Fandom

Coman Wiki

Arta în Grecia antică

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

MONUMENTE DE ARTA Edit

Templul grecesc, privit ca lacas de cult, se inalta ca un altar peste timpuri.

Spre deosebire de egipteni, grecii construiau zidurile de protectie spre interior iar coloanele spre exterior, unde acestea se imbina cu spatiul inconjurator.

Probabil ca, la inceputuri, scopul principal era ca templul sa apara in exterior ca un tipar de frumusete, continand in acelasi timp un spatiu interior pretios si sacru.

Arhitectii greci incercau sa nu striveasca privitorul cu o monumentalitate exagerata dar au crezut totusi de cuviinta sa construiasca temple de acelasi rang, cu teme similare, dar de marimi diferite, pornind de la micutl templu al zeitei Nike Apteros (427-424 i.Hr.) cu dimensiunile de 6 x 9 m, de pe Acropolis-ul Atenei, pana la giganticul templu al lui Zeus de la Agrigento ( Sicilia – aprox. 500 i. Hr.) care acoperea o suprafata mai mare de un hectar.

Grecii isi aranjau mai rar monumentele ierarhizate de-a lungul unei axe, preferand sa aseze templele astfel incat sa fie vazute din diferite unghiuri cu scopul de arata relatia dintre lateralele si capetele templului. Prin eforturi durand in timp multe secole, grecii si-au modificat modelele initiale. Interesul pentru aspectul cladirii in spatiu i-a stimulat pe arhitecti sa perfectioneze zonele de articulare, acestea devenind un stimul emotional prin motive stilobate, frize, cornize, arhitrave si altele, fiecare reprezentand, metaforic, scopul structural al constructiei.

ARTA DRAMATICA Edit

Arta dramatica provenita din Grecia clasica, a inceput sa fie cunoscuta in secolul VI i.Hr., statul organizand anual festivaluri de arta dramatica in cinstea lui Dionysos. In fiecare an era acordat un premiu pentru cea mai buna tetralogie compusa dintr-o serie de trei tragedii inrudite si o satira. Piesa de satira, care avea ca subiect intamplari satirice legate de zei sau eroi, asigura o nota comica dupa sobrietatea piesei dramatice.

Tragediile, considerate din acel moment, superioare celorlalte forme de drama, si-au gasit teme din mituri si istorie. Acompaniate in timpul reprezentatiei, de un cor, tragediile si-au impus trasaturile principale spre suferinta si adesea spre moivul mortii, asfel ca au putut produce patrunderea intr-o stare superioara, deasupra intelegerii umane obisnuite. Singura trilogie integrala, transmisa nealterata peste timp, a fost “Oresteia” (458i.Hr.) scrisa de Eschil, care spune povestea lui Agamemnon, comandantul armatelor grecesti in razboiul troian, a sotiei sale Clitemnestra si a copiilor Electra si Oreste.

Unul dintre cei mai cunoscuti scriitori de arta dramatica greaca a fost Sofocle, care a castigat premiile de la festivalul de drama, de aproape 20 de ori. Opera sa “Oedipus Tirannus’’ (430? i.Hr.) este considerata cea mai mare tragedie greceasca. Numarul redus de personaje, concentrarea actiunii intr-o perioada scurta de timp, dezvaluirea graduala a unor evenimente din trecut si nota de sobrietate au constituit un model pentru dramaturgii ce au urmat.

Singura opera satirica integrala este “Ciclopii’’ (425 i. Hr.) scrisa de Euripide, al treilea mare autor dramatic din Grecia antica. In vremea sa Euripide, care a descris adesea miturile traditionale intr-o maniera neconventionala, si chiar ireverentioasa, a fost ami putin respectat decat Eschil sau Sofocle, dar mai tarziu opera sa si-a castigat popularitatea. Opera sa “Medeea” (431 i.Hr.) este una dintre cele mai cunoscute tragedii grecesti.

Comedia a fost introdusa la festivalurile anuale de drama la cinzeci de ani de la inceperea concursurilor anuale de tragedie.

Singurele comedii care s-au transmis pana in zilele noastre sunt scrise de Aristofan in sec. V i.Hr. Aceste opere sunt cunoscute azi ca vechi comedii si sunt printre cele mai complexe piese scrise vreodata. Aceste comedii au subiecte foarte variate si include farsa, abilitatea dialogului, spectacolul vizual, poezia lirica eleganta, cantece, satira, atacuri al persoana si comentarii politice si sociale.

Astfel de subiecte regasim : razboiul si pacea in “Lysystrata” (411 i. Hr.), educatia in “Nephelai” (Norii – 423 i. Hr.), rivalitatea literara in “Batrachoi” ( Broastele – 405 i. Hr.). Dar structura acestor piese armane mereu constanta. In prolog este propusa si dezbatuta o idee nepotrivita pentru imbunatatirea societatii, apoi dupa un interludiu, asigurat de cor, aceasta idee este testata printr-o serie de scene comice, culminand cu scena finala care reconciliaza toate fortele aflate in contradictie si promite celebrarea unei veselii generale.

Legături externe Edit

  • ro
Referatele.com

Also on Fandom

Random Wiki