Fandom

Coman Wiki

Bucu, Ialomiţa

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Istorie Edit

Localitatea Bucu are un trecut atestat cu aproape 5 secole în urmă, dar urmele arheologice arată existenţa unei aşezări încă din perioada veche . Astfel descoperirile arheologice au pus în evidenţă existenţa unor aşezări de tip hallstattian (sec. X-VIII î. Chr.), getic (Latene, sec. IV-III î.Chr.), apoi străromânească de la începuturile Evului Mediu (sfârşitul sec. XVI). Întâia sa menţiune apare într-un hrisov al voievodului Mihnea al III-lea Turcitul, la 20 martie 1580, când i se întărea vornicului Dragomir Bucul cu tot hotarul.


Satul a apărut în acest an ca un sat de colonişti liberi, proveniţi din moşnenii eliberaţi din robia tătarilor şi folosiţi ca mâna de lucru pe moşia, proaspăt desţelenită a lui Dragomir, fost Biv-vel vornic.

Numele aşezării şi al moşiei era dat după un strămoş cu acest nume sau probabil provine de la cuvântul vechi ce definea pleava rămasă după vânturarea seminţelor de cânepă. După alţi istorici , adevărata atestare documentară este considerată un hrisov emis de domnitorul Petru Cercel în 1583, prin care dă un loc de "ohabă" gelepului Necula în satul Bucu Vechiu. Documentul este citat de Nicolae Iorga şi face referiri şi la alte localităţi din acelaşi areal.

Moşie cu aşezare de moşneni, Bucu cuprindea două părţi, aşa cum arăta hrisoavele din jurul anului 1600, anume Bucul de Sus şi Bucul de Jos, după cum erau aşezate faţă de râu. Dintre moşnenii amintiţi în hrisoave ca stăpânind acolo în vremea lui Mihai Viteazul, cel mai de seamă era un Vladul în legătură cu care o parte a moşiei era chiar amintită cu numele de Bucul lui Vladul. La anii 1619 - 1629, hrisoavele amintesc un alt moşnean stăpânitor în Bucu, anume Nedelco, moştenitor al ocinei neamului lui Vladul. Până la 1650 , cel mai de seamă stăpânitor în părţile Bucului e amintit Oprea ot Bucu, căpitan, apoi agă al Ţării Româneşti în vremea voievodului Matei Basarab. De la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi până la 1863, moşia Bucu zisă Mătăseşti de la creşterea intensă a viermilor de mătase, s-a aflat în proprietatea mănăstirii Cotroceni. Pe la anul 1900 cei mai de seamă proprietari de la Bucu şi la Sărăţenii de Jos erau Niţă Grigore Orzea, Elena Cachi şi urmaşii colonelului Grigore Dimitrescu. Bucu devine comună după organizarea din anul 1863. În anul 1882, comuna Bucu era mult mai întinsă şi cuprindea: Bucu, Căşeria, Stăncuţa , Capul Moşiei şi Sărăţenii de Jos. În anul 1905, aparţine de plasa Ţăndărei şi cuprinde satele: Bucu, Sărăţenii de Jos şi Gheorghe Lazăr pentru ca în perioada interbelică comuna să aibă doar satul omonim.

În anul 1983 s-a consemnat împlinirea a 400 de ani de atestare documentară.

Spiritualitate Edit

Biserica, având hramul Sfântul Ierarh Nicolae, se află în partea de est a aşezării, în stânga drumului rutier spre Ţăndărei şi Constanţa. Întâiul lăcaş de zid a fost ctitorit la anul 1820, dar ruinându-se, a fost ridicat lăcaşul păstrat până astăzi. Rectitorită la anii 1886-1892 de comunitate, îndeosebi prin strădaniile familiilor de proprietari şi arendaşi funciari Orzea şi Nancu, biserica a fost reparată la anii 1955, 1973 şi 1981-1984, după cum arată pisania. Având un plan trilobat, lăcaşul dispune de tindă, mai scundă şi mai îngustă decât restul construcţiei propriu-zise. O singură turlă, de tablă şi octogonală ca plan, încununează biserică. Exteriorul e zugrăvit în alb-crem -marginea de jos fiind vişinie- şi se remarcă îndeosebi elementele decorative ale colţurilor, imitând coloane semiîngropate. În interior, deasupra intrării, pisania pictată la anul 1984 glăsuieşte :

Această sfântă biserică cu hramul Sf.Ierarh Nicolae s-a zidit în anul 1886 - 1892, de către obştea comunei Bucu, cu contribuţia deosebită a familiei Orzea şi Nancu. În anul 1955 biserica a fost reparată şi în anul 1973 electrificată cu stăruinţa preotului Popa Ion. În timpul P.F.P. Patriarh Iustin Moisescu, prin stăruinţa deosebită a P.C. paroh Chiriţă Dan, cu fonduri colectate de la enoriaşi şi cu sprijinul Consiliului Parohial, în anii 1981 - 1984, s-a restaurat această biserică, s-a îndreptat turla, s-a reparat acoperişul şi s-a tencuit interiorul şi exteriorul, terminându-se totodată şi lucrările de pictură din nou, executate de pictorul Rondelli Marian şi din partea parohiei ca ajutor, Grădinaru Ana şi Corjenco Mihai. Dincolo de strada bisericii, chiar lângă şosea, din vechiul cimitir11 al Bucului se mai păstrează monumente funerare de piatră, datând unele dintre ele chiar dinaintea mijlocului secolului XIX, respectiv de la anii 1836 şi 1840. În cimitirul nou al aşezării, aflat în partea de nord-vest a satului, un monument al eroilor nu mai păstrează vreo inscripţie comemorativă şi nu pomeneşte vreun nume de erou, deşi fii ai comunităţii au căzut în cele două războaie mondiale. Monumentele familiei proprietarului Niţă Gr.Orzea (1851-1917), realizate din marmură în urmă cu un secol, se află de asemenea acolo.

Comuna se află în centrul Câmpiei Bărăganului, în imediata apropiere a municipiului Slobozia, de-a lungul râului Ialomiţa, pe malul stâng al acestuia. Localităţi învecinate: Slobozia, Gheorghe Lazăr, Ograda, Mărculeşti, Gimbăşani, Valea Ciorii. Suprafaţa: 4300 ha. (cca. 200 ha intravilan). Nr. gospodării/locuinţe: cca. 1000.

Economie Edit

Economia are un caracter agrar.

Fondul funciar:

  • 8936 ha terenuri agricole
  • 8457 ha arabil
  • 366 ha păşuni
  • 97 ha livezi
  • 66 ha vii
  • 724 ha păduri
  • 284 ha construcţii
  • 264 ha ape
  • 192 ha drumuri
  • 66 ha neproductive

În afară de agircultură (cultura plantelor, avicultură, zootehnie), avem şi activităţi industriale ca: prelucrarea lemnului, confecţii metalice, confecţii textile, transport auto, producţie dulciuri. Iată câteva din societăţile comerciale cu caracter industrial.

DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ

1.1. Aspecte administrative:

Comuna Bucu are în componenţă un singur sat împărţit în patru zone: zona I (partea de N-V), zona II (centru), zona III (partea de S-V) şi zona IV (partea de E).

1.2. Aşezare geografică şi relief:

Comuna Bucu are o suprafaţă de 4.301 ha. este situată pe DN 2 A între municipiul Slobozia (9 Km) şi oraşul Ţăndărei (14 Km) pe malul stâng al râului Ialomiţa, învecinându-se la N cu comuna Scînteia, comuna Valea Ciorii şi comuna Ograda, la E cu comuna Ograda, la S cu comuna Mărculeşti şi comuna Cosâmbeşti, la V cu municipiul Slobozia şi comuna Gheorghe Lazăr.


Comuna Bucu reprezintă relieful şi amprenta subdiviziunii Estice a Câmpiei Române – Bărăganul, situat în zona de luncă a râului Ialomiţa ce reprezintă latimi variabile intre 1 km si 3 km. ; în această zonă râul Ialomita nu a realizat nici un fel de terasă, ci dimpotrivă a erodat puternic malul stâng dându-i în unele locuri un aspect abrupt, comuna fiind situată la cote între 18 şi 24 metri peste nivelul mării.

1.3. Caracteristici climatice

Clima este supusa influentei maselor de aer estice – continentale, vestice – oceanice, sudice – mediteraneene, cea ce conditioneaza un climat de tip continental excesiv care are pronuntate contraste de la iarna la vara cu valori ale temperaturilor cuprinse intre + 350 C si - 200 C cu o medie anuala de 11 - 120 C.

Precipitatiile au un caracter continental, cantitatea medie anuala fiind in general de un regim deficitar, seceta fiind de multe ori frecventă şi luând uneori aspect de calamitate.

Vântul predominant este cel din N-E către S-V şi anume crivăţul, care bate intens iarna cu o viteză de 10-30 m/ sec.

1.4. Reţeaua hidrografică

Raul Ialomita isi are cursul in partea de S a localitatii Bucu la distante ce variaza de la 5 m la 2, 5 km, constituind si limita administrativa intre comuna Bucu si comunele Marculesti si Cosambesti pe o lungime de aproximativ 7 km.

Debitul mediu multianual al raului Ialomita este de aproximativ 35, 4 mc/ s , iar maxima de aproximativ 1300 mc/ s se inregistreaza primavara ca urmare a ploilor abundente, topirii zapezilor de pe versantii muntilor si apelor aduse de afluentul Prahova.

In zona de responsabilitate a comunei Bucu exista digul de protectie care are o lungime de 6, 9 km, cu baza mare de 16 m, baza mica de 4 m si inaltimea de cca. 1, 8 m, din care 900 m pozitionat pe albia majora a raului Ialomita.

1.5. Căile de transport:

DN 2 A – Bucuresti-Constanta pe raza administrativa a comunei: ~ 3 km.

DJ 213 – 1 km;

CF Slobozia-Tandarei

1.6. Dezvoltarea economică

Pe raza comunei Bucu functioneaza urmatorii agenti economici:

Soc. Agr. Agroprod (agricol)

S.C. Agriserv S.R.L. (agricol)

S.C. Gabriel Com S.R.L. (transport auto)

S.C. Artesans del Sucre S.R.L. (producţia de dulciuri – acadele)

S.C. Romfail S.R.L (tâmplarie)

S.C. Ovicom S.R.L. (avicol)

S.C. Cargill – Siloz Bucu (prestari servicii – depozitare cereale)

Fondul funciar se compune din:

3.129 ha. teren arabil extravilan;

196 ha. pasune;

641 ha. padure.

1.7. Infrastructura locală:

Şcoala cu clasele I – VIII “ Sf. Ierarh Nicolae”

Grădiniţa de copii cu program normal

Căminul cultural

Salon de festivităţi

Cabinet Medical Individual

Cabinet stomatologic

Farmacie

Circa Sanitar – Veterinară

Sediu administrativ – Primărie

Postul de Poliţie;

Staţia de alimentare cu apă (dependentă de o singură sursă).

2.Incendii de pădure:

- Fondul forestier al unităţii administrativ-teritoriale Bucu, cuprinde suprafaţa de 641, 00 ha. dispuse în partea de sud a comunei, riverane râului Ialomiţa.

- Vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creşte primăvara înaintea apariţiei vegetaţiei, toamna după uscarea vegetaţiei şi în perioadele de secetă.

- Incendiile pot fi datorate:

- folosirii iresponsabile a focului deschis ; - aruncării la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse ; - jocul copiilor cu focul ; - arderii resturilor de exploatare ; - arderii vegetaţiei erbacee şi arbustive rezultată din curăţirea unor suprafeţe de teren; - autoaprinderii păturii organice de pe sol; - incendierii premeditate; - descărcărilor electrice; - scânteilor provenite de la maşinile şi utilajele cu care se lucrează în pădure ; - efectului de lupă ( razele solare care trec prin cioburi de sticlă aruncate la întâmplare.

Fenomene distructive de origine geologica:

- Cutremure - există pericolul de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în zona Vrancea, care se pot manifesta pe teritoriul comunei Bucu.

- Un cutremur de intensitate mare poate fi caracterizat prin următoarele:

- se înregistrează spaima şi panica ; - mobila grea se deplasează şi uneori se răstoarnă; - copacii se scutură puternic, iar unii se rup ; - apar crăpături mari în pereţii clădirilor ; - apar fisuri în grinzi şi stâlpi, iar unele elemente de rezistenţă pot ceda ; - clădirile vechi, neprotejate din punct de vedere seismic se pot prăbuşi ; - se produc crăpături cu lăţimea de căţiva cerntimetri pe suprafaţa terenului ; - se modifică debitul în fântâni, unele puţuri cu apă secată se vor umple cu apă, iar altele vor seca.

- Se apreciază că efectele cele mai puternice vor fi pe direcţia Nord - Sud (Focşani-Slobozia).

2.1– Riscuri tehnologice:

- Incendii in masă

- Accidente grave pe caile de transport rutier cu trafic intens – există riscul unor posibile accidente chimice cu eliberarea de substanţe periculoase în atmosferă şi în mediul înconjurător pe timpul transportului substanţelor chimice periculoase pe reţeaua rutieră – DN 2 A , care traversează localitatea Bucu pe distanţa de ~ 3 km.

- Esecul utilitatilor publice

2.2. – Riscuri si elemente expuse riscurilor specifice:

- Accident chimic – principala sursă de risc o reprezintă S.C. Amonil S.A. cu cele două rezervoare de amoniac, a câte 15.000 m3 fiecare, la o presiune de 6 atmosfere, cu o capacitate de 10.000 tone fiecare ; în cazul distrugerii rezervoarelor în care amoniacul este depozitat la presiunea mediului ambiant, în urma calculelor şi analiza situaţiei a rezultat că localitatea Bucu se află în zona de intoxicare . În această zonă, populaţia care s-ar expune neprotejată la acţiunile substanţei toxice timp de 15 minute, ar necesita tratament de specialitate în unităţile medicale.

- Accident nuclear – sursa de risc nuclear care, în anumite condiţii, ar putea afecta localitatea Bucu, este centrala nuclearo-electrică CNE-PROD CERNAVODĂ. CNE-PROD CERNAVODĂ este proiectată să cuprindă 5 grupuri de tip PHWR-CANDU anvelopate, cu o putere de 2180 Mwth şi 700 Mwe fiecare.

În caz de accident nuclear cu depasirea barierei de protectie a anvelopei se pot elibera si dispersa in mediu produsi radioactivi sub forma gazoasa, lichida sau aerosoli care se pot raspandi pe o suprafata mare, astfel încât, în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de intervenţie; în urma calculelor şi analiza situaţiei a rezultat că localitatea Bucu se află în zona de intoxicare .

2.3. – Riscuri biologice:

- Epidemii – situaţia epidemiologică generală din ţara noastră, coroborată cu poziţia geografică a comunei Bucu, precum şi cu gradul de dezvoltare economico-socială a acesteia, poate favoriza apariţia unor epidemii, cum ar fi: holera, meningita (cu virusul West-Nile), difteria, epidemii hidrice cu diverşi termeni entirici, epidemii alimentare sau toxinfecţii alimentare.

Principalele surse de risc de epidemii din comuna Bucu, pot fi datorate următorilor factori:

  • factori geografici: - râul Ialomiţa;
  • factori economici: - unităţile de alimentaţie publică;

- aprovizionarea cu apă potabilă a unei părţi din populaţia comunei, se face din surse proprii (fântâni), în aceste cazuri apa fiind consumată fără a mai fi tratată. De asemenea, faptul că localitatea Bucu este străbătută de una dintre arterele rutiere importante din ţară (DN 2 A), pe care se înregistrează un intens trafic uman şi comercial, crează posibilitatea introducerii pe teritoriul localităţii a unei patologii existente în ţările învecinate (exemplu: difteria, holera etc.)

- Epizootii – surse potentiale de izbucnire a unor epizootii diferite sau zoonoze (boli transmisibile de la animale la om), sunt gospodăriile populaţiei care se ocupă cu creşterea animalelor precum şi, cele doua ferme de crestere a puilor de carne amplasate pe raza localitatii Bucu: S.C. Ovicom S.R.L.

2.4. Clasificarea localitatii din punct de vedere al protectiei civile, in functie de riscurile specifice:

Unitatea administrativ-teritoriala Bucu se clasifica din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice, cu risc scazut.

2.5. Obiective sursa de risc:

Obiectiv sursa de risc – incendii si explozii – S.C. Cargill-Siloz Bucu.

2.6. Zone ce pot fi afectate de obiectivele sursa de risc:

Zona I si zona a II-a a localitatii Bucu.

3. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE SI FINANCIARE NECESARE PENTRU PREVENIREA SI GESTIONAREA TIPURILOR DE RISC EXISTENTE IN ZONA DE COMPETENTA.

- Resursele umane necesare pentru prevenirea tipurilor de risc existente in zona de competenta, sunt formate din membrii S.V.S.U. Bucu – in numar de 32 persoane – precum si, de reprezentantii agentilor economici de pe raza localitatii.

- Pentru gestionarea tipurilor de risc generatoare de situatii de urgenta, existente in zona de competenta, resursele umane, materiale si financiare sunt in functie de marimea ariei de manifestare a efectelor distructive, viteza de evolutie a fenomenelor distructive si gradul de perturbare a starii de normalitate.

Evenimente locale Edit

Zilele comunei, organizate în luna iunie (ultimul week-end al lunii) a fiecărui an.

Personalitati locale Edit

  • Laura Văceanu (n. 15.02.1948), poetă
  • Ion Marin (n. 12.03.1955) - publicist, prozator

Sursa: PrimariaBucu.ro

Also on Fandom

Random Wiki