Fandom

Coman Wiki

Școala Ardeleană

749pages on
this wiki
Add New Page
Talk0 Share

Ad blocker interference detected!


Wikia is a free-to-use site that makes money from advertising. We have a modified experience for viewers using ad blockers

Wikia is not accessible if you’ve made further modifications. Remove the custom ad blocker rule(s) and the page will load as expected.

In secolul XVIII majoritatea tarilor europene au cunoscut o perioada numita "Secolul Luminilor", denumire ce marca deschiderea spirituala a lumii spre innoire, spre modernizare. Punctul de plecare al Iluminismului il reprezinta Anglia(1688), cand Parlamentul voteaza "Declaratia drepturilor omului", prin care, pentru prima data in istorie, monarhia era negata in esenta ei, proclamandu-se suveranitatea poporului. Apogeul il va atinge in Franta, in secolul XVIII, unde se va scrie celebra "Enciclopedie", denumita "Uriasa epopee a cunostintelor omenesti din secolul XVIII".

Iluminismul reprezinta asadar un curent ideologic, social-cultural, o expresie a burgheziei in ascensiune, curent caracterizat prin doua trasaturi fundamentale: caracter antifeudal si antidespotic; caracter materialist, r ationalist, laic. Reprezentanti ai Iluminismului european au fost, in Anglia: Daniel Defoe, Henry Fieldieng, Johnatan Swift; in Franta: Voltaire, Montesquieu, Diderot, J. J. Rousseau, Beaumarchais; in Italia: Carlo Goldoni; in Rusia: Nicolai Radiscev.

In Tarile Romane, primul nucleu iluminist apare abia in secolul XIX in Transilvania, acolo unde influentele straine erau mai puternice, iar burghezia s-a dezvoltat mai repede. Acest nucleu a fost Scoala Ardeleana care se poate defini ca un curent politic, social-cultural, ideologic si literar de factura iluminista.

In domeniul politic activitatea Scolii Ardelene s-a concretizat in scrierea manifestului SUPPLEX LIBERUS VALACHORUM TRANSILVANIAE(1794), manifest semnat de "intrega stare cetateneasca a natiunii romane din Transilvania". Prin acest manifest se cerea anularea tratatului "Unio Trium Natiorum"(1437) prin care romanii nu aveau niciun fel de drept.

In domeniul social-cultural, activitatea Scolii Ardelene s-a concretizat in doua directii: infiintarea de scoli in limba romana si tiparirea de manuale si carti de popularizare a stiintei in limba romana.

In domeniul ideologiei, activitatea Scolii Ardelene s-a orientat atat in directie istorica, cat si in directie filologica. In domeniul istoriei, s-au remarcat lucrari ca :"Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Mincu; "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Ghe. Sincai; "Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia" de Petre Maior. In lucrarile lor istorice, corifeii(conducatorii) Scolii Ardelene au sustinut si au argumentat stiintific ideea umanista a cronicarilor referitoare la originea latina a poporului roman, unitatea nationala si continuitatea romanilor pe aceste meleaguri. Ca si Dimitrie Cantemir, corifeii au sustinut purismul in origine si au subliniat ideea de noblete culturala a latinilor. Tot in lucrarile istorice apare si ideea iluminista a infratirii tuturor neamurilor sub semnul culturii si al adolescentei. In directia filologica s-au remarcat lucrari ca: "Elementa linguae daco-romanae sine valachicae" de Petre Maior; "Lexiconul de la Buda", opera colectiva, primul dictionar etimologic al limbii romane.

In lucrarile lor filologice, reprezentantii Scolii Ardelene au sustinut originea latina a limbii romane. Ei pledau pentru: inlocuirea alfabetului chirilic cu alfabetul latin, normarea limbii romane prin scrierea de gramatici, imbogatirea limbii romane prin neologisme de origine latina, dezvoltarea exprimarii in limba romana astfel incat limba romana sa tina pasul cu noile ciceriri ale stiintei vremii. Corifeii Scolii Ardelene au facut totusi si unele exagerari in lucrarile lor filologice: adoptarea unei scrieri etimologice, eliminarea tuturor cuvintelor neolatine din limba, sustinerea purismului in limba. Cu toate acestea, reprezentantii Scolii Ardelene au pus bazele cercetarii stiintifice a limbii romane.

In domeniul literaturii, Scoala Ardeleana nu a dat reprezentanti de valoare, cu exceptia lui Ion Budai-Deleanu care a scris poemul eroic "Trei viteji" si epopeea "Tiganiada", singura epopee romaneasca terminata. "Tiganiada" se compune dintr-un Prolog "Epistolie Inchinatoare" si douasprezece canturi. Asa cum insusi autorul afirma, epopeea are un caracter eroic, comic, satiric. Caracterul eroic este dat de prezentarea luptelor lui Vlad Tepes cu turcii. Caracterul comic este dat de intamplarile hazlii din tabara tiganilor. Caracterul satiric vizeaza o critica ascutita la adresa institutiilor feudale precum si la adresa unor vicii general um,ane, ca: ignoranta, orgoliul, intoleranta. I. B. Deleanu afirma ca prin epopeea lui a incercat sa realizeze o alegorie a intregii societati romanesti care inca se mai zbatea in vicii, in ingustimi de spirit feudal: "Prin tigani inteleg pe altii; cel intelept va intelege." El critica necrutator pe monarhi pe care ii considera oameni ca toti ceilalti, fara niciun atribut divin; ii critica pe reprezentantii clerului, pe boierii pe care ii considera vicleni si corupti. Din punct de vedere stilistic, "Tiganiada" valorifica intr-o umbra superioara valentele poetice ale limbii romane, iar I. Budai-Deleanu se afirma la fel de priceput in realizarea portretelor, a dialogurilor, ca si a descrierilor.

Sursa: Articole.FamousWhy

Also on Fandom

Random Wiki