Fandom

Coman Wiki

Epoca de aur a islamului

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Islamul în Europa medivală

Introducere Edit

Epoca de Aur a Islamului ( ةيملسإ ةيبرع اضح), cunoscută şi ca Renaştereaislamică reprezintă perioada cuprinsă între secolele al VII-lea şi al XIII-lea, ajungândchiar până în secolul al XVI-lea, după unii autori 1 . În aceast perioadă, artişti, ingineri,savanţi, poeţi, filozofi, geografi şi comercianţi care aparţineau lumii islamice (fără a fineapărat musulmani), au adus contribuţii notabile în domenii ca: artă, agricultură,economie,industrie,drept, literatură, navigaţiemaritimă,filozofie, ştiinţă,sociologie, tehnologie, realizând o serie de inovaţii peste acest sistem tradiţional al concepţieiislamice. Toate aceste realizări au influenţat evoluţia civilizaţiei în toate celelaltecontinente.Fără aceste mari realizări ale islamului, multe din învăţăturileGreciei, Romei şiEgiptului anticar fi fost pierdute pentru totdeauna. Multe astfel de scrieri valoroase ar fifost pierdute dacă nu ne parveneau traducerile acestora dinarabăînturcă, persană,ebraicăsaulatină.Acest focar de cultură s-a alimentat din esenţa realizărilor marilor civilizaţii apuse:mesopotamiană, romană, chineză,indiană, persană,egipteană,greacăşi bizantină.În urma cuceririlor din secolele al VII-lea şi al VIII-lea, se pun bazeleImperiuluiIslamic,care devine unul dintre primele zece mari imperii ale lumii. Islamul serăspândeşte dinPeninsula Arabică, ajunge inIran, Siria, Irak , Palestina,Turcia, nordulAfricii(Egipt),Spania,Sicilia.Prin secolul al XIII-lea, se răspândeşte şi înIndiaşi Asiade Sud-Est.Armatele arabe se caracterizau prin utilizarea tacticilor avansate, a cavaleriei bazate pecaişicămile. Conducătorii islamici erau foarte toleranţi cu popoarele cucerite şi stimulauconvertirea la credinţaislamică. Araba, devenită limbă comună pentru diferitele grupurietnice ale imperiului, permitea răspândirea rapidă a cunoştintelor şi ideilor.Epoca de Aur a Islamului începe în secolul al VIII-lea, odată cu venirea la putere aAbbasizilor (care au domnit de la mijlocul secolului al VIII-lea, până la jumătateasecolului al XIII-lea) şi în special în timpul califatului lui Al-Mamun, fiul luiHarun al-Rashidşi probabil cel mai mare dintre abbasizi. Capitala se mută de la Damasc laBagdad. Are loc o împletire a tradiţiilor arabă, persană, egipteană şi europeană.Cunoaşterea devine foarte preţuită, fiind promovată, conform tradiţiei, chiar de profetulMohamed. Astfel, într-una din acele

Hadith

, Profetul afirmă:

Pe cel care urmează calea cunoaşterii, Allah îl îndrumă spre Paradis...Strălucirea unuiom învăţat, comparată cu cea a unui simplu evlavios, este precum cea a lunii pline faţă de stele. Cunoaşterea ne ajută să distingem binele de rău, să găsim drumul către Cer, ne

1

Al-Islam.com

este prietenă atunci când suntem în deşert şi singurătate şi nu avem pe nimeni, neîntăreşte la neputinţă şi ne apară de duşmani. Cerneala savanţilor este mai sfântă decât sângele martirilor. Pentru promovarea ştiinţei şi filozofiei, în Bagdad se înfiinţează aşa-numita Casă a Înţelepciunii (ةك تيب), unde învăţaţii islamici (dar şi de alte religii) se străduiesc săefectueze traducerile operelor antichităţii. Această atitudine faţă de învăţământ şicercetare a constituit factorul principal care a condus la dezvoltarea ştiinţei.Existenţa unei limbi comune,araba, favorizează comerţul internaţional, schimbul deidei, libertatea gândirii şi toleranţa religioasă.O inovaţie majoră a acestei perioade a fosthârtia, a cărei fabricaţie a constituit unsecret păstrat cu fermitate de chinezi, dar dezvăluit de prizonierii din urma bătăliei de laTalas din751 dintre arabi şi chinezi. Drept urmare, laSamarkandşiBagdads-auconstruit primele fabrici de hârtie, la a cărei tehnologie arabii au adus unele inovaţii. Prinanii 900, în Bagdad apăreau bibliotecile publice. Fabricarea hârtiei se extinde ajungând înFès,Maroc, apoi înAl-Andalus, urmând să se răspândească în întreagaEuropăasecolului al XIII-lea 2 .O deosebită dezvoltare o cunoaşteMecca, ce încă înainte de apariţia islamului devenise un prosper centru comercial. Tradiţia pelerinajului face ca acest oraş să devinănu numai un centru al schimbului de mărfuri, dar şi de idei. Având la bază o economie acărei esenţă consta în schimbul de mărfuri, civilizaţia islamică se dezvoltă şi se extinde,în contrast cu cea creştină,indiană sauchinezăale căror societăţi erau adaptate uneiaristocraţii agricole. Are loc o expansiune a credinţei islamice, la aceasta contribuind şimisionariisufişticare se deplasau în întreaga lume.Abbasizii: Epoca marelui califat (750-935)Abbaszi si-au castigat sprijinul pentru ca au stiut sa se prezinte cu atentie intr-o luminasiita , dar o data instalati si la putere au lepadat paravanul religios si au aratat ca sunthotarati sa faca din califat o monarhie absolutista in stilul agrar traditional. Abu al-Abbasal-Saffah(750-935), primul calif abbasid, a masacrat pe toti Omeyyazii pe care a putut pune mana. Imperiul abbasid era egalitarist , in sensul ca oricine putea sa-si croiascasingur drum la curte si in administratie, daca avea inzestrarea necesara 3 .In timpul domniei califului Harun al-Rashid (786-809), transformarea era dejacompleta. Al-Rashid domnea ca un monarh absolut de moda veche , nu ca un rashidun.Era izolat de supusii sai; lipsa etichetei, ce caracterizase viata in timpul domniei primilor califi, a fost inlocuita de un fast elaborate. 2 Wzzz.tripod.com 3 Karen Armstrong,

Islamul o scurta istorie

, Phoenix Press, Lodon, 2000, p.57


Abbasizii erau constienti de forta miscarii religioase si o data puse bazele dinastieilor, ei vor incerca sa-si confere o legimitate islamica. Vor incuraja dezvoltarea jurisprudentei fiqh pentru a normaliza viata populatiei.In timpul domniei Omeyyazilor fiecare oras isi formulase propria fiqh, insa Abbasiziii-au indemnat pe juristi sa elaboreze un sistem juridic mai unitar. Specificul vietiimusulmane se schimbase radical in raport cu perioada Coranului.Spre sfarsitul domniei lui Harun al-Rashid devenise limpede ca apogeul califatuluifusese deja depasit. Nici un govern nu putea sa controleze la nesfarsit de unul singur unteritoriu atat de vast , cel putin nu inainte de aparitia mijloacelor moderne de comunicaresi de constrangere. Unele provincii aflate la marginea imperiului, asa cum era Spaniaincepeau sa se desprinda din structura imperiala . Economia era in decline. Harun al-Rashid a incercat sa resolve problema impartind conducerea imperiului intre cei 2 fii aisai, dar decizia lui n-a dus decat la izbucnirea unui razboi civil intre frati dupa moarteacalifului (809-813)In secolul a X-lea devenise deja limpede ca islamismul nu putea sa mai functioneze cao entitate politica unitara. Califul va ramane conducatorul formal al ummei si va detine ofunctie simbolica, religioasa, dar in realitate diversele regiuni ale imperiului vor figuvernate independent. Califatul secessionist al ismailitilor fatimizi stapanea Egiptul,Africa de Nord, Siria, o mare parte a Arabiei si Palestina; in Irak, Iran si Asia centrala,ofiterii turci (amir) pun mana pe putere s intemeiaza state cu adevarat independente, carerivalizeaza intre ele din punct de vedere militar. Secolul al X-lea a fost denumit secolulsiit pentru ca o buna parte a acestor dinastii aveau vagi inclinatii siite.Cordoba a trait o inflorire culturala, desi califatul Omeyyad din Spania se va prabusiin cele din urma in 1010, dezintegrandu-se in mai multe curti independente si rivale.Renasterea spaniola a fost renumita in special pentru poezia ei, care aducea cu traditiatrubadurilor de curte ai Frantei 4 .Aceasta perioada poarta denumirea de epoca de aur din mai multe considerente cum ar fi:

ECONOMIA Edit

În această perioadă, Imperiul Islamic a realizat o adevăratăglobalizareextinzându-şiinfluenţa niveluluistiinţific,al domeniului economic şicomercialchiar şi în regiunilecele mai izolate ale globului. Ne referim aici şi la încercările de a traversaOceanulAtlanticîntreprinse de exploratori dinAl-Andalus şiMaghreb.Această globalizare duce la extinderea zonelor de cultivare a mai multor plante, dar şi a tehnicilor şi tehnologiilor agricole. Astfel, în zona arabică sunt aclimatizate plante ca:sorguladus din nordulAfricii, citricele din China, mango,orezaduse dinIndiaşi alte plante ca bumbac,trestie de zahăr . Toate acesta

globalizare a culturii

a produs 4 Eabidem, p.79.


transformări spectaculoase în diverse ramuri ale economiei şi al nivelului de trai al populaţiei.Începe să fie fabricat zahărul rafinat a cărui producţie se răspândeşte în întreg imperiul.Agricultura nu mai este de subzistenţă, dobândind un caracter comercial. Avem de-a facechiar cu o abordare ştiinţifică a agriculturii, bazată pe trei elemente: • sistem sofisticat de rotaţie a culturilor; anumite culturi, cum ar fi vânăta,spanacul,având chiar mai multe recolte pe an; • sisteme de irigaţii dezvoltate, bazate pe o tehnologie destul de avansată pentruacea epocă; • introducerea uni număr mare de tipuri de plante de cultură care erau studiate şicatalogate după anotimp, tipul de sol şi cantitatea de apă necesară.Au fost întocmite numeroaseenciclopediiavând ca subiectagriculturaşi botanicaîn carese remarcă acurateţea descrierilor şi a detaliilor.În perioada califatului asistăm la apariţia a unei forme timpurii decapitalismşi de piaţăliberă. Unii autori consideră perioada cuprinsă între secolele al VIII-lea şi al XII-lea cafiind una de "capitalism islamic". S-a creat un sistem monetar stabil şi eficient (având la bazădinarul). S-au introdus diverse forme de parteneriat economic. Au apărut adevăratecorporaţii care deveniseră independente faţă de stat. Multe din ideile şi conceptele acestuisistem proto-capitalist islamic au fost preluate şi deEuropamedievală de după secolul alXIII-lea.Încep să fie utilizateenergia hidraulică, energia mareelor , energia eoliană, apar primelemotoare cu aburi,încep să fie utilizaţi combustibilii fosili(cum ar fi petrolul

),fabricile segrupează în adevărate complexe industriale.Morile de apăîncep să fie utilizate la nivelindustrial şi aceasta încă din secolul al VII-lea, ca prin secolul al IX-lea sa aparădiferenţierea dintre turbinele de apă verticale şi cele orizontale. Apar morile de măcinat,morile de hârtie, gaterele, topitorii deoţel, fabrici de zahăr. arborii cotiţi încep să facă parte din mecanismele inventate. Munca manuală aantichităţiiîncepe să fie înlocuită decea mecanizată. Aceasta modificare tehnologică va exercita o influenţă ulterioară asuprarevoluţiei industrialedinEuropaoccidentală de mai târziu.Ca efect al revoluţiei agrare islamice, au apărut o serie de sectoare industriale noi cum ar fi cele agroindustriale, realizarea instrumentelor astronomice,ceramica,industriachimică, aplicaţii ale distilării, confecţionareaceasurilor , asticlei, valorificareaenergieihidrauliceşieoliene,mozaicul, industriahârtiei şi a papetăriei, a parfumului, a petrolului,farmaceutică, construcţiilenavale, fabricarea mătăsii, industriatextilă,industriazahărului, a fabricăriiarmelor , mineritul şi extracţia mineralelor (sulf ,amoniac, plumbşifier

). A apărut tot mai multefabrici, exemplu preluat ulterior şi deEuropa Medievală. Spre exemplu, primele fabrici de sticlă din Europa au apărut prin secolul al XI-lea cucontribuţia mesteşugarilor egipteni dinGrecia.


Anumite instituţii care nu existau până atunci îşi au originea în lumea islamicătimpurie. Ne referim aici la: spitale publice, spitale psihiatrice, biblioteci publice,universităţi, observatoare astronomice, centre de cercetare etc. Astfel, cea mai vecheuniversitate din lume a fost Universitatea Al-Qarawiyyin dinFès, Maroc, fondată în anul859 5 . De o vechime similară este şi Universitatea Al-Azhar din Cairo, înfiinţată un secolmai târziu, în975.Prin secolul al X-lea,Córdobaavea 700 moschei, 60.000 de palate şi 70 de biblioteci, ceamai mare dintre acestea având 600.000 de manuscrise. În întregulAl-Andalus, în fiecarean erau publicate peste 60.000 de tratate, poezii, polemici şi compilaţii. [7] Biblioteca dinCairoavea peste două milioane de volume, iar cea dinTripoli se pare că deţinea peste treimilioane de lucrări până să fie distrusă de cruciaţi. De asemenea, lucrările arabe îndomeniul ştiinţelor matematice scrise în perioadaevului mediu depăşesc ca număr şiimportanţă pe cele scrise în perioada clasică greco-romană.O transformare calitativă pronunţată au suferit-o bibliotecile, de la simple depozite demanuscrise la adevărate biblioteci publice în sensul modern al cuvântului, centre deştiinţă şi educaţie, de unde se răspândeau ideile şi teoriile, unde aveau loc întâlniri pentrudiscuţii şi polemiciSunt remarcabile automatele construite de fraţiiBanū Mūsā,numeroasele maşinihidraulice descrise deAl-Jazariîntr-o lucrarea a sa, Cartea cunoştinţelor despredispozitive mecanice. În domeniul militar, arabii au dezvoltat tehnica descoperită de chinezi privind realizarea prafului de puşcădevenind inovatori în domeniul armelor de foc. Este remarcabil tratatuldespre armuri al lui Al-Tarsusi, în care sunt descrise numeroase tipuri de maşini de război(catapulte,baliste cu contra-greutate etc.)Islamicii s-au ocupat şi de problema irigaţiilor, construind numeroase tipuri demori devântşi de apă.Energia hidraulică era utilizată şi la fabricareahârtiei.Abbas Ibn Firnasa creat un ceas cu apă, a studiat modalitatea manufacturării sticlei, aconfecţionăriilentilelor .Alte invenţii şi inovaţii atribuite inginerilor şi savanţilor islamici:camera obscură, cafeaua,săpunul, pasta de dinţi,şamponul,distilarea,lichefierea, cristalizarea, purificarea,oxidarea, evaporarea,filtrarea,distilarea alcoolului,acidul uric,acidul azotic,alambicul, arborele cotit,robinetul, pompacu pistoane, ceasul mecanic (acţionat cu apăsau cu greutăţi),lacătulcu cifru, bisturiul,forcepsul, aţa chirurgicală (catgut), moara devânt, inocularea, vaccinarea împotriva variolei, stiloul,metode de decodificare amesajelor cifrate, pictura pesticlă,sticla decuarţ,covorul persan,astrolabul sferic. Toateacestea semnlau un nivel ştiinţific şi tehnologic superior Europei acelei epoci. 5 ConformThe Guinness Book Of Records, publicată în 1998, ISBN 0-5535-7895-2,p.242.


Astronomie Edit

Pentru un vast imperiu ca cel islamic,astronomiaera necesară deoarece facilitadeterminarealongitudiniişilatitudinii diverselor teritorii. De asemenea, astronomia aveasi un scop religios: determinarea dateiRamadanului,calcularea momentului zilei cândtrebuie să aibă loc fiecare din cele cinci rugăciuni cotidiene, stabilirea poziţiei oraşuluiMekka,centrul credinţei islamice. Studiul astronomiei era impus şi de calendarul lunar islamic.Ca punct de plecare avem teoriile lui Ptolemeu, pe care savanţii şi astronomii arabi le-au perfecţionat. AstfelAlhazenaduce chiar critici şi completări celebreiAlmagest.De altfel, primele traduceri înarabă ale celebrei

Almagest 

datează din secolul al IX-lea.In această epocă, lucrarea ar fi fost pierdută pentru europeni. Europa occidentală aredescoperit

Almagest 

pornind de la versiunile traduse din arabă. Astfel, o traducerelatină a fost realizată de Gérard de Crémone, provenind de la un text din Toledo.Se fac studii asupramodelului geocentric al luiPtolemeu, sunt construite primeleobservatoare astronomice, e studiată planeta din punct de vedere fizic.Al-Biruni realizează distincţia dintreastronomie şiastrologie. Alhazenşi Ibn al-Shatir realizeazăsepararea dintre filozofia naturală şi astronomie. Se dezvoltă primul model non- ptolemaic. si aceasta prin opera lui Alhazen si Mo'ayyeduddin Urdi, la care ulterior contribuie si Ibn al-Shatir.Astronomii arabi pot fi consideraţi precursori aiteoriei heliocentricea luiCopernic.Astfel, Al-Tusi, în lucrarea Tadhirah , aduce o criticămodelului geocentric.Astronomii arabi au inventat si perfecţionat un număr mare de instrumente, care le permiteau o bună cunoştere şi observare a cerului, cum ar fiastrolabul (considerat oadevărată bijuterie a calculului matematic), instrumente de măsurare a timpului (de lacadrane solare la mecanisme sofisticate de orologerie). Astrolabul a fost inventat deHiparhşi perfecţionat de către islamici.AstronomulAl-Farghania dezbătut problema mişcării corpurilor cereşti. Opera sa a fosttradusă înlatinăîn secolul al XII-lea. La sfârşitul secolului al X-lea,Al-Khujandi construieşte unobservator astronomic lângăTeheranprin intermediul căruia calculezăînclinareaeclipticii.ÎnPersia, Omar Khayyamîntocmeşte o serie de tabele în scopul reformăriicalendarului.Un alt mare observator este construit la Istanbul,unde activeazăTaqi al-Din.Savanţii musulmani ai epocii medievale sunt numeroşi:Al-Battani, Al Kindi, al-Hasib al-Misri (Abū Kāmil), Ibn Yahyā al-Maghribī,Al-Razi, Ibn Al-Haytham, Al-Biruni,Al-Sufi, Nasir ad-Din al-Tusi, Al-Kashi,Qā ḍ

īzāda al-Rūmī, Ulugh Beg,Taqi al-Din, Al-Sijzi.


De o deosebită importanţă a fost Şcoala de la Maragheh.ÎnBagdadapare primulobservator astronomic.Al-Tusi pune în evidenţă, în mod empiric, rotaţia Terrei.Lui Al-Battani i se atribuie descoperirea deplasării apogeului solar, a variaţiei diametruluiaparent al acestuia, introducerea geometriei sferice.

Medicină Edit

Având ca punct de plecare cunoştinţelegrecilor , persanilor şi indienilor ,medicina arabăs-a dezvoltat şi aceasta mai ales prin contribuţia unor mari personlităţi ca: Avicenna,Avenzoar ,Abulcasis. Concepţia islamică încuraja studiul medicinei:

Pentru fiecareboală, Allah ne dă remediul 

. Operele lui Hippocrate, Dioscorides, Soranus, Celsus şiGalen au avut un puternic impact asupra medicinei islamice. Medicii musulmani au adusimportante contribuţii în domenii ca:anatomie, medicină experimentală, oftalmologie, patologie,farmacologie,fiziologie,chirurgie.Avicennapune bazele medicinei moderne. Prin lucrarea sa, Canonul de medicină (care varămâne o lucrare de referinţă pentru Europa secolelor care vor urma), introducemetodaexperimentalăşi cea a măsurării înfiziologie.De asemenea, i se atribuie descoperirea bolilor infecţioase, introducerea metodeicarantinei pentru tratarea acestora, a examenului clinic, a metodelor de testare clinică asustanţelor farmaceutice, prima descriere a agenţilor patogeni microscopici. LuiAvicenna i se atribuie prima descriere ştiinţifică aochiului uman şi a bolilor acestuia.Este printre primii care susţine posibilitatea răspândirii bolilor prin apă sau prin solulcontaminat şi care realizează clasificarea bolilor cu transmitere sexuală.Avenzoar este primul mare chirurg experimental.Ibn al-Nafisdescrie circulţia sanguină şi pune bazele teoriei fiziologiei circulatorii, întimp ce Ibn al-Lubudi respingeteoria umorală.Al-Zahrawiscrie

Kitab al-Tasrif 

, un tratat de referinţă în domeniulchirurgiei.Publicatăîn jurul anului 1.000, acesta descrie cu minuţiozitate o sumedenie de instrumentechirurgicale inventate.Maimonide, o altă mare personalitate, a fost medicul personal alsultanului Saladin.Savantul persanAvicenna a introdus medicina experimentală, a descoperit o serie de bolicontagioase şi a descris mai multe medicamente şi anestezice empiriceMedicii islamici îndepărtaucataractacu un mileniu mai înainte ca cei occidentali săîncerce acest lucru. Ammar ibn Ali dinMosulinventreaza un fel de seringă hipodermică pentru tratarea chirurgicală a cataractei.


Al-Razi, în lucrarea

Kitab fi al-jadari wa-al-hasbah

(care va fi de referinţă în europaOccidentală de mai târziu), se ocupă derujeolă şivariolă. Introduce utilizareaalcoolului în medicină. În domeniul chirurgiei s-a ocupat de tratarea litiazei renale, abcesului renalşi a altor suferinţe din domeniulurologiei.Alhazendescrie rolul retinei şi al nervului optic în formarea senzaţiei de imagine.Abu Sahl al-Masihi(căruia Avicenna i-a fost discipol) explică faptul că absorbţiaalimentelor are loc înintestine, nu înstomac. Avenzoar utilizeaza tubul gastic şiintroduce hrănirea artificială. Medicii arabi utilizau lavajul gastric în caz de otrăvire sauintoxicare.Pentru tratareafracturilor , Abulcasis introduce bandajul ghipsat, utilizat şi astăzi în lumeamodernă.Procedura inoculării era deja cunoscută de medicina islamică.Acul chirurgical a fost inventat şi descris de către Al-Qasim, în jurul anului 1.000 şi a fostutilizat pentru îndepărtarea cataractei.Chirurgul irakian Ammar ibn Ali al-Mawsili a inventat seringa folosind un tub desticlă.Firul de catgut a fost inventat de Al-Qasim şi este utilizat şi astăzi.În ceea ce priveşte antisepticele şi anestezicele, încă din secolul al X-lea, islamiciiutilizaualcoolulrafinat ca agent antiseptic în scopul tratării rănilor. Anestezia modernătot de ei a fost inventată şi dezvoltată. Ei au fost primii care au utilizat anesteziceadministrate pe cale orală sau sub formă de inhalări. Astfel, Avicenna utilizeazăanestezicele orale pe bază de opium.Arabii au dezvoltat o vastă reţea de spitale. În ceea ce priveşte etica medicală, una dinimportantele trăsături ale sistemului spitalicesc medieval islamic o constituie standardulînalt al actului medical. Spitalele aveau saloane separate, specializate pe anumitecategorii de boli. Se tratau nu numai bolile somatice , ci şi cele psihice. Dispuneau şi defarmacii care acordau în mod gratuit medicamente celor internaţi. La tratarea pacienţilor nu se făceau discriminări legate de situaţia financiară a acestora. Numai personalului calificat şi autorizat îi era permis să practice actul medical. În cadrulspitalelor, lucrau şi studiau şi viitorii medici. În acest scop, spitalele dispuneau de săli deconferinţe şi biblioteci. Astfel, biblioteca din cadrul spitalului Tulum, fondat în Cairo înanul 872, conţinea peste 100.000 de cărţi.Spitalele care s-au construit în Europa în perioada de dupăcruciadeau avut ca model pecele din Orientul Mijlociu


Filozofie Edit

Savanţii islamici au tradus opere filozofie aparţinând unei multitudini de culturi:China,India,Grecia antică.Averroes concepe o enciclopedie medicală şi aduce comentarii şi completări întreguluisistem aristotelician. Al-Kindi, considerat primul mare filozof al islamului, studiază deasemenea filozofia clasică antică şi este întemeietorul gândirii matematice în cadrulfilozofiei -logica.FilozofiarabicaAl-Kindi,Averroesşi persanicaAvicenna au jucat un rol important în păstrarea operelor luiAristotel. Ideile lor filozofice, libere de orice influenţă religioasă,ajung să fie dominante în lumea creştinăşimusulmană.Aceşti filozofi au preluat idei şidin zona extrem-orientală,China,India. La toate acestea, prin contribuţiile proprii aceşifilozofi au creat diverse şcoli şi curente ca: averroismul, avicenismul,

Kalam

, Qiyas şialtele. ÎnSpania musulmană, aceste lucrări au fost traduse înebraică, latină, ladino,astfelcontribuind la dezvoltarea ulterioară a filozofiei europene.Alte personalităţi importante au fost: Moise Maimonide, cel mai de seamă înţelept aliudaismuluidin această perioadă,Al-Jahiz: un adevărat pionier alevoluţionismului, IbnTufayl, unul dintre cei mai mari gânditori andaluzi, Al-Ghazali, care l-a influenţat peMaimonides şi chiar filozofi medievalicaToma de Aquinoşi mai târziu peRenéDescartescare în al său

Discurs asupra metodei

continuă aceste idei.Epoca de aur a avut de suferit datorita cruciadelor crestinilor care in iulie 1099 au atacatIerusalimul, cel de-al treilea oras sfant al lumii islamice dupa Mecca si Medina, i-aumacelarit pe locuitori si au infiintat state in Palestina, Liban si Anatolia. Dupa 50 de aniImad ad-Din Zangi, amir-ul din Mosul si Aleppo, va reusi sa-i izgoneasca pe cruciati dinArmenia in 1144 si va fi nevoie inca de o jumatate de scol ca Yusufibn Ayyub Salah ad-Din, general kurd, sa poata recuceri in 1187 Ierusalimul din mainile cruciatilor, care sivor mentine o pozitie stabila in orientul apropiat de-a lungul coastei, pana spre sfarsitulsecolului al XIII-lea.Cruciadele au fost evenimente reprobabile, dar modelatoare pt istoria Occidentului;musulmanii din oriental apropiat le-au resimtit ca pe o forta devastatoare, dar pentrumajoritatea musulmanilor din Irak, Iran, Aia Centrala, Malaysia, Afganistan si India, elen-au insemnat decat incidente indepartate petrecute la frontierele imperiului. Abia insecolul 20, cand occidental va deveni mai puternic si mai amenintator, istoriciimusulmanise vor preocupa de cruciadele medievale, privind retrospective cunostalgie la biruitorul Saladin si tanjind dupa un conducator capabil sa stavileasca neo-cruciadaimperialismului occidental.Cauza imediata a cruciadelor a constituit-o cucerirea de catre selgiucizi, in 1070, aSiriei, teritoriu fatimid. In timpul campaniei ei au intrat in conflict cu imperiul bizantincaruia i-a provocat o infrangere zdobitoare in batalia de la Manzikurt in 1071

Califul al-Nasir (1180-1225) a incercat sa reinstaureze califatul la Bagdad si inimprejurimile orasului. Remarcand forta renasterii religioase, el a cautat sa valorifice ininteres propriu vigoarea islamului. Dupa moartea lui al-Nasir, succesorii au mentinutaceeasi orientare politica. Era insa prea tarziu. In curand, lumea islamica va fi inghitita deo catastrofa care va duce , in cele din urma, sfarsitul, violent si tragic, al CalifatuluiAbbasid.In orientul indepartat, capetenia mongola Genghis-han faurea un imperiu mondial, iar o ciocnire cu lumea islamica era inevitabila. Spre deosebire de selgiucizi, el a fost in staresa-si stapaneasca si disciplineze hoardele nomade , transformandu-le intr-o masina derazboi de o forta destructive cum nu se mai vazude pana atunci. Ferocitatea mongolilor era o tehnica deliberate, dar si expresia aversiunii accumulate a nomazilor fata de culturaurbana. Cand Mahomed , sahul turcilor horezmieni (1200 - 1220), a incercat sa creeze uncalifat musulman propriu in Iran si in regiunea raului Oxus , intentia lui a fost socotita degeneralul mongol Hulegu ca un act de sfiadare aroganta 6 .În1258,mongoliiau invadat Imperiul Islamic distrugându-i capitala. Marile realizăriale islamului au fost continuate de Spania musulmană, Egipt şi ulterior de Europa, dar, pentru spaţiul arabic, epoca de aur se încheie.

Sursa Edit

Also on Fandom

Random Wiki