Aditivii alimentari sunt substante adaugate intentionat alimentelor pentru a le oferi proprietati suplimentare fata de cele de baza, de exemplu culoare, indulcire sau pentru conservare.
Pentru a reglementa acesti aditivi, pentru a informa consumatorii, fiecarui aditiv i s-a administrat un anumit numar. Initial acestia au fost "E-numar" utilizati in Europa pentru toti aditivii aprobati. Lista acestor numere a fost adoptata si se extinsa de catre Comitetul Codex Alimentarius care identifica toti aditivii indiferent daca sunt aprobati sau nu. Numerele E sunt toate cu prefixul "E", dar tarile dinafara Europei utilizeaza doar numarul chiar daca in Europa este aprobat sau nu. De exemplu acidul acetic este aditivul 260, deci este prezent pe ambalajele alimentelor comercializate in Europa ca E260. Aditivul 103, alknet, nu este autorizat sa fie folosit in Europa deci nu are un numar E desi este aprobat in Australia si Noua Zeelanda. » Aditivii alimentari sunt folositi pentru conservarea si imbunatatirea proprietatilor organoleptice ale produselor inca din cele mai vechi timpuri. De exemplu conservarea alimentelor prin saramura, cu otet, sare pentru prezervarea carnii sau dioxid de sulf pentru prezervarea vinului. La sfârsitul secolului XX au fost intridusi mai multi aditivi de origine naturala sau artificiala. » Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre, la fel ca si pentru Norvergia si Islanda. » Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. Majoritatea aditivilor pot fi folositi in cantitati limitate in anumite produse alimentare. Daca nu sunt prevazute limite pentru folosirea unui aditiv, atunci acesta va fi utilizat conform procedurilor de fabricare, adica doar in cantitatea necesara pentru obtinerea efectului tehnologic dorit. » Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca: sunt necesari din punct de veder tehnologic pentru productie, nu inseala consumatorul, nu reprezinta un risc pentru sannatatea consumatorului.
Efectele aditivilor alimentari[]
Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania, despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun intr-un real pericol organismul. Prezentam in continuare, lista "E"-urilor considerate de specialistii oncologi drept deosebit de periculoase.
- Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477;
- Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124;
- Adaosuri toxice: produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224; afecteaza tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466; produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233; suprima din organism vitamina B12: E 200; cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanti din margarina); ataca sistemul nervos: E 311, E 312; produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie - cel mai periculos adaos cancerigen).
- Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu).
Aditivii cancerigeni au fost deja interzisi in SUA, Uniunea Europeana si cateva dintre fostele state ale URSS.
Adevarul despre unele alimente[]
Margarina[]
A aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand untul se gasea tot mai greu. O echipa de cercetatori americani a avut atunci ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le incalzeasca la 150'C si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se intareasca. A fost obtinut un produs alb asemanator cu untul ca si consistenta si cu... plasticul ca structura moleculara, adica margarina.
Atunci când aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au "darul" sa incurce o multime de procese naturale. Sunt incorporate in membrane celulelor sistemului imunitar, impiedicând activitatea acestora. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la CANCER. Cercetari clinice - care s-au intins multi ani la rând, subiectii consumatori de margarina fiind observati cu atentie - arata ca nu exista mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decât consumul de margarina sau de alimente PRAJITE.
Patrunse in organism, pe lânga faptul ca solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate, grasimile din margarina iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sânge, ceea ce inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator per ansamblu. De asemeni, consumul frecvent si constant de margarina favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei.
Supele Concentrare[]
Contin in exces glutamatul de sodiu, E621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea supelor si ciorbelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf care este ulterior amestecat cu aditivi (coloranti, aromatizanti, conservanti sau glutanat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Gustul va poate insela caci unii aditivi dau arome mai intense decat cele naturale.
Glutamatul[]
se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust, si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Glutamatul se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din UE duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laboratoare, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.
Bauturi[]
Chiar daca producatorii se lauda ca produsele sunt naturale, in realitate bauturile racoritoare mustesc de aditivi nocivi, cel mai folosit fiind acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie. Aditivii E 110 si E 123 precum si inlocuitorii de zahar mai sus amintiti produc acele efecte la care ne-am referit deja. Evitati bauturile cu arome de citrice, considerate cele mai rele. Colorantii folositi, E102, E110 sunt periculosi. Bauturile alcoolice cum sunt berea sau vinul sunt saturate de metabisulfit care da limpezime dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare se folosesc chimicale care pot provoca migrene. Ca si aditivi alimentari, vodca, whisky, etc. nu prezinta pericol intrucat chiar alcoolul este un bun conservant dar feriti-va de lichioruri care au E110 si E 102.
Mezeluri[]
Mezelurile sunt preparate obtinute din carne tocata si condimentata, introdusa in membrane naturale sau artificiale si supuse unor tratamente termice (pasteurizare, afumare sau uscare) si maturare, in functie de sortimentul fabricat. La fabricarea mezelurilor se foloseste, pe de o parte, carne de diferite categorii, la care se adauga materii auxiliare, in special derivate proteice de origine vegetala sau animala, pentru imbunatatirea texturii si cresterea valorii nutritive.
Nu mai este niciun secret ca in toate mezelurile de pe piata interna, circa 40% din compozitie este constituita din produsi obtinuti artificial. Pe eticheta fiecarui sortiment de mezel veti gasi nenumarati aditivi alimentari. Grasimile cu care sunt "ombogatite" mezelurile sunt obtinute prin aceleasi metode ca margarina. Toate aceste produse se conserva cu acelasi glutamat de sodiu. Fabricantii de produse din carne din Romania folosesc pe scara larga preparatul SCANPRO, un derivat proteic sub forma de pulbere, obtinut din sorici proaspat de porc, declarat drept proteina animala deshidratata si solubila. Cum in Romania nu exista restrictii privind procentul de utilizare a extractului proteic, este foarte probabil ca unele mezeluri (parizer, cremwursti) sa contina la capitolul "carne" numai acest derivat proteic sau unul similar.
In mezeluri este admis a se adauga si derivate proteice de origine vegetala: faina de soia, proteine de soia, proteine vegetale texturate, proteine din arahide, gluten, faina de floarea-soarelui.
Guma de mestecat[]
Este aproape de neateles cum fabricantii de guma de mestecat, destinata in special copiilor, gasesc necesar sa introduca in ingrediente nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Intr-o pastila de guma gasim: E 171, E 320(colesterol), E330( boli ale aparatului bucal.
Zaharul[]
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel zaharul trece imediat in sange prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie si obliga pancreasul sa produca in exces insulina. Organismul isi deregleaza functiile iar efectul fizic este invers celui asteptat in sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Evident ne referim la zaharul obtinut din sfecla sau trestia de zahar. Culmea este ca producatorii au inventat si substituienti, cel mai nociv fiind aspartanul, care provoaca peste 70 de tipuri de boli mortale. Pentru a contracara efectele nocive ale zaharului, specialistii recomanda consum de fructe si miere pe care organismul le asimileaza fara probleme.
Mustarul[]
Este fabricat in general prin amestecarea boabelor de mustar cu ulei de mustar. Daca boabele nu prezinta pericol, uleiul de mustar este devastator. A fost interzis in Canada, unde s-a stabilit ca in timp produce orbirea. in India, tara mirodeniilor, uleiul de mustar este folosit de vraci ca medicament, fiind numeroase cazurile in care persoane tratate cu acest ulei au murit. » In ultimii ani, producatorii au invatat cum sa-i fenteze pe cumparatori: pe etichete nu mai scrie ?arome sintetice", ci ?arome natural identice". Aditivii sintetici nu mai sunt mentionati dupa codul E, ci dupa numele propriu-zis: acid citric, conservant, gelifiant. Rareori cumparatorul se gândeste ca aceste ingrediente sunt de fapt E-uri.
Legături externe[]
- ro
Descopera.net
- ro
SfaturiMedicale.ro
- ro
Forum.Softpedia.ro
- ro
Sanatate-maxima.ro