Fandom

Coman Wiki

Dinozaur

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.



Ultimiii dinozauri au disparut cu aproximativ 65 de milioane de ani in urma, dar pana atunci,timp de 160 de milioane de ani au fost stapanii planetei. Care a fost originea reptilelor uriase ? Cum aratau in realitate si din ce cauza au disparut ?


Studiul stiintific al dinozaurilor se bazeaza pe urmele fosiliere, adica pe ramasitele fiintelor de odinioara, conservate in straturile de roca. Palontologii au reusit sa reconstituie originea, aspectul fizic, mediul de viata, reproducerea si raspandirea dinozaurilor pe intreaga planeta.

Din micile neregularitati ale oaselor, specialistii au putut renconstitui chiar si musculturaacestor animale. Oasele mai ofera date si despre unele boli ale dinozaurilor. Daca un specialist priveste un craniu de dinozaur de 200 de milioane de ani, isi poate forma o imagine destul de clara despre marimea creierului si modul de hranire al animalu.lui caruia ii apartinea. Ouale fosilizate ne furnizeaza date despre mici dinozauri. Exista insa cateva intrebari pe care cecetatotri le rezolva mai greu: nu stim, de exemplu, daca dinozauri aveau par, sau ce culoare avea piela?

EPOCA DINOZAURILOR Edit

Istoria de 4,5 miliarde de ani a Pamatului este impartita in ere geocronologice. Epocat dinozaurilor se exstinde pe cea mai mare parte a erei Mezozoice. Mezozoicul este impartit in trei perioade geocronologice: Triasicul (cu 256-208 milioane de ani in urma), Jurasicul (acum 208-146 de milioane de ani in urma) si Cretacicul (cu 146-65 de milioane de ani in urma).

Pe pamant au existat reptile cu mult inainte de aparitia dinozaurilor. La inceputul Triasicului au inceput sa se dezvolte cateva grupuri noi, printe care reptilele Cynodonta: acestea fiind foarete agile, atacau turmele de ierbivore. Membrelor majoritatilor reptilelor ancestrale nu erau verticale, atasandu-se de corp dintr-o pozitie laterale, la fel ca la soparlele din zilele noastre.

Aceste reptile au fost inlocuite mai tarziu cu archozaurii (‘’soparle dominante’’). Conformatia unor astfel de archozauri era diferita de a cerlor, dar membre aveau deja o pozitie verticala. Acesta afost probabil primul pas spre formarea prototipului reusit al dinozaurilor. (Numelelor provine din greaca antica:DEINOS-inforator si SAURA-soparla). La sfarsitul peroadei Triasice, Pamantul era deja populat de dinozauri adevarati. Perioada de glorie au traito in Cretacic. Cele aproape 2000 de sopeci de dinozauri descrise pana in prezent se impar in doua grupe principale: ierbivore si carnivore.

SAUROPODELE Edit

Au existat dinozauri de talie mica, ca de exemplu Compsognathus, cel mai mic rapitor, si dinozauri uriasi, cum ar fi Sauropodele (dinozauri cu membre de soparla). Cele din urma erau ierbivore cu talie impresionanta; aveau gatul lung, care se termina print-un cap foarte mic raportat la dimensiunile corpului. Datorita gatului lung, puteau ajunge la frunzele gustoase din stratul superior al arborilor. Dintii incisivi, in forma de calus, erau folositi pe post de ‘’grebla”, adunand frunzele de pe crengi, iar cu dintii molari, bonti, macinau hrana.

Diplodocus (‘’soparla dubla’’) avea 26 de m lungime si 11 tone greutate. Brachiosaurus (“soparla cu brat”) atingea 28 m lungime, 13 m inaltime si 100 de tone greutate, cat 16 elefanti afrcani. Brachiosaurus se hranea doar cu plante, fiind nevoit sa consume zilnic aproximativ o tona de frunze. La unele ramasite de sauropode, s-au gasit bolovani in interiorul scheletului, in sona stomacala.

AUTOAPARAREA Edit

Multi dintre ierbivori umblau dupa hrana in grup. Uneori migrau in grupuri mari, sa fie mai putini expusi la atacul rapitorilor. Triceratopsii de exemplu se adunau in grepuri pentru a-si proteja puii. Daca grupul era amenintat de vreun rapitor, adulti se asezau in cerc, in jurul puilor, in felul in care procedeaza si elefantii in zilele noastre.

Uni dinozauri “inofensivi” erau inzestrati cu un adevarat blindaj (platosa). Triceratops ataca la fel ca rinoceri, strapungandu-si adversarul cu coarnele ascutite. Pinacosaurus isi lovea atacatiori cu coada care se termina printr-o maciuca osoasa. Alte ierbivore de exemplu Stegosaurus, purtau niste placi osoase pe spate si tepi asemanatori cu niste pumnale pe coda.

TYRANNOSAURUS Edit

Dinozaurii rapitori isi sfasiau pfrada cu ajutorul dintilor incurbati cu aspect de fierastrau, iar cu ghiarele lungi si ascutite de pe membrele anterioare tineau bucatile de carne desprinse. Cel mai mare dinozaur rapitor, Tyrannosaurus (“soparla tiran”) avea 12 m lungime si peste 8 tone greutate. Dintii incurbati aveau peste 16 cm lungime, deci cam lungimea dosului maini unu om adult.

Majoritatea dinozaurilor rapitori, inclusiv Tyrannosaurus, umblau pe cele doua membre posterioare, motiv pentru care isi puteau urmari prada cu o viteza mare. Membrele anterioare, foarte scurte, erau situate cu mult deasupra solului. Varful picioarelor semanaq cu dosul palmei si se termina cu doua degete cu ghiare. Cercetatori nu stiu foarte precis ce rol aveau membrele anterioare la Tyrannosaurus, dar se presupune ca lear fi folosit pentru a se agata de victima. Uni specialesti considera ca Tyrannosaurus ar fi folosit membrele anterioare atunci cand se ridica in doua picioare dupa un somn sau odihna.


Multe din specile de dinozari se ciocneau cu capul de trivali, pentru a dovedi care era mai puternic Paclycephalosaurus avea un cap mare, osos. Craniul puternic il proteja asemenea unei casti de traumatisme mai grave.


Sangerosul rapitor pe nume Velociraptor (“rapitor iute”) ataca mamifere mici sau dinozauri cu unul din membrele posterioare lungi; intre timp statea pe celalalt membru posterior, mentinandu-si echilibrul cu coada. Fiecare membru era prevazut cu gheare lungi, cu aspect de secera, pe care le infigea in prada.

Multi dinozauri alergau deosebit de rapid, in ciuda dimensiunilor mari. Dinozaurii cu picioare lungi, asemanatori cu strutii, puteau atinge viteza de 50 km/h. Rudele lor cu o constiutite mai robusta, printre care Apatosaurus-ul de 35 de tone, alergau cu viteza unui elefent, in timp ce pentru Brachiosaurus, care avea peste 100 tone, era greu sa se deplaseze cu o viteza de 4 km/h.

Pentru sauropode era esential, ca membrele lor sa corespunda cu cerintele deplasari. Un mers asemanator cu cel al omului, cu pasi elastici, miscare orientata dinspre calcaie catre varful degetelor, le-ar fi consumat prea multa energie. Un dinozaur de talie mare nu s-ar fi putut deplasa in acest fel. Sauropodele aveau un mers greoi si incet. Pentru a putea mentine greutatea corporala, picioarele trebuiau sa atinga solul cu intreaga suprafata a talpi. Degetele si calcaiele erau unite prin ligamente puternice, membrele avand un aspect similar cu cel al elefantilor.

PARINTI GRIJULII Edit

Specialisti sunt de multa vreme siguri ca dinozauri faceau cuib, in care isi asezau ouale, dar modul in care acestia isi ingrijeau urmasii a ramas un mister pana in anul 1978, cand in statul Montana din statele unite s-a descoperit un cuib de dinozauri, cu pui si resturi din cojile de oua. Uni puii aveau deja in jur de 1 metru lungime, in timp ce ouale nu depaseau 20 de cm. Marimea puilor arata ca acestia iesisera din oua cu multa vreme in urma, deci este evindent ca au trebuit sa petreaca in cuib mai mult timp dupa eclozionare.

Cercetarorii au tras concluzia ca parintii de dinozaur isi ingrijau puii pana cand acestia cresteau si se puteau descurcau singuri. Multi dintre puii gasiti in Montana, aveau dintii tociti, cea ce inseamna ca erau hraniti in cuib de catre parinti, in felul care o fac pasarile in zilele noastre. Dupa unele date recente, puii unor dinozauri mai mari se nasteau vii, la fel ca la mamifere. Deoarece multi dintre acestia erau tot timpul pe drumuri fie pentru a cauta hrana, fie pentru a scapa de rapitori, nu prea aveau timp sa depuna oua si sa astepte cateva saptamani sau luni pentru ca micutii sa iasa din oua si sa creasca la dimensiunea la care se puteau apara de dusmani. Cel mai mare ou de dinozaur care a fost gasit vreo data, avea doar 30 de cm. Puiul care iesa din acest ou nu putea fi mult mai mare, deci trebuia sa creasca intr-un ritm foarte rapid pentru a ajunge la dimensiunile unui adult.

PRIMELE FOSILE Edit

Oasele fosilizate de dinozauri au fost gasite cu multe secole in urma, dar oamenii nu stiau ce sunt acestea – multi credau ca sunt resturi ale unor oameni uriasi. Dar prin anii 1820 a inceput sa devina clar ca este vorba de ramasitele unor reptile uriase, disparute in trecut.

In 1822 Gideon Mantel a gasit cativa dinti mai mari intr-o cariera de piatra din Sussex in sudul Angliei. A remarcat faptul ca acestia seamana cu dintii unor soparle din America de sud, Iguanele. El a tras concluzia ca dintii fosilizati provin de la o reptila, pe care a numit-o “Iguanodon”, adica reptila cu dinti de “iguana”. Aproape peste tot in lume s-au gasit resturi fosilizate de dinozauri: oase si dinti. Ca frecventa, a doua grupa a ramasitelor fosiliere este reprezentata de urme de picioare, numite “urme fosiliere”, care se deosebesc de fosilele in care s-au putut forma o imagine despre aspectul exterior al dinozaurilor. Nimeni nu stie ce culoare aveau dinozaurii, fiindca pielea se descompune prea repede si nu se pastreaza sub forma de fosila. Unii cerectatori considera ca dinozaurii rapitori aveau culori de acuflaj, pentru a se putea ascunde si furisa in apropierea prazii.

DISPARITIA DINOZAURILOR Edit

Dinozaurii au disparut la sfarsitul perioadei cretacice, cu aproximativ 65 demilioane de ani in urma. Fenomenul nu a ptut fi expluicat in mod satisfacator pana in prezent, cu toate ca paleontologii au lansat numeroase ipoteze. Una din acestea presupune ca pamantul ar fi fost atins de o radiatie mortala, in urma exploziei unei supernove in apropierea planetei noastre. DISPARITIA TREPTATA


Alti cercetatori sunt de parere ca disparitia dinozaurilor a fost determinata mai de graba de schimbarea treptata a condintiilor climatice. Iernile au devenit din ce in ce mai reci, verile tot mai fierbinti, cea ce le-a faforizat pe micile mamifere care hibernau in timpul iernii. S-ar putea sa nu aflam niciodata raspunsul exact.







· Denumirea de dinozaur-care inseamna in greceste “soparla infioratoare”-a fost folosita pentru prima oara de catre dr. Rchard Owen, in anul 1841.

· Cel mai mare dinozaur cunoscut pana in prezent este Ultrasaurus; ramasitele acestuia au fost decoperite pt. Prima data in 1979. Greutatea corporala fiind de 130 de tone.

· Cel mai mare ou de dinozaur a fost gasit in Franta. Era cat o minge de rugby si a fost depus de Hypselosaur, care facea parte di sauropode.

· Stegosaurus, greui de 2 tone si lung de 6 metri avea un creier cat o nuca, foarte mic, rapottat la dimensiunile corporale.

Also on Fandom

Random Wiki