Fandom

Coman Wiki

Arhitectura unui calculator

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

Arhitectura generala a unui calculator electronic Edit

Arhitectura unui calculator: descrierea naturii configuratiei si interconectarii componetelor sale, respectiv:

• CD-ROM: suport de date de mare capacitate utilizand, pentru stocarea si citirea datelor, tehnologie optica.

• Dispozitive periferice: echipamente ce asigura interfata dintre utilizator si calculator.

• Interfata: dispozitiv ce permite comunicarea intre 2 componente ale calculatorului.

• Memoria interna: ansamblu de circuite electronice asigurand stocarea datelor si programelor in timpul prelucrarii acestora.

• Memoria externa: ansamblu mediilor de stocare permanenta a datelor si software-ului.

• Magistrala: cale de comunicatie pentru date si comenzi, ce leaga microprocesorul de toate celalalte componente hardware.

• Microprocesor: ansamblu de circuite electronice integrate pe scara larga si foarte larga, asigurand functiile de prelucrare a datelor, comanda si control in cadrul microcalculatorului.

• Memorie RAM: memorie interna, volatila, realizata in tehnologie DRAM.

• Memorie ROM: memorie interna, permanenta stocand componente de baza software (firmware).

• Memorie cache: memorie interna, rapida, realizata in tehnologie SRAM legata direct de microprocesor.

• Partitionare: proces de segmentare logica a HDD-ului in discuri logice numite partitii.

• Rezolutia monitorului reprezinta numarul de pixeli afisabili pe suprafata ecranului.

• Sisteme monoprocesor: prezinta in arhitectura un singur procesor.

• Sisteme multiprocesor: in arhitectura lor se regasesc mai multe procesoare ce sunt active in acelasi timp si executa procese separate.

Putem concluziona ca, indiferent de structura constructiva, de sistemul de operare si de domeniul de utilizare, arhitectura unui calculator asigura realizarea urmatoarelor functii:

a) functia de introducere a datelor;

b) functia de memorare;

c) functia de prelucrare (aritmetica si logica);

d) functia de comanda-control;

e) functia de iesire (de redare a rezultatelor prelucrarii);


Functiile generale ale unui calculator


Fiecare dintre aceste functii se va realiza prin intermediul uneia sau mai multor componente hardware specializate. Modalitatea in care aceste componente hardware (fizice) din componenta calculatorului interactioneaza intre ele.


Functia de comanda-control si functia de prelucrare sunt realizate de catre cea mai importanta componenta a calculatorului numita unitatea centrala de prelucrare (UCP) sau procesor. UCP este formata din doua componente specializate: unitatea aritmetico-logica (UAL) si unitatea de comanda-control (UCC).

Functia de memorare este asigurata de 2 componente hardware: memoria interna (cu rolul de a stoca temporar datele supuse prelucrarii si programul\programelor de executat) si memoria externa, depozitarul permanent al datelor si programelor.

Echipamente hardware din componenta calculatorului care permit stocarea permanenta si regasirea datelor la nivelul memoriei externe sunt reprezentate de:

v unitatea de banda magnetica;

v unitatea de floppy-disk;

v unitatea de disc magnetic;

v unitatea de hard-disk;

v unitatea de disc optic;

v unitatea de disc magneto- optic.

Functia de intrare a datelor este realizata prin echipamentele periferice de intrare (dispozitive de intrare) reprezentate de:

Ø tastatura;

Ø mouse;

Ø creion optic si tabele grafica;

Ø ecran tactil;

Ø cititor de cod bare;

Ø scanner;

Ø microfon;

Ø joystick.

Functia de iesire este realizata de echipamentele periferice de iesire (dispozitive de iesire):

q monitor;

q imprimanta;

q plotter;

q difuzor;

q sintetizator vocal.

Mijloace manuale de calcul utilizând sistemul de numeraţie zecimal Edit

1.Abacul: primul dispozitiv de calcul cunoscut. Este inventat in China antica si preluat (sub numele de ABAC) in Grecia si Roma antica. In Rusia este intalnit sub numele de SCIOT. Descendentul sau cunoscut si utilizat in zilele noastre este numaratoarea.

2.Instrumente de calcul utilizate de navigatori.

3.Rigla de calcul, inventata in1620 de William Oughtred, bazata pe logaritmi.

4.Masina de calculat realizata de Leonardo da Vinci in secolul XV-lea, capabila sa opereze cu numere formate din 13 cifre.

5.Masina de calcul realizata de matematicianul si fizicianul Blaise Pascal in 1642, un adevarat calculator mecanic capabil sa efectueze operatiile de adunare si scadere (inmultirea si impartirea se puteau efectua prin adunari si scaderi repetate).

6.Masina de calcul creata in 1671 de matematicianul german Gottfried von Leibnitz, capabila sa efectueze cele 4 operatii aritmetice. Tot Leibnitz este cel care intuieste avantajul utilizarii sistemului de numeratie binar pentrua descrie fenomenele cu 2 stari stabile. Masina de calcul realizata de Leibnitz a fost numita ARITMOMETRU si a “supravietuit”, cu perfectionarile inerente (de la actionarea manuala la cea electrica), pana in deceniile7-8 ale secolului nostru, sub urmatoarele forme:

a) Aritmometru lui Xavier Thomas (1820);

b) Masina diferentiala a matematicianului Charles Babbage (1822), care permitea calcularea tabelelormatematice pana la a opta zecimala, inregistrand numerele respective sub forma unor perforatii pe cartele;

c) Masini de casa pentru magazine;

d) Masini de calcul electromecanice bazate tot pe principiul mecanic al rotilor ODHNER, dar alimentate de la sursa electrica; aceste masini au fost folosite din 1920 pana in deceniul trecut in Romania si celalalte tari este-europene, in domeniicum ar fi: administratia si economia.

e) Masini de calcul mecanice, actionate manual, realizand afisarea rezultatelor prin intermediul unor tamburi (principiul ODHNER utilizat si in realizarea contoarelor de energie, apa, kilometrajul mecanic al autovehiculelor.

f) Masini electromecanice de contabilizat ce dispuneau de: o capacitate mare de stocare mecanica (totalizatoare) a rezultatelor intermediare sau finale, viteza de calcul sporita, posibilitatea de stocare a rezultatelor pe suportul banda (hartie) perforata, in vederea unor prelucrari si centralizari ulterioare ; functionau pe baza de program si au fost utilizate pana in anii ’70

Also on Fandom

Random Wiki