deschise (sau aunui deltaplan), materialul din care este confecţionată trebuind să prezinteanumite caracteristici privind greutatea, rezistenţa şi elasticitatea. [Sil. voa-.]VOLÉT, voleturi, s.n. 1. Placă mobilă a radiatorului unui motor de avioncare reglează circuitul aerodinamic de răcire al acestuia. 2. Dispozitiv dehipersustentaţie alcătuit dintr-o aripioară mobilă amplasată la intradosul uneiaripi de avion, către bordul de scurgere, pentru a modifica forţeleaerodinamice formate. Axa de rotaţie a ~ este paralelă cu axa longitudinală aaripilor, putând ieşi din conturul profilului aripii când viteza mică de evoluţieimpune o curbură cât mai mare a profilului, crescând unghiul de incidenţă şiportanţa aparatului.VRÍE, vrii, s.f. Mişcare de rotaţie a unei aeronave sau paraşutist în cădereliberă în jurul unei axe verticale, care necontrolată la timp duce laimposibilitatea stăpânirii aparatului sau a căderii libere. ♦ Vrienormală/verticală = ~ care se produce pe axa verticală sau aproape de verticală, Page 147 146 VRÍLĂ= ~ care se produce pe axa verticală sau aproape de verticală, aeronava căzândcu botul în jos, cu o viteză de rotaţie de 80-120rot/min. Această evoluţie sepoate petrece şi din poziţia pe spate. ♦ Vrie plată = ~ care se produceaproximativ pe orizontală, axa longitudinală a aeronavei formând un unghimai mic de 45°, fiind deosebit de periculoasă, îngreunând comenzileaeronavei şi deschiderea paraşutei. ♦ Vrie controlată = element din acrobaţiaaeriană cu avionul. Sin. vrilă. [Sil. -e.]VRÍLĂ, vrile, s.f. Vrie (înv.). Page 148 147 ZBOR, zboruri, s.n. Deplasare în atmosferă a unei aeronave. ♦ Zbor de zi= ~ care începe la 30 de minute după răsăritul soarelui şi se încheie cu 30 deminute înainte de apus, raportându-se la ora locală. ♦ Zbor de noapte = ~ careîncepe la 30 de minute după apusul soarelui şi se încheie cu 30 de minuteînainte de răsărit, raportându-se la ora locală. ♦ Zbor la vedere = ~ la careorientarea în aer faţă de sol şi eventualele aeronave aflate în trafic se face prinobservare directă, aprecierea distanţelor, a înălţimilor, a vitezelor etc. făcându-se din ochi. ♦ Zbor instrumental = ~ la care datorită lipsei de vizibilitate -nori, ceaţă etc. - orientarea se face cu ajutorul instrumentelor de bord. ♦ Zborfără motor = ~ cu aeronave care nu utilizează decât caracteristicileaerodinamice constructive: planoare, deltaplane, parapante etc. ♦ Zbor cumotor = ~ cu aeronave care utilizează ca mijloc principal de propulsie forţagenerată de un motor: avioane, elicoptere etc. ♦ Zbor în condiţii meteo grele =~ efectuat parţial sau total fără vizibilitatea solului şi a orizontului natural,având un plafon coborât şi o vizibilitate redusă (în nori, între straturi de nori,pe precipitaţii puternice, sub nori, dar la mică înălţime), impunând măsurispeciale de navigaţie, complexitatea acestora depinzând de tipul şi deaparatura de bord a aeronavei. ♦ Zbor terestru = ~ efectuat în straturile relativdense ale atmosferei, în câmpul gravitaţional al Pământului. ♦ Zbortransmeridian = ~ efectuat peste fuse orare, determinând oscilaţii ale ritmuluicircadian. ♦ Zbor razant = ~ efectuat la foarte mică înălţime, urmărind reliefulsolului, prezentând interes din punct de vedere militar prin realizareasurprinderii inamicului, radiolocatoarele terestre de descoperire devenindineficiente, zgomotul avionului supersonic auzindu-se la obiectiv dupătrecerea sa. ♦ Zbor de luptă = ~ executat în scopul îndeplinirii unei misiuni deluptă. ♦ Zbor de aclimatizare = ~ efectuat în vederea obişnuirii organismuluicu mediul aerian. ♦ Zbor în dublă comandă = ~ efectuat în procesul deinstruire de către piloţi-elevi pe aeronavele de şcoală dotate cu dublă comandă,cu instructor la bord în scopul învăţării pilotajului, a navigaţiei aeriene etc. ♦Zbor de încercare = ~ efectuat cu aeronavele prototip în vederea testăriiparametrilor tehnico-tactici proiectaţi. ♦ Zbor demonstrativ = ~ efectuat înscopuri didacticesauîncadrulmitinguriloraviatice.♦ Zboracrobatic Page 149 148 ZBURĂTÓR, ­OÁRE= ~ executat cu aparate de zbor special construite pentru a dezvoltaîndemânarea pilotului pentru cunoaşterea aparatului şi aprecierea corectă apropriilor posibilităţi; are caracter demonstrativ sau competitiv. ♦ Zbor pespate = ~ în care avionul este pilotat având comenzile în profunzime şidirecţiile inversate. ♦ Zbor în oglindă = ~ executat de două avioane la odistanţă de 2-3 m unul de celălalt, unul dintre acestea zburând pe spate. ♦Zbor la punct fix = regim în care elicopterul se menţine la o anumită înălţimefaţă de sol fără a înainta, este important în operaţiuni speciale (salvare,remorcare, desant aeropurtat şi antisubmarin etc.). ♦ Zbor planat = ~ fărămotor, executat de un planor sau un avion cu motorul oprit. ♦ Zbor plutit = ~executat în curenţi ascendenţi în care un planor (deltaplan sau parapantă)câştigă sau îşi menţine înălţimea; poate fi executat la pantă, faleză sau termic(curenţi ascendenţi). ♦ Zbor termodinamic = ~ executat la pantă, constând înutilizarea alternativă a curenţilor dinamici care urcă panta şi a căminelortermice. ♦ Zbor de undă/în curenţi oscilatorii = ~ executat în curenţiiondulatorii din norii altocumulus, care oferă un câştig de înălţime lent, dar întimp îndelungat. ♦ Zbor în faţa frontului de furtună = ~ efectuat prinpatrulare, manevrele fiind similare zborului plutit la pantă, în masa de aer caldîmpinsă de aerul rece al frontului. ♦ Zbor de înălţime = ~ efectuat în curenţiascendenţi cu realizarea unui câştig de înălţime de cel puţin 1000m (pentruplanare). ♦ Zbor de durată = ~ executat în curentul dinamic de pantă, undălungă sau termic în scopul menţinerii cât mai mult în aer. ♦ Zbor de distanţă =~ efectuat în scopul realizării unei distanţe parcurse în ~ cât mai mari, putândavea şi ţel fixat (cu menţionarea unei rute fixe, executat cu vânt de faţă, vântde spate sau cu întoarcere la aerodromul de plecare). ♦ Zbor subsonic = ~ carenu depăşeşte viteza de 1M. ♦ Zbor supersonic = ~ care nu depăşeşte viteza de5M. ♦ Zbor hipersonic = ~ care depăşeşte viteza de 5M, desfăşurarea acestuiaîn straturile dense ale atmosferei implică puternica încălzire a învelişuluiaeronavei, acesta trebuie să fie construit din oţeluri speciale refractare (titan)sau să aibă straturi ceramice pentru a combate bariera termică; de regulă seexecută la înălţimi mari unde densitatea aerului fiind redusă, încălzirea semicşorează, sau în cosmos unde frecarea cinetică dispare lipsind aerul.ZBURĂTÓR, ­OÁRE, zburători, -oare, s.m. şi s.f. Persoană care seridică de la sol cu o aeronavă în scopul efectuării unui zbor. Sin. aeronaut,aviator.ZÉBRĂ, zebre, s.f. Rulotă special amenajată în care se instalează punctulde conducere a zborului pe un aerodrom, fiind colorată în roşu şi alb (dungisau pătrate). Page 150 149 ZEPPELINZEPPELIN, zeppeline, s.n. Aerostat dirijabil, de mari dimensiuni, avândun schelet rigid, în general metalic, şi numeroase compartimente umplute cuun gaz mai uşor decât aerul (hidrogen, heliu etc.). [Sil. zep-, pr. germ. ţepelín.]ZMÉU, zmeie, s.n. Aeromodel care zboară doar tractat.ZONÁRE, zonări, s.f. Acţiune de împărţire a unei porţiuni din jurulaerodromului pentru anumite acţiuni în aer sau a platformei de aterizare pentruparaşutişti (în sectoare şi culoare).ZÓNĂ, zone, s.f. Porţiune a spaţiului aerian din jurul unui aerodrom fixatăpentru anumite activităţi în aer (aterizare, aşteptare, acrobaţie etc.) sau înspaţiul de desfăşurare a unor operaţiuni aeriene. ♦ Zonă deobservare/descoperire = ~ în limitele căreia se execută observarea şidescoperirea obiectivelor inamicului şi activităţile desfăşurate de acesta. ♦Zonă de lucru = ~ aflată la verticala terenului de zbor. ♦ Zonă de lansare = ~deasupra căreia urmează a se efectua lansarea paraşutiştilor, a materialelor etc. Page 151 150 CUPRINS p.Cuvânt înainte5Îndrumări pentru utilizarea glosarului6Abrevieri6Bibliografie generală7Glosarul 11


BIBLIOGRAFIE 1. Anton, M., Cristescu, C., Năstoiu, I., Marin, V., Zborul şiorganismul uman, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1987.2. Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti,Editura Academiei Române, 1997.3. Barta, B., Szakáks, J, Planorism şi deltaplanism, Bucureşti, EdituraSport-Turism, 1983.4. Carothers, M., Căutam mereu aventura, f.l., f.e, f.a.5. Ceauşu, V. şi colaboratorii, Solicitări psihice la aviatori şiparaşutişti, Bucureşti, Editura Militară, 1987.6. Costăchescu, T., Tehnica zborului în aviaţie, Bucureşti, EdituraTehnică, 1979.7. Costenco, I. Mirchitumov, E., Aeromodele, Bucureşti, EdituraTehnică, 1952.8. Cucu, G. M., Teoria şi tehnica pilotării planoarelor, Ediţia a II-arevăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1981.9. Dimitrescu, Florica, Dinamica lexicului românesc - ieri şi azi, Cluj-Napoca, Bucureşti, Editurile Clusium şi Logos, 1995.10. Dumitrescu, N. şi colaboratorii, Calcului elicei, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 1990.11. Gheorghiu, C.C., Motoare de avion, Bucureşti, Editura Tehnică,1988.12. Hladiuc, E., Popescu, A.U., Navigaţia aeriană, Iaşi, EdituraJunimea, 1977.13. Iakovlev, A., Un constructor de avioane povesteşte, Bucureşti,Editura Tineretului, 1962.14. Iancu, G., Sub cupola paraşutei, Bucureşti, Editura Sport-Turism,1979.15. Ioan, C.S., Baştan, G., Paraşutismul, Bucureşti, Editura Militară,1963.16. Pangică, N.D., Vulturii cerului. Din istoricul paraşutismuluisportiv în România, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1984.17. Policec, A., Metodica instruirii piloţilor de planoare ultrauşoare,Bucureşti, Federaţia Aeronautică Română, 1985. Page 9 818. Policec, A., Stinghie, I.D., Deltaplanul. Construcţie şi zbor,Bucureşti, Editura Tehnică, 1990.19. Proceduri şi instrucţiuni privind desfăşurarea activităţilor deparaşutism în aeroclubul României. Paraşutism de aeronavă, Bucureşti,Aeroclubul României, 1991.20. Romaniuc, V.G., Însemnările unui paraşutist, prelucrare literară deAlexei Golicov, traducător D. Arănutu, Bucureşti, Editura Militară aMinisterului Forţelor Armate ale R.P.R., 1952.21. Rus, I., Cioabă, A. Componenta verticală a războiului modern,Bucureşti, Editura Militară, 1991.22. Săvulescu A., Regele Mihai. Automobilist. Mecanic. Pilotprofesionist, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996.23. Şenchea-Popescu, Elena, Oameni ai înălţimilor senine, Bucureşti,Editura Militară, 1980.24. Şoverth, Ş., Paraşuta, Bucureşti, Editura Militară, 1974.25. Şoverth, Ş., Paraşuta – descriere, întrebuinţare, funcţionare,Bucureşti, Editura Tehnică, 1954.26. Thome, E., Misiune specială. 1940-1945. Epopeea unui paraşutistîn Franţa ocupată, traducere de Angela Cişmaş, Bucureşti, EdituraMeridiane, 1986.27. Toma, I., Gavriliu, T., Ţetcu, I., Manualul paraşutistului sportiv,Bucureşti, Editura Tehnică, 1955.28. Vasiliu, M., Sub semnul datoriei, Bucureşti, Editura Militară, 1984.30. Marcu, Măriuca, Văcaru, V.V., Vîlceanu, S., Zgăvârdici, Carmen,Descoperiri ştiinţifice ale secolului XX. Mică enciclopedie, Bucureşti,Editura Ion Creangă, 1979.31. Nobilescu, Ş., Retro Sport. Mică enciclopedie, Bucureşti, EdituraEnciclopedică, 1996.32. Zăgănescu, F., Aviaţia, Mici enciclopedii şi dicţionare ilustrate,Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977.33. Staicu, S. şi colaboratorii, Lexicon militar, Bucureşti, EdituraMilitară, 1980.34. Andreescu, D., Diaconescu, G., Şerbănescu, E., Dicţionar deastronautică, Bucureşti, Editura Albatros, 1983. Page 10 935. Breban, V., Dicţionar general al limbii române, Ediţie revăzută şiadăugită, volumul al II-lea, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1991.36. Căileanu, T., Mic dicţionar al sporturilor, Bucureşti, EdituraAlbatros, 1984.37. Dascălu, Doina, Dicţionar de pleonasme, Bucureşti, Editura Vox,1997.38. Dicţionar cronologic al ştiinţei şi tehnicii universale, Bucureşti,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979.39. Dicţionar de terminologie sportivă, Bucureşti, Editura Stadion,1983.40. Dicţionar enciclopedic român, volumul I, A-C, Bucureşti, EdituraPolitică, 1962.41. Dicţionar enciclopedic român, volumul al II-lea, D-J, Bucureşti,Editura Politică, 1964.42. Dicţionar enciclopedic român, volumul al III-lea, K-P, Bucureşti,Editura Politică, 1965.43. Dicţionar enciclopedic român, volumul al IV-lea, Q-Z, Bucureşti,Editura Politică, 1966.44. Dicţionarul explicativ al limbii române, Ediţia a II-a, Bucureşti,Editura Univers Enciclopedic, 1996.45. Dicţionarul limbii române pentru elevi, Bucureşti, EdituraDidactică şi pedagogică, 1983.46. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române,Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1989.47. Dima, I.I., Vasiliu, G., Ciobotaru, D., Muscalu, Ş., Dicţionar defizciă, Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1972.48. Dimitrescu, Florica, Dicţionar de cuvinte recente, Bucureşti,Editura Albatros, 1982.49. Hâncu, D.I., Dicţionar selectiv al limbii române, Ediţia a II-arevizuită şi completată, Iaşi, Editura Moldova, 1993.50. Hâncu, D.I., Dicţionar şcolar, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1976.51. Leviţchi, L, Bantaş, A., English-Romanian Dictionary, Bucureşti,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984.52. Leviţchi, L, Bantaş, A., English-Romanian Dictionary, Bucureşti,Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.53. Marcu, F., Dicţionar uzual de neologisme, Bucureşti, EdituraSaeculum I.O, 1996. Page 11 1054. Marcu, F., Mic dicţionar de neologisme, Bucureşti, EdituraAlbatros, 1986.55. Marcu, F., Maneca, C., Dicţionar de neologisme, Ediţia a III-a,Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1986.56. Marcu Măriuca, Moga, I., Dicţionar elementar de ştiinţe.Matematică, Fizică. Astronomie, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică, 1978.57. Pantazopol, D., Oprişiu, C., Rodan, G., Dicţionar de aeronauticăfrancez-român, Bucureşti, Editura Tehnică, 1983.58. Popovici, C., Stănilă, G., Ţifrea, Emilia, Zăgănescu, F., Dicţionarde astronomie şi astronautică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică, 1977.59. Tohăneanu, G., I., Dicţionar de imagini pierdute, Timişoara,Editura Amarcord, 1995.60. Tudose, C., Dicţionar sportiv poliglot, Bucureşti, Editura Stadion,1973. Page 12 11

Also on Fandom

Random Wiki